Bine aţi venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunităţii economico-financiare din România

Revista Economistul te ţine la curent cu ultimele ştiri, informaţii, articole şi analize din domeniile economic, financiar, academic naţional şi internaţional.

cultură
şi civilizaţie economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe reţelele de socializare!

Economistul.ro foloseşte cookie-uri
Cookie-urile sunt fişiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experienţa navigării pe site mai eficientă şi mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmaţi că sunteţi de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Vremuri grele pentru fermieri

Economistul nr. 11, 14 iunie 2016


Vremuri grele pentru fermieri

Întârzierea cu care subvențiile ajung anul acesta în buzunarele fermierilor a determinat o decapitalizare a acestora și, în plus, situația poate atrage sancțiuni din partea Comisiei Europene. Înglodați în datorii, fermierii români privesc cu îngrijorare spre viitor și își strigă neputința în fața concurenței inegale cu fermierii din alte state, care își primesc banii la timp. Așteptau să le intre subvențiile în conturi încă de la începutul anului, s-au împrumutat la bănci și chiar, după cum declară președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) Laurențiu Baciu, la cămătari, iar când vor încasa subvențiile nici nu le vor ajunge să returneze împrumuturile, acestea fiind purtătoare de dobânzi și penalizări. Mare parte din ei așteaptă încă banii cuveniți, fără a avea o perspectivă clară când se va întâmpla acest lucru. 

Resursele românești sunt dezavantajate 

Profesorul Mircea Coșea a declarat pentru revista „Economistul” că efectele întârzierii subvențiilor se vor resimți și în economia României. „Asistăm la o lipsă de responsabilitate față de principalul factor de competitivitate. Agricultura este cel mai important factor de competitivitate în următorii ani. Decapitalizarea fermierilor, incapacitatea accesării de fonduri europene, cumpărarea de terenuri de către străini, care produc în România și exportă, se resimt în economie. Agricultura ar fi putut avea o pondere mult mai mare în economie, chiar dacă este cel mai evazionat domeniu, ceea ce ar conduce și la prețuri mai mici pentru consumatori”, afirmă profesorul Mircea Coșa. Domnia sa consideră că se dorește „scoaterea încet, încet a micilor fermieri de pe piață”. „Este încă o dovadă că tot ce înseamnă resursă românească este dezavantajat”, subliniază profesorul Coșea.

Mircea Coșea

În condițiile actuale, fermierii români nu pot concura cu fermierii din alte state pentru că nu avem infrastructură la nivelul prelucrării primare, nu există depozite etc. „Polonia, de exemplu, a reușit să-și creeze o infrastructură extraordinară și invadează piețele altor state cu produse ieftine. România nu are nicio politică în acest domeniu, există o decapitalizare la nivel de ramuri”, menționează Mircea Coșea.

Intrarea în economia românească a 1,3 miliarde euro, reprezentând subvențiile, plus fonduri europene ar reprezenta o gură de oxigen deloc de neglijat. Numai că, responsabilii din România pentru faptul că acești bani nu ajung la fermieri nu au fost până acum stabiliți și, cu atât mai puțin sancționați. Pentru întârzierea subvențiilor, vina se dă pe softul de la APIA, dar toată lumea este de acord că acesta trebuia achiziționat încă de anul trecut. De ce nu s-a făcut acest lucru și cine este vinovat? În privința accesării PNDR s-a motivat că trebuie simplificate procedurile, dar cei care au aplicat susțin că, dimpotrivă, lucrurile sunt și mai complicate, față de exercițiul financiar 2007-2013.

Emil Dumitru

Președintele Pro Agro, Emil Dumitru, a declarat pentru revista „Economistul” că anul 2016 va fi unul de cumpănă pentru fermieri, decapitalizați și îndatorați. „Anul 2016 vine după un 2015 secetos, care le-a adus pierderi fermierilor și nu au reușit nici să-și achite inputurile. Așteptăm recolta anului 2016, care ar putea duce la o scădere a prețurilor, ceea ce pentru fermieri ar fi foarte rău. Este posibil ca anul acesta să avem producții bune, dar din păcate nu ne avantajează pentru că exportăm mult materie primă, nu avem o politică și pierd și producătorii și consumatorii”, afirmă Emil Dumitru. El consideră că o măsură care trebuie adoptată urgent este cea privind certificatele de depozit, astfel încât dacă prețurile la producțiile din 2016 sunt prea mici, fermierii să aibă posibilitatea să depoziteze, să nu fie obligați să vândă în pierdere. O altă măsură ar fi cea de debirocratizare a PNDR, astfel încât fondurile europene destinate agriculturii și dezvoltării rurale să fie mai ușor de accesat. 

Sunt fermieri care s-au împrumutat chiar și la cămătari 

Președintele LAPAR Laurențiu Baciu a declarat pentru revista „Economistul” că deși, datorită condițiilor meteo bune, producțiile obținute în acest an sunt bune, fermierii sunt într-o situație grea. „Întârzierea subvențiilor ne-a slăbit potențialul financiar. Aveam mare nevoie de acești bani. Sunt oameni care s-au împrumutat la bănci, unii în disperare de cauză chiar la cămătari și nu exagerez când spun acest lucru. Se întâmplă lucruri ciudate la APIA. Perpetuarea acestei situații ne face să credem că este o acțiune concertată. Pierde o țară întreagă pentru niște interese de grup. Lucrurile nu mai pot continua așa. Și Ceaușescu a fost convins că e veșnic. Ceea ce se întâmplă acum în România este mult mai rău. Suntem conduși numai de non-valori. Actualul guvern nu poate face nimic, decât să se compromită. Guvernului technocrat i s-a impus să lucreze cu aceiași oameni din eșaloanele doi și trei, iar munca lui este egală cu zero, iar instituțiile sunt conduse numai de incompetenți care nu sunt capabili de nimic, știu doar că i-a angajat unchiul sau mătușa și lunar ridică 2.000 de euro de la casierie”, afirmă Laurențiu Baciu. El consideră net dezavantajoasă competiția dintre fermierii români și colegii lor din UE. „La nivel de UE, prețurile inputurilor s-au cam uniformizat, dar în condițiile în care la noi subvențiile nu s-au dat, produse din afara țării sunt mai ieftine și de calitate foarte proastă. Noi cei care muncim în România avem calitatea de infractori. Nu facem altceva decât să producem infracțiuni. Suntem urmăriți, suntem hăituiți de organele de control și ni se întind curse”, afirmă președintele LAPAR. 

Laurențiu Baciu

O țară care își vinde terenul își vinde identitatea 

O altă problemă pe care Laurențiu Baciu o consideră deosebit de gravă este cea a vânzării terenurilor către străini. „Fermierii români sunt decapitalizați și nu pot să cumpere pământ. Suntem prima țară din UE și a cincea din lume care a vândut cel mai mult teren. O țară care își vinde terenul își pierde identitatea. Cum este posibil să ai potențial să produci hrană pentru 80 de milioane de oameni și noi să importăm masiv marfă de foarte proastă calitate?”, se întreabă președintele LAPAR.

Până la 30 iunie, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) trebuie să achite 95% din fondurile destinate plăților directe ca România să evite riscul sancțiunilor impuse de Comisia Europeană, dar ritmul anevoios în care se desfășoară procesul îi face pe fermieri să fie sceptici în această privință.

Proteste organizate de fermieri de la începutul anului, programate și pentru luna iunie, nu au reușit să-i impulsioneze pe funcționarii Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), iar schimbările dese de directori la această instituție făcute de ministrul Agriculturii Achim Irimescu nu au fost nici ele de natură să grăbească lucrurile.

Termenul limită pentru depunerea cererilor unice era 31 mai, dar Ministerul Agriculturii a anunțat la expirarea acestuia că s-a prelungit până în data de 10 iunie.

„Stabilirea pentru anul 2016 a datei limită de depunere a cererilor unice de plată și a modificărilor la acestea, ca fiind data de 10 iunie. Cererile unice de plată și modificările la acestea pot fi depuse și după data de 10 iunie, în termen de 25 de zile calendaristice, cu penalități, potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014. Solicitările depuse după această dată sunt inadmisibile, iar beneficiarului nu i se acordă niciun fel de plată sau de sprijin”, precizează MADR.

Înainte de a se prezenta la APIA, este important ca fermierul să își verifice documentele. În primul rând, acesta trebuie să se asigure că extrasul de cont este activ și datele declarate în registrul agricol sunt exacte. 

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a lansat „Programul de Guvernare 2016-2020 al mediului de afaceri”. „Acesta a fost transmis tuturor partidelor politice și așteptăm să ne cheme la discuții să vedem cine și-l asumă. Avem câteva semnale de la partidele mari că ar fi interesate”, a declarat Florin Jianu, președintele CNIPMMR. Programul este structurat pe șapte capitole și cuprinde Măsuri administrative/instituționale, Accesul la finanțare, Sprijinirea și promovarea antreprenoriatului, Stimularea creării de locuri de muncă în sectorul privat, IMM-urile inovative și internaționalizarea, Sprijinirea turismului, Măsuri legislative.

Companie cu capital privat, integral românesc, înființată în anul 1999, este distribuitor național al input-urilor de bază pentru producția agricolă: know-how, semințe, produse pentru protecția plantelor, îngrășăminte pentru sol, fertilizanți foliari, bioregulatori etc. Clienții (partenerii) săi sunt fermieri din toată țara (cultivatori), distribuitori locali, procesatori de produse agricole. Micii fermieri sunt deserviți fie prin magazinul propriu, fie prin intermediul magazinelor sau a distribuitorilor locali.

Industria auto a devenit una dintre ramurile importante ale economiei românești. Între sectoarele economice, aceasta se plasează pe locul al patrulea, cu o pondere de 4,7% din total, aproape la egalitate cu sectorul producerii de energie care deține, la nivelul anului trecut, 4,9%. De la preluarea companiei Automobile Dacia de către grupul francez Renault în 2005, numărul companiilor din domeniu, precum și afacerile acestora, a crescut de peste cinci ori în 10 ani, de la 3,8 miliarde euro la peste 20 miliarde euro în 2015. Cu toate acestea, ponderea Automobile Dacia și Ford în cifra de afaceri a întregului sector a scăzut la mai puțin de o treime, 71% aparținând companiilor producătoare de piese și subansamble, conform datelor comunicate de Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM). Ascensiunea puternică, care a devansat așteptările specialiștilor, s-a bazat aproape exclusiv pe investiții străine. Astfel, procentajul din cifra de afaceri care a revenit companiilor cu capital românesc din totalul celei înregistrate în industria auto a fost, în 2014, de 12%. Sectorul auto deține însă cea mai mare pondere la export, cu aproape un sfert din total, în 2015 valoarea exporturilor însumând 13 miliarde euro.

Nici Apple sau Samsung nu mai sunt ce au fost odinioară. În lumea gadgeturilor, odinioară e sinonim cu patru-cinci ani în urmă. Se pare că cei doi giganți mondiali, care au pus la pământ alte nume grele ale industriei, precum Nokia, Sony sau Motorola, sunt pe cale de a fi depășite de dragonii „made in China”, care cresc în cinci ani de la aproape nimic la peste 45 miliarde dolari – valoare de piață – cazul Xiaomi.

Interviu cu ing. Ciprian Pahonțu, director general al Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva

Interviu cu Mihai Cristian Dărmănescu, creatorul brandului Alfredo Seafood, unul dintre primii trei cei mai importanți jucători de pe piața importatorilor și distribuitorilor de pește și fructe de mare

Dacă în ultimii ani piața asigurărilor s-a confruntat cu probleme din cauza crizei ce a debutat în anul 2008, societățile de brokeraj își consolidează poziția, tot mai mulți români înțelegând că apelarea la un broker de asigurări nu presupune costuri suplimentare și este o soluție în avantajul lor.

Președintele României a promulgat recent Legea Supermarketurilor. Fermierii s-au temut că legea care le-ar facilita accesul în supermarketuri ar putea fi blocată ca urmare a presiunilor uriașe exercitate de reprezentanții marilor retaileri. Odată cu intrarea în vigoare a legii marile rețele de magazine sunt obligate să se aprovizioneze „pe lanțul scurt”, adică din zonele apropiate, ceea ce ar asigura și o prospețime a alimentelor. Există însă și excepții. Atunci când pe „lanțul scurt” nu se pot asigura cantitățile necesare, aprovizionarea se poate face cu produse din afara „lanțului scurt”. „Este o poveste că fermierii români nu au suficientă marfă să aprovizioneze supermarketurile. Producem, dar pentru că fermierii nu au avut unde să vândă, s-au orientat către export. De exemplu, eu înainte de intrarea pe piață a supermarketurilor produceam 7.000-8.000 de tone de cartofi. Acum produc doar 10 tone, pentru că nu am unde să vând. Dacă aș avea unde să vând, aș produce mai mult”, a declarat pentru „Economistul” președintele Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurențiu Baciu. 

În mod evident, votul britanicilor pentru ieșirea din Uniunea Europeană a reprezentat un șoc pentru aproape toată lumea. Spun pentru aproape toată lumea pentru că anumite semne existau încă dinainte. În bătălia dusă de părțile direct implicate au fost aduse tot felul de argumente unele reale, altele mai puțin. Au trecut deja mai mult de 10 zile de la votul istoric și lucrurile încep să se clarifice. Reacțiile imediate încep să se estompeze, luciditatea luând locul isteriei și pesimismului catastrofic.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I