Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

„Vom vedea cum România va începe să se împartă. Va apărea România bogată și România săracă”  

Florin Antonescu, profesor, jurnalist pe teme socio-economice
Economistul nr. 10, 01 iunie 2016


„Vom vedea cum România va începe să se împartă. Va apărea România bogată și România săracă”  

Interviu cu Gheorghe Boeru, președintele și fondatorul companiei „Romair Consulting”.

Domnule președinte, având în vedere experiența dumneavoastră în implementarea proiectelor de investiții finanțate de instituții financiare internaționale, v-aș ruga să plecăm în acest dialog de la o scurtă analiză privind accesarea fondurilor europene în exercițiul bugetar european 2007-2013, atingând și punctele bune, și cele mai puțin reușite.

În totalitate, exercițiul bugetar anterior privind accesarea fondurilor europene s-a încheiat la 31 decembrie 2015. Referindu-ne la realizarea lui pe programele operaționale majore, observăm că, de exemplu, la nivelul Programului Operațional Sectorial Infrastructură Mare (care a inclus, în principal, lucrări de autostrăzi și drumuri naționale), am pierdut bani: aproximativ 800 de milioane de euro; adică programul s-a realizat în proporție de 67-68%. De altfel, cam acesta și era nivelul previziunilor cu 7-8 ani în urmă, la declanșarea programului, pentru că atât permitea capacitatea operațională a CNADNR – Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din Ministerul Transporturilor. Din ce nu s-a realizat, sunt bine cunoscute cerințe precum autostrada Pitești-Sibiu (și nici nu se va face ușor) și DN1. Dar au rămas nefăcute și alte lucrări, de care românii nici nu știu că trebuiau făcute, pentru că nu au fost informați de politicieni, de instituții. În felul acesta, rămânem cu aceleași condiții proaste de circulație, cu cea mai mare mortalitate din Europa pe autostrăzi și pe drumuri naționale. La întreprinderi mici și mijlocii, jumătate dintre cei care au aplicat au pierdut bani de la început, pentru că nu au fost ajutați să supraviețuiască, să se finanțeze până la decontare. Ulterior, în implementare, s-au mai pierdut 10-20%, inclusiv prin renunțare la proiecte. Cine a avut resurse proprii ca să se susțină ca întreprindere privată s-a dus înainte și se va mai duce. Pe Programul Operațional Sectorial Mediu s-au încasat 60-64% din banii alocați și cam atât se și preconiza. Direct, s-au pierdut și aici vreo 600 milioane de euro. S-a mai recuperat ceva din sumă prin fazare și prin bunăvoința Uniunii Europene. 

Ce înseamnă această fazare?

Înseamnă că am avut bani alocați până la 31 decembrie 2015, însă am primit o prelungire până la 30 iunie 2016, încât putem continua cu ceva lucrări în valoare totală de 500 de milioane de euro, ba unele proiecte (foarte puține) vor fi fazate și mai mult. 

E valabil pentru toate programele operaționale?

Fazarea era pentru toate programele, dacă aveam la ce folosi banii. La Infrastructură Mare, am fi primit, dacă am fi avut vreo bucată de autostradă în lucru. La Agricultură, în schimb, nu a fost vorba de fazare, pentru că lucrurile au mers cum trebuie. Pe mine faptul acesta mă bucură, pentru că noi, compania noastră, cu proiecte finanțate pe agricultură am început. Ne pregătim să sărbătorim 20 de ani ai firmei noastre și de la început lucrăm numai cu proiecte europene, de la primul program Phare implementat în România. Revenind la exercițiul bugetar tocmai încheiat, Ministerul Agriculturii a lucrat cel mai eficient, împreună cu Ministerul Dezvoltării. Programul Operațional Regional de la Ministerul Dezvoltării s-a încheiat la cea mai mare cotă de realizare – peste 75%, pentru lucrări foarte diverse, cum ar fi drumuri, spitale, case de cultură, incubatoare de afaceri. 

Cum de s-a putut?

Licitațiile pentru lucrări au fost centralizate, Ministerul Dezvoltării le-a dat banii autorităților locale, le-a dat și ghiduri, le-a spus cum să facă și cine s-a priceput a fost gospodar, a făcut. Cei mai mulți bani i-a folosit Oradea: aproape 250 de milioane de euro. Arad a avut 52 de milioane. Banii investiți cel mai bine sunt în orașele acestea, ca și la Cluj, Brașov, Sibiu. În schimb, la București s-au încasat numai 7,8 milioane. S-a făcut Arcul de Triumf, dar și acela terminat pe banii primăriei. Îmi pare rău că nu s-a rezolvat problema teatrelor, a instituțiilor de cultură și am pierdut finanțări pentru așa ceva. 

Există tot mai multe opinii care spun ca fondurile europene sunt blocate. Care este perspectiva pentru anul 2020?

Acum s-a început oarecum în forță. Ministerul Fondurilor Europene are o experiență, gestionează banii pentru programele operaționale pentru infrastructură mare, mediu, întreprinderi mari, IMM-uri.

Concret, ce programe au început?

Destul de constant au început proiectele pentru mediu: apă, apă uzată. Adică au început operatorii buni, cei care și-au terminat lucrările până la 31 decembrie, și-au luat banii și acum au aplicat imediat.

Întârzierea cu care totuși pornesc programele etapei actuale, cum o caracterizați față de cea de început din 2007-2013? Cum suntem acum față de atunci pe vremea asta?

Suntem mai întârziați ca timp, dar mai puțin întârziați ca eficiență. Ghidul general, pentru toate programele operaționale, este făcut, pentru că nu sunt mari modificări față de perioada anterioară. Apoi vin ghidurile operaționale. A ieșit primul ghid, cel pentru proiectele de care vorbeam (de apă și apă uzată), trebuie să iasă cel pentru proiecte de management al deșeurilor; odată pornite, vor merge continuu. 

E greu de făcut un ghid? Care e mecanismul?

Nu e greu de făcut. E o carte. Se face de către câțiva oameni, consultanți, care-l dau mai departe, la Ministerul Fondurilor Europene, care se pronunță dacă e bun sau nu. 

Și atunci, de ce ne împotmolim?

Pentru că nu există responsabilitate la nivelul autorităților. 

Ce apare nou în mecanismul de finanțare al actualei etape?

Dacă până la 31 decembrie 2015 proiectele aveau o cotă de cofinanțare fixată de Uniunea Europeană la 15-20% sau la 25%, de acum Uniunea Europeană vizează performanța. Pentru aceasta, acum se face o analiză cost-beneficiu și astfel rezultă cât este cofinanțarea. E un calcul matematic, cu determinări. Compania noastră deja a predat un proiect de mediu, care se va realiza la Turda, pentru care cofinanțarea este zero. Luăm 152 milioane de euro total nerambursabili, pentru că am demonstrat eficiența socială, deci performanța. Adică dăm apă și canalizare în mediul rural, avem tarife bune, or aceasta înseamnă că zona se dezvoltă, oamenii sunt mai sănătoși. Problema apei de băut este stringentă în România. Din același domeniu, avem programul început cu Apele Române pentru lărgirea plajelor pe litoral. În prima etapă, Uniunea Europeană ne-a finanțat cu 178 milioane de euro. Am mărit teritoriul României cu 42 de hectare. În etapa a doua, în 3 ani, îl vom mări cu încă 137 de hectare. Ni s-au aprobat 650 de milioane de euro, pentru lucrări de la Portița la 2 Mai-Vama Veche. De ce ni s-au dat bani? Ca să protejăm populația și să se dezvolte zona. Lucrurile se leagă. La Tomis, plaja avea 5 metri lățime. Acum are 200. Vor veni mai mulți turiști. Dacă le vom da și autostradă, și apă bună, vor veni și mai mulți. Dacă vor veni mai mulți turiști, vom fi mai bogați. 

Scrierea proiectelor nu e o performanță în sine? Compania dumneavoastră cum a ajuns la acest nivel?

Am învățat. În compania noastră suntem 530 de oameni care scriem proiecte. Anul trecut am implementat proiecte de 1,8 miliarde de euro. Avem și în București un proiect foarte important: cel mai performant centru de coordonare pentru situații de urgență. Este în zona Cotroceni. Construcția s-a finalizat. Este a treia ca sistem de securitate, după centrala nucleară de la Cernavodă și Palatul Parlamentului. Uniunea Europeană a dat bani, s-a făcut! Când demonstrezi că faci un lucru bun, Uniunea Europeană îți dă să faci ceva și mai bun! 

În acest sens, cum vedeți viitorul?

Pe Programul Operațional Regional se poate realiza ceva, dacă se pornește în forță, după alegerea primarilor. Pe programul de mediu, din 42 de operatori, câți sunt în total, cred că vor face proiecte 20-25. Pe programul de autostrăzi, CNADNR are o politică pe care nu ne-a comunicat-o. 

Dar masterplanul pentru transporturi?

Asta îmi amintește de felul în care am obținut noi finanțarea pentru lucrările de lărgire a plajelor. I-am expus proiectul unui comisar european, i-am arătat că avem un masterplan, și când a aflat că e făcut de o firmă din Japonia, nu a mai avut obiecții. Asta este: dacă predai un proiect de calitate, nu ai cum să nu iei banii. Așa trebuie să se întâmple și la autostrăzi, și la calea ferată. 

Programul pentru capital uman?

Are bani mai mulți decât cel pentru autostrăzi, numai că abordarea se schimbă față de programul care l-a precedat, POSDRU. Uniunea Europeană a dat bani, însă eficiența proiectelor pentru economia națională a fost de 20%. S-au făcut programe de formare în meserii (pentru ospătari, bucătari au fost cele mai solicitate) și care cum a luat certificatul a plecat în Anglia, în Danemarca, pe vase. Și atunci, dacă în proiectele de felul ăsta beneficiarii trebuiau să vină cu 5% cofinanțare, acum li se cere 30-40-50%. 

Până la urmă, cerința cofinanțării sperie cel mai tare în accesarea fondurilor europene?

Se sperie cei care nu se pricep și cei care au furat. Altfel, mecanismul e simplu, banii se recuperează. Noi am făcut un proiect strategic pentru formare, și în urma lui 1.200 de oameni au fost angajați, pe urmă l-am făcut pe al doilea, pe al treilea. Pe agricultură, la fel, am făcut proiecte pentru 16.400 de tineri fermieri. Acum, în 2014-2020, la agricultură e cel mai bine. Tânărul fermier poate să depună cerere pentru un proiect de 100.000 de euro și nu mai trebuie să vină el cu banii la început și după aceea să i se deconteze, ba primește și avans. Și mai bine este pentru cine a dezvoltat în exercițiul anterior un proiect de succes. Mult mai bun este mecanismul și la programul de infrastructură mare, pentru că a scăzut cota de cofinanțare și atunci îți rămân bani în buget ca să plătești lucrarea și îi recuperezi pe toți din cererea de rambursare și din avans, fără să mai vii cu 10-20% de la bancă. La programul pentru IMM-uri, mecanismul este al eficienței. Cine vrea, să zicem, să facă o făbricuță primește finanțare 100% nerambursabilă, dacă a mai făcut anterior una, sau 80%, dacă nu a mai făcut. Se acordă finanțare mai ales pentru retehnologizare, pentru elemente de export. În domeniul IT apare ca noutate un mare avantaj: se decontează toate cheltuielile cu personalul, de unde până acum se rambursa numai pentru marfa vândută. Într-un cuvânt, nu este nimic prea greu. Atât doar, că în noul exercițiu financiar vom vedea cum România va începe să se împartă. Va apărea România bogată și România săracă. Partea unde s-au implementat până acum proiecte de succes va avea facilități, va continua să se dezvolte, iar partea pe unde nu s-a făcut mare lucru o va duce mai greu. 

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat, în august 2016, pe pagina oficială a Agenției, varianta finală a Ghidului Solicitantului pentru accesarea Schemei de ajutor de stat GBER „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiții pentru procesarea și marketingul produselor din sectorul pomicol în vederea obținerii de produse neagricole”, aferentă submăsurii 4.2a „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol”.

Slaba absorbție a fondurilor europene reprezintă unul dintre marile eșecuri ale României. Indiferent de culoarea politică a guvernelor de la Palatul Victoria, a organizării birocratice în ministere, agenții, sau alte forme organizatorice care să accelereze absorbția fondurilor europene, rezultatul a fost același: pierderea constantă de resurse ce ne erau puse la dispoziție pentru dezvoltare economică.

Prin PNDR 2014-2020 România are la dispoziție 8 miliarde de euro pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală, cu 1 miliard de euro mai puțin față de mandatul anterior. Așteptat cu interes de cei care vor să investească în agricultură și dezvoltare rurală, programul a pornit greoi, iar calendarul anunțat la începutul anului 2016, care prevedea lansarea mai multor submăsuri începând cu luna februarie, a fost amânat. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a justificat această modificare prin faptul că a lucrat la simplificarea procedurilor, precizând că amânarea nu atrage pierderi financiare.

România a trecut glonț pe lângă Planul Juncker, adăugând astfel încă o „performanță” negativă pe lunga listă a nerealizărilor cu care cei ce ne conduc ne obișnuiesc să trăim de 25 de ani încoace. Motivul este simplu și arată încă o dată un adevăr românesc trist și dureros: prostia, incompetența și neprofesionalismul puse dimpreună la treabă plasează România întotdeauna pe ultimul loc, și acum încă o dată.

Cu proiectele europene 2014-2020 suntem mai întârziați la această oră decât eram după același timp trecut din etapa 2007-2013. O spun autoritățile în domeniu, totuși fără îngrijorare, sigure că fazele ulterioare vor fi mai scurte decât echivalentele din exercițiul financiar precedent, pentru că documentația se va simplifica, va apărea o lege nouă pentru achiziții publice, se va micșora perioada de evaluare a proiectelor, contractarea va merge mai repede și, în general, vor acționa învățătura de minte și cea de meserie.

Dintre cei 1.830 de oameni care au beneficiat de proiectul de consiliere financiară și formare profesională derulat până de curând de Asociația de Dezvoltare în Afaceri (ADA), în mai multe sate din toată țara, marea majoritate erau în căutarea unui loc de muncă (43%) sau erau deja șomeri. Proiectul „Microcreditarea, componentă fundamentală a antreprenoriatului în mediu rural” a reușit să plaseze doar germenii de cristalizare a unui mod nou de a aborda conducerea fermelor mici din România, dar chiar și așa este un progres.

Crescând calitatea vieții, oamenii se schimbă și ei, trebuie să se raporteze la alt nivel de relaționare”, spune primarul orașului Chitila, Emilian Oprea. Concomitent, subliniază, și investitorii se simt mai atrași de un mediu civilizat, cu dotările edilitare pe care ei le caută – drumuri, canalizare, siguranță etc. În acest fel, orașul prosperă din punct de vedere economic, dovezi regăsindu-se în felul cum s-au integrat firme precum Autoklas, Farmexpert, Spicul și altele, toate oferind locuri de muncă pentru localnici, aproape de casă.

Cu obiectivul general „facilitarea tranziției la viața activă pentru cel puțin 500 de studenți înmatriculați la programele de studii din domeniul economie și afaceri internaționale, prin furnizarea unui pachet integrat de servicii de orientare, consiliere profesională, mentorat în carieră și stagii de practică la potențiali angajatori, contribuind astfel la îmbunătățirea șanselor de inserție pe piața muncii a absolvenților ciclului de licență și masterat din domeniul economie și afaceri internaționale (EAI)”, proiectul „Stagii de practică pentru studenții în domeniul economie - afaceri internaționale – PRACT-EAI”, este derulat de Academia de Studii Economice din București (prin Facultatea de Relații Economice Internaționale) – beneficiar și Asociația Națională a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR) – partener.

Între numeroasele și îndeosebi foarte necesarele proiecte derulate de Academia de Studii Economice din București cofinanțate din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, proiectul „PRACT-EAI – Stagii de practică pentru studenții în domeniul economie - afaceri internaționale” (Contract POSDRU/161/2.1/G/140619, Domeniul major de intervenție 2.1 „Tranziția de la școală la viața activă”, manager de proiect prof. univ. dr. Dumitru Miron) se distinge prin complexitatea adresabilității ca arie de cuprindere vizând categoria beneficiarilor direcți, ca și prin profunzimea conexiunilor aplicative pe care le poate genera în timp.

Plaja – pe care de la an la an o vedeam tot mai îngustată, încât ne gândeam cu strângere de inimă că în câțiva ani n-o să mai găsim nisip nici cât să facem o „poză cu căluțu de la mare” –, în sfârșit, se lărgește. A început ultima etapă a proiectului de reabilitare a litoralului românesc al Mării Negre: „se toarnă” nisip la Eforie Nord. Proiectul se cheamă „Protecția și reabilitarea părții sudice a litoralului românesc al Mării Negre (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud, Eforie Nord)”.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I