Bine aţi venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunităţii economico-financiare din România

Revista Economistul te ţine la curent cu ultimele ştiri, informaţii, articole şi analize din domeniile economic, financiar, academic naţional şi internaţional.

cultură
şi civilizaţie economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe reţelele de socializare!

Economistul.ro foloseşte cookie-uri
Cookie-urile sunt fişiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experienţa navigării pe site mai eficientă şi mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmaţi că sunteţi de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Vom rămâne din ce în ce mai puțini și din ce în ce mai săraci dacă nu ne trezim!

Economistul nr. 11, 14 iunie 2016


Vom rămâne din ce în ce mai puțini și din ce în ce mai săraci dacă nu ne trezim!

Cum a început afacerea Naturevo? A fost o preocupare pentru domeniul agricol sau ați intuit o oportunitate?

Am pornit de la aserțiunea că „facem ce știm, dar știm ce facem”.

Ȋntotdeauna trebuie să cunoști traseul pe care vrei să-l parcurgi, iar pentru asta este nevoie să cunoști căile de ajungere la destinație. Evident că Naturevo este strâns legată de preocuparea pentru natură și agricultură. Naturevo ȋnseamnă „Evocare, Evoluție și Revoluție ȋn natură”. 

Cum a mers în primii ani?

Ȋn primul an a fost groaznic! Tot planul de afaceri construit ȋn a doua parte a anului 1998 și prima parte a anului 1999 a fost dărâmat de noua legislație din 1999, când s-au ȋnlăturat majoritatea facilităților pentru IMM-uri, s-a liberalizat cursul de schimb, s-au schimbat multe prevederi fiscale. Atunci au capitulat/capotat extrem de multe IMM-uri deja consacrate. Naturevo a trebuit să găsească „ieșirile de urgență” și s-a salvat pe baza muncii asidue și profesionalismului ȋn domeniu. Firma era și mai mică, dar ȋn dezvoltare. Am reușit ȋn primii ani grei să creștem. 

Cum a reușit Naturevo să se impună pe piață?

Naturevo și-a impus de la ȋnceput să fie o firmă bazată pe cunoștințe și să lucreze pe piața românească la un standard ȋnalt de calitate. Pentru majoritatea celor din jur părea o decizie sinucigașă, pentru noi a fost calea prin care am impus „respectul” partenerilor, fie ei furnizori sau clienți. 

Cu câte produse ați început în portofoliu și câte aveți în prezent?

Am ȋnceput cu realizarea programelor cu produse din portofoliul multinaționalelor prezente pe piața românească. Ȋn timp, pe baza cunoașterii, a acumulării continue de cunoștințe și experiențe, am reușit să dezvoltăm ȋmpreună cu parteneri care-și doresc la rândul lor diferențiere și performanță, un portofoliu propriu de produse. Astfel, până acum, am reușit să selectăm sau să construim un portofoliu de 35 de produse cu efecte speciale și majore ȋn producția agricolă din România. Dintre aceste produse, 90% sunt exclusiv ȋn oferta Naturevo. 

Câți angajați avea Naturevo la început și câți are acum?

La ȋnceput am fost 2, acum suntem 78. 

Cum a evoluat relația cu fermierii de-a lungul anilor? Ce s-a schimbat în relația cu fermierii de când a debutat afacerea până acum?

Dacă la ȋnceput am avut vreo 10 fermieri ȋncrezători ȋn ceea ce le-am propus ca programe, astăzi sunt peste 350 de clienți fideli pe tot cuprinsul țării. Faptul că ȋn fiecare an am adaptat tehnologiile la condițiile specifice, le-a permis fermierilor să obțină profituri din ce ȋn ce mai mari și să aibă ȋncredere din ce ȋn ce mai multă ȋn ceea ce le oferim.

De altfel, programele noastre educative cu fermierii se desfășoară ȋn fiecare an, prin prezentarea ȋn cadrul universităților agricole a noutăților propuse de Naturevo pe piața României. 

Cum se face distribuția?

Dacă vă referiți la distribuția propriu-zisă, avem un departament de logistică, avem mijloace auto proprii cu volume acoperind cantități ȋntre 600 kg și 24 tone, dar mai și ȋnchiriem. Totul se distribuie ȋn baza contractelor realizate de către departamentul de vânzări.

Câte magazine aveți? Cum a fost gândită deschiderea acestora?

Avem doar un magazin ȋn București. Pentru că nu facem reambalare de produse, am făcut ȋncercarea de a deschide mai multe magazine (am avut la un moment dat 11), dar am constatat că nu erau profitabile și le-am ȋnchis. 

Cum selectați furnizorii?

După calitatea produselor.

Evident că mai există si un criteriu, acela al deschiderii către parteneriat și al acceptării că de multe ori noi reconfigurăm modul de lucru cu produsele lor. Ȋn multe situații am descoperit valențe noi și valoroase ale unor produse pe care furnizorii nu le experimentaseră sau nu le luaseră ȋn calcul. Lucrăm numai cu furnizori de calitate, sub toate aspectele. 

Cum sprijiniți desfacerea produselor agricole obținute de fermieri către piețele interne și internaționale?

Avem o activitate suplimentară de barter, prin care preluăm o parte din producția agricolă și o vindem apoi către firme specializate (traderi, integratori, ferme zootehnice ș.a.). Mai facem activități de intermediere ȋntre fermieri și traderi locali, naționali, multinaționale, pentru a sprijini fermierii să-și valorifice producția. 

Care sunt problemele pe care le întampină fermierii la achiziționarea inputurilor și ce facilități le oferiți?

Prima dificultate ȋn alegerea inputurilor este aceea de a alege corect produsele de care au nevoie fermierii. Fiecare an are specificul lui și nu mai este așa ușor să știi ce-ți trebuie pentru cultura ta. Naturevo recomandă soluțiile cadru și produsele necesare.

O altă dificultate este accesul la creditare, pentru că fermierii nu sunt obișnuiți să acceseze credite de la bancă, dar nici băncile nu sunt așa convinse să crediteze agricultura, decât ȋn anumite condiții. Ȋn acest caz, furnizorul de inputuri vine cu creditarea pentru fermier. Naturevo transferă ȋn totalitate creditul oferit de furnizorii săi și se mai ȋmprumută de la bănci pentru a credita fermierii. 

Având în vedere întârzierea acordării subvențiilor anul acesta, au apărut probleme și în relația dvs cu fermierii? Acestora le-a fost mai greu să cumpere semințe, produse pentru protecția plantelor, îngrășăminte pentru sol, fertilizatori foliari etc.?

Cel mai greu ne-a fost nouă, căci am colectat neplata subvențiilor de la peste 100 fermieri, care ȋn mare parte n-au primit nici până acum vreun ban, sub pretextul că sunt ȋncă sub control și mai sunt de lămurit lucruri.

Este clar că cei mai afectați suntem noi, pentru că am pierdut infinit mai mult, atât prin dobânzile la bănci, cât și prin neacordarea unor remize de către furnizori. Ȋn afară de aceasta, fermierii au fost mult mai prudenți, sau chiar s-au ferit să mai cumpere de la noi pentru că aveau datorii și s-au dus la alții. Nu vă puteți ȋnchipui cât de mult ne afectează această situație pe care aș cataloga-o ca „atentat la adresa celor care fac să mai meargă ceva ȋn țara asta”. 

Dacă da, îi păsuiți până la încasarea subvenției?

Avem altă soluție? Mai este puțin și vine recolta nouă. Dumnezeu știe cui vor plăti primii bani fermierii. Prin lege, statul este primul, apoi băncile, apoi... proștii, care-și pun la mezat ființa, averea, tot. Vi se pare normal ca statul să distrugă tot și tot el să ia ce mai rămâne? Unde, ȋntr-o lume civilizată, „poporul” este altceva decât „statul”? 

Distribuiți produse doar în România sau și în regiune? Dacă distribuiți și în regiune sau alte țări, unde?

Distribuim produse doar ȋn România, pentru că aici cunoaștem clima, solul, culturile etc. Ȋn alte țări, este diferit. Avem o sucursală ȋn Bulgaria, dar care este la ȋnceput. Vom vedea ce putem să dezvoltăm. 

Naturevo are și activitate de cercetare? Dacă da, în ce constă aceasta?

Facem ȋn principal cercetare inovativă, care se referă la:

  •  Conceperea de rețete și programe cu produse din game diferite, pentru a răspunde cât mai mult nevoilor culturilor;
  •  Adaptarea rețetelor și programelor la condițiile specifice locului, anului, perioadei ș.a.m.d.;
  •  Corectarea defectelor apei utilizate pentru stropit;
  •  Verificarea compatibilității amestecurilor concepute;
  •  Conceperea programelor pentru diminuarea efectelor schimbărilor climatice ș.a. 

Între produsele pe care le comercializați a crescut ponderea produselor adaptate schimbărilor climatice din ultimii ani? Dacă da, cum și la ce produse?

Pornind de la ȋngrășămintele de sol cu eliberare controlată și treptată până la produsele ecologice, toate răspund necesității adaptării tehnologiilor la schimbările climatice. Mai mult, chiar și ȋn selectarea produselor de protecția plantelor ținem cont de efectele directe și indirecte ȋn contextul schimbărilor climatice.

Naturevo este (știm noi, dar și alții) cea mai evoluată firmă din punct de vedere al adaptării programelor integrate la schimbările climatice din România și nu numai. 

Cât de importantă este adaptarea agriculturii la schimbările climatice?

Orice activitate economică, dar ȋn special agricultura, trebuie să fie adaptată schimbărilor climatice. Astăzi este clar că dacă aplicăm tehnologii corecte, agricultura este cea care poate depolua prin consumul de dioxid de carbon, dar dacă avem culturi afectate, acestea devin și ele poluante prin eliberarea de dioxid de carbon. 

Cum a evoluat vânzarea produselor pentru agricultura ecologică?

Evoluează relativ rapid, dar pe suprafețe ȋncă mici. 

Cum percepeți mediul de afaceri din România? Cu ce probleme v-ați confruntat de-a lungul anilor și ce credeți că ar trebui făcut acum pentru un mediu de afaceri mai prietenos?

Dacă ȋncercăm să punem pe tapet toate legile din România, vom observa că ȋntreaga legislație este neprietenoasă cu mediul de afaceri pentru că nu este gândită sistemic. Este și motivul pentru care avem puțini investitori străini, mai ales dacă ne gândim la IMM-uri productive. Fiecare minister are ca preocupare să inventeze ceva pentru a aduce bani la bugetul propriu sau la bugetul de stat, inventând tot felul de dări ȋn afara celor stabilite prin codul fiscal. Acest fapt nu ajută deloc, iar acest lanț birocratic și invențiile sale legislative tind să omoare și ce mai este viabil. Deocamdată rezistăm, dar cât, este greu să prezumăm dacă nu se va schimba ceva spre bine. 

Ce credeți că ar trebui făcut astfel încât fermierii români să nu mai fie decapitalizați și să aibă acces mai ușor la inputuri de calitate?

Fermierii au nevoie și de educație managerială și de un sistem legislativ lucrativ și constructiv.

Ȋn al doilea rând, ar trebui să se găsească metodele prin care să se dezvolte sisteme de capitalizare (nu mă refer la IFN-uri), asigurare, plăți la timp ș.a. 

Cum rezistă o firmă cu capital românesc pe această piață?

O firmă românească rezistă foarte greu, de aceea majoritatea au fost sau sunt preocupate să vândă sau să-și limiteze expunerea/riscul, până la ȋnchidere. Capitalul străin este mai bine protejat, multe firme străine beneficiind de ȋnlesniri/facilități fiscale, pe care trebuie apoi să le recupereze de la firmele românești profitabile, căci cele de la stat care generează pierderi majore sunt și ele protejate tot pe spinarea „contribuabilului”, adică pe spinarea proștilor care produc ceva profit. Cei de afară vin, fac profit care pleacă afară, iar noi ne mulțumim doar că au oferit ceva locuri de muncă. Vom rămâne din ce ȋn ce mai puțini și din ce ȋn ce mai săraci dacă nu ne trezim! 

Există un potențial de dezvoltare a acestei piețe?

Potențialul de dezvoltare al domeniului este de 3-4 ori mai mare, practic cel mai ridicat din economia României. Trebuie doar să deschidem ochii, mintea și să muncim corect către manifestarea cât mai rapidă a sa. 

Care este dinamica apariției de noi produse pe această piață?

Ȋn domeniu au dispărut relativ rapid un număr relativ mare de produse de protecția plantelor, odată cu alinierea la legislația europeană. Apar acum ȋnsă extrem de multe produse din gama fertilizanților de sol și foliari, bioregulatorilor, produselor ecologice, unele dintre ele nu chiar eco. Oricum, dinamica din domeniu este fantastică și presantă.

Din păcate, România este una dintre țările care ȋnghite și multe produse de calitate slabă, căci „prețul cel mai mic decide cumpărarea”, nu-i așa?

Cum a evoluat cifra de afaceri a Naturevo în ultimii trei ani?

Circa 50% creștere ȋn ultimii trei ani, ȋn trend (sau chiar puțin mai sus) cu piața. 

Cum valorificati produsele pe care le preluați în regim barter? Prin magazine proprii sau prin rețele de supermaketuri?

Nu vindem direct la supermarketuri. Ȋn anumite situații vindem cereale și plante tehnice la traderi. De multe ori, intermediem legătura ȋntre fermieri și cumpărătorii de produse agricole. 

Preluați doar legume și fructe sau și alte produse?

Ȋn principal, preluăm cereale și plante tehnice. La fructe și legume ne implicăm (pe cât posibil) ȋn identificarea cumpărătorilor, având convingerea unei calități superioare ca urmare a aplicării programelor noastre. 

Cât de avantajos este barterul?

Ȋn cazul ȋn care preluăm și transportăm noi mărfurile, pierdem 3-5%, uneori și mai mult. De aceea, barterul ȋn cifra noastră de afaceri este sub 10%. 

Naturevo are și activitate de distribuție și consultanță. Care dintre activitățile de distribuire la nivel național, consultanță și soluții tehnice, evaluare clienți, barter, transport merge cel mai bine? Aceste activități le-ați dezvoltat pe parcurs ca o cerință a pieței sau de la înființarea firmei?

Consultanța este strict necesară, mai ales ȋn cazul nostru, când oferim soluții tehnologice inovatoare. Din păcate, ȋn România consultanța trebuie să o oferim gratuit, pentru că:

l „Nimeni nu-i profet în țara lui”

și

l „Când sari de nivelul mediu al cunoștințelor, mai bine aplici tu direct”.

Piața trebuie continuu analizată și găsite soluțiile cele mai bune pentru a dezvolta o afacere sustenabilă. Piața românească din agricultură are ȋncă mare nevoie de educație continuă și n-o poate face decât o „companie bazată pe cunoștințe”. 

Câți dintre furnizorii Naturevo sunt firme românești?

O singură firmă este românească, dar acum proprietarii sunt străini și lucrează la standardele multinaționalelor. Ȋn rest, la nivelul la carwe lucrăm, este nevoie de produse de ȋnaltă tehnologie, care nu pot fi fabricate ȋn România. 

Cât de receptivi sunt fermierii când le prezentați produsele?

Fermierii care lucrează pentru prima dată cu noi sunt ȋncă suspicioși, căci la noi „tot țiganul ȋși laudă ciocanul”. Cei care lucrează cu noi de mai mulți ani s-au convins de valoarea programelor noastre și sunt receptivi, dar nu dintr-o dată la toate noutățile. Cei care lucrează 100% cu noi sunt cei mai performanți. Ne ocupăm să-i ținem tot timpul informați.

Ce estimări privind evoluția firmei (cifra de afaceri, profit, număr de angajați etc.) aveți pentru anul 2016?

Vom avea o creștere ȋntre 8 și 15%, cu un număr de angajați mai mare cu 5-10%. 

Ce ar însemna dezvoltarea Naturevo? Mai mulți fermieri clienți? Mai multe magazine de distribuție, extinderea în regiune sau alte țări?

Ȋntâi de toate, trebuie să-i dezvoltăm suficient pe cei pe care-i avem ȋn portofoliu. Apoi, este nevoie de creșterea numărului de fermieri, ȋn special prin acoperirea mai bună a teritoriului țării. Avem nevoie și de creșterea nivelului profesional al forței noastre de vânzări. Nu ne propunem să creștem numărul de magazine, ci a numărului de distribuitori locali, astfel ca prezența noastră să fie până la nivelul micilor fermieri. 

Intenționați să investiți și în alte zone ale agriculturii (producție, o afacere integrată etc.)?

Nu mai facem alte experimente. Am ȋncercat producția și am fost „furați la greu”.

Mai avem de lucru mult pentru adaptarea și dezvoltarea tehnologiilor flexibile ȋn fermele pe care le consiliem, așa că avem destul de mult de lucru. 

Formele asociative din agricultură au acces mai ușor la inputuri? Beneficiază de facilități?

Sunt importante formele de asociere, mai ales pentru accesarea fondurilor și pentru vânzarea produselor agricole, dacă se asigură o calitate corespunzătoare. La noi, se face greșeala că asociațiile se implică și ȋn negocierea inputurilor, fără a avea experiența necesară și astfel saltul calitativ se lasă așteptat, ca să nu mai vorbim de același principiu că „cel mai ieftin e cel mai bun”. Ȋn cele mai multe cazuri „ce iau pe mere, dau pe pere”, ba chiar mai mult, pentru că ȋn România nici pere nu mai sunt. 

Sunt distribuitorii de inputuri creditori ai fermierilor?

Categoric da și, fără ei, agricultura României ar fi fost la nivelul Africii, nu al Europei (de est, e adevărat)! Abia acum fac băncile pași ușori către creditarea agriculturii. Mai mult, IFN-urile care au dobânzi mult mai mari au curajul să crediteze fermierii. Mai este mult până când se va ȋnțelege că agricultura este o industrie extrem de complexă, desfășurată ȋn mare parte „sub capriciile vremii”.

– Suntem asigurați de cineva?

– Suntem protejați de cineva?

– Cine sprijină agricultura ȋn afara furnizorilor?

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a lansat „Programul de Guvernare 2016-2020 al mediului de afaceri”. „Acesta a fost transmis tuturor partidelor politice și așteptăm să ne cheme la discuții să vedem cine și-l asumă. Avem câteva semnale de la partidele mari că ar fi interesate”, a declarat Florin Jianu, președintele CNIPMMR. Programul este structurat pe șapte capitole și cuprinde Măsuri administrative/instituționale, Accesul la finanțare, Sprijinirea și promovarea antreprenoriatului, Stimularea creării de locuri de muncă în sectorul privat, IMM-urile inovative și internaționalizarea, Sprijinirea turismului, Măsuri legislative.

Companie cu capital privat, integral românesc, înființată în anul 1999, este distribuitor național al input-urilor de bază pentru producția agricolă: know-how, semințe, produse pentru protecția plantelor, îngrășăminte pentru sol, fertilizanți foliari, bioregulatori etc. Clienții (partenerii) săi sunt fermieri din toată țara (cultivatori), distribuitori locali, procesatori de produse agricole. Micii fermieri sunt deserviți fie prin magazinul propriu, fie prin intermediul magazinelor sau a distribuitorilor locali.

Industria auto a devenit una dintre ramurile importante ale economiei românești. Între sectoarele economice, aceasta se plasează pe locul al patrulea, cu o pondere de 4,7% din total, aproape la egalitate cu sectorul producerii de energie care deține, la nivelul anului trecut, 4,9%. De la preluarea companiei Automobile Dacia de către grupul francez Renault în 2005, numărul companiilor din domeniu, precum și afacerile acestora, a crescut de peste cinci ori în 10 ani, de la 3,8 miliarde euro la peste 20 miliarde euro în 2015. Cu toate acestea, ponderea Automobile Dacia și Ford în cifra de afaceri a întregului sector a scăzut la mai puțin de o treime, 71% aparținând companiilor producătoare de piese și subansamble, conform datelor comunicate de Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM). Ascensiunea puternică, care a devansat așteptările specialiștilor, s-a bazat aproape exclusiv pe investiții străine. Astfel, procentajul din cifra de afaceri care a revenit companiilor cu capital românesc din totalul celei înregistrate în industria auto a fost, în 2014, de 12%. Sectorul auto deține însă cea mai mare pondere la export, cu aproape un sfert din total, în 2015 valoarea exporturilor însumând 13 miliarde euro.

Nici Apple sau Samsung nu mai sunt ce au fost odinioară. În lumea gadgeturilor, odinioară e sinonim cu patru-cinci ani în urmă. Se pare că cei doi giganți mondiali, care au pus la pământ alte nume grele ale industriei, precum Nokia, Sony sau Motorola, sunt pe cale de a fi depășite de dragonii „made in China”, care cresc în cinci ani de la aproape nimic la peste 45 miliarde dolari – valoare de piață – cazul Xiaomi.

Interviu cu ing. Ciprian Pahonțu, director general al Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva

Interviu cu Mihai Cristian Dărmănescu, creatorul brandului Alfredo Seafood, unul dintre primii trei cei mai importanți jucători de pe piața importatorilor și distribuitorilor de pește și fructe de mare

Dacă în ultimii ani piața asigurărilor s-a confruntat cu probleme din cauza crizei ce a debutat în anul 2008, societățile de brokeraj își consolidează poziția, tot mai mulți români înțelegând că apelarea la un broker de asigurări nu presupune costuri suplimentare și este o soluție în avantajul lor.

Președintele României a promulgat recent Legea Supermarketurilor. Fermierii s-au temut că legea care le-ar facilita accesul în supermarketuri ar putea fi blocată ca urmare a presiunilor uriașe exercitate de reprezentanții marilor retaileri. Odată cu intrarea în vigoare a legii marile rețele de magazine sunt obligate să se aprovizioneze „pe lanțul scurt”, adică din zonele apropiate, ceea ce ar asigura și o prospețime a alimentelor. Există însă și excepții. Atunci când pe „lanțul scurt” nu se pot asigura cantitățile necesare, aprovizionarea se poate face cu produse din afara „lanțului scurt”. „Este o poveste că fermierii români nu au suficientă marfă să aprovizioneze supermarketurile. Producem, dar pentru că fermierii nu au avut unde să vândă, s-au orientat către export. De exemplu, eu înainte de intrarea pe piață a supermarketurilor produceam 7.000-8.000 de tone de cartofi. Acum produc doar 10 tone, pentru că nu am unde să vând. Dacă aș avea unde să vând, aș produce mai mult”, a declarat pentru „Economistul” președintele Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurențiu Baciu. 

În mod evident, votul britanicilor pentru ieșirea din Uniunea Europeană a reprezentat un șoc pentru aproape toată lumea. Spun pentru aproape toată lumea pentru că anumite semne existau încă dinainte. În bătălia dusă de părțile direct implicate au fost aduse tot felul de argumente unele reale, altele mai puțin. Au trecut deja mai mult de 10 zile de la votul istoric și lucrurile încep să se clarifice. Reacțiile imediate încep să se estompeze, luciditatea luând locul isteriei și pesimismului catastrofic.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I