Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Viața ca instituție – Profesorul Ion Gh. Roșca (1949-2013)

Economistul nr. 14, 15 aprilie 2013

Viaţa ca instituţie – Profesorul Ion Gh. Roşca (1949-2013)

La 6 aprilie 2013, a încetat să bată inima unei personalități de marcă a lumii academice și universitare, a vieții publice din țara noastră, prof. univ. dr. Ion Gh. Roșca, fost rector al Academiei de Studii Economice din București.

Toți cei care l-au cunoscut și prețuit ca dascăl, cercetător, manager, cu performanțe recunoscute la scară națională și internațională, și-au exprimat marea durere, profundul regret la despărțirea de colegul și prietenul, mentorul și inițiatorul unor procese de profundă înnoire a învățământului superior economic românesc, de formare în spiritul cerințelor prezentului și viitorului a multor generații de specialiști, promotori ai valorilor pe care le-a slujit exemplar profesorul Ion Gh. Roșca. Redacția „Economistului” împărtășește aceeași durere, aceleași regrete și transmite familiei îndoliate sincere condoleanțe.

Luni, 8 aprilie a.c., catafalcul cu trupul neînsuflețit al prof. univ. dr. Ion Gh. Roșca a fost depus în fața Aulei Magna a Palatului ASE. Aici s-a desfășurat, în prezența a sute de cadre didactice, studenți, a unor personalități ale vieții științifice și culturale, adunarea de doliu în memoria marelui dispărut.

Adunarea de doliu a fost deschisă de prof. univ. dr. Pavel Năstase, rectorul Academiei de Studii

Economice din București. S-au exprimat sentimentele tuturor celor prezenți în momentele deosebit de grele, de dureroase ale despărțirii de cel care și-a legat întreaga viață de învățământul superior economic, de generațiile de tineri care s-au format sub îndrumarea sa de înalt profesionalism și nedezmințită vocație civică, patriotică.

Rectorul ASE a împărtășit, cu emoție, amintiri de neuitat care dau un pregnant relief personalității de excepție a celui omagiat. „În 1970 – a spus profesorul Năstase –, am venit ca student la Academia de Studii Economice București, la Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică, specializarea în Mecanizarea și Automatizarea Calculului Economic. Atunci l-am cunoscut pe Ion Gh. Roșca, student în anul al III-lea la aceeași specializare. Altfel spus, am fost, împreună, studenți timp de doi ani, întrucât studiile la acea facultate erau de cinci ani. Ion Gh. Roșca a terminat studiile ca șef de promoție, fapt care prefața o carieră didactică, de cercetare și de manageriat cu excepționale rezultate. L-am admirat, de-a lungul acestor ani, pentru tot ceea ce a întreprins, ca model pentru noi, studenții, pentru noi cei care i-am fost, apoi, colegi de catedră, de facultate și de universitate. Ca șef de promoție și ca formator de specialiști, și-a câștigat statutul de lider de necontestat, statut pe care l-a păstrat și onorat în întreaga sa viață de profesor, cercetător și manager”.

Rectorul Pavel Năstase s-a referit, pe larg, la câteva momente din biografia celui dispărut, cu accent pe sursele unei autorități profesionale demne de toată considerația. Astfel, au fost evocate demersurile profesorului Roșca îndreptate spre continua îmbunătățire a conținutului și formei de redactare a cursurilor, a manualelor, fiind vorba despre acțiuni de pionierat într-un domeniu care s-a dovedit decisiv pentru progresul științei, tehnicii, învățământului, economiei, pe calea construcției societății informaționale. A transmis cunoștințe de vârf în acest domeniu, cu un talent pedagogic remarcabil. Avea competența și harul unui autentic profesor, creator de școală. În acest sens, s-a amintit Ghidul de programare a calculatoarelor, în condițiile în care exista la ASE unul dintre primele calculatoare IMB. De asemenea, a creat disciplina „Limbajele de programare”.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Încheiem, în numărul de față, scurtul „serial” dedicat situației bugetare a României la cumpăna anilor 1989-1990, în condițiile binecunoscute, determinate de dramatica schimbare de regim politic în România, schimbare pe care autorul acestei retrospective a trăit-o (și, îndrăznește să spună, cu o participare notabilă), la cea mai mare intensitate, în calitate de coordonator al emisiunilor Televiziunii Române în zilele de 22, 23 și 24 decembrie, în urmă cu 24 de ani („Revoluția română în direct”).

S-a reținut, credem, din „episodul” precedent că, practic, România s-a aflat la cumpăna anilor 1989-1990 fără un buget național. Înlăturarea regimului antedecembrist a produs nu numai o ruptură politică radicală cu stările de fapt dinainte de 15 decembrie 1989 (când a început mișcarea revoluționară din Timișoara), ci și o dezorganizare profundă a întregii activități economice și sociale.

Cel puțin două argumente vin în sprijinul ideii publicistice de a se evoca stările de fapt de la finalul anului 1989 dintr-o perspectivă să-i zicem „bugetară”: pe ordinea de zi a vieții politico-economice actuale se află procedura de adoptare a proiectelor de buget pentru anul viitor, numeroase experiențe în materie din trecutul mai îndepărtat și mai apropiat fiind folositoare și în prezent; împlinirea, în decembrie, a 24 de ani de când s-a pus capăt regimului totalitar în România.

Încheiem, în numărul de față, „serialul” dedicat împlinirii unui secol de la momentul întemeietor reprezentat de lansarea inițiativei privind organizarea primului Congres al economiștilor români. Încheiem, de fapt, un demers preliminar, deoarece – cum am „descoperit” pe parcurs – există un bogat material documentar (referitor la modul în care au înțeles și au acționat economiștii din țara noastră să se organizeze), material care își așteaptă „investigatorii”.

Atât anii marii crize mondiale, cât și perioada care a marcat intrarea României în ciclul revenirii la trendul dezvoltării „normale” au relevat necesitatea ca formele de organizare și afirmare profesională ale economiștilor să se adapteze condițiilor în continuă schimbare.

Pe măsură ce avansăm în investigațiile menite să descopere fapte și date referitoare la tentativele de unire a forțelor economiștilor români în vederea afirmării lor mai puternice în spațiul public intern și extern – ca vector al modernizării țării –, constatăm că merită să fie puse în discuție teme neidentificate la începutul demersului nostru. La câteva dintre acestea ne vom referi în „episodul” de față.

Împlinirea unui secol de la inițierea primului Congres al economiștilor români este, incontestabil, un foarte bun prilej de a evoca momente definitorii ale procesului de constituire a unei organizații profesionale, la scară națională, a economiștilor români. În același timp, este un moment extrem de favorabil pentru abordarea modalităților prin care comunitatea noastră profesională din prezent (2013) poate să acționeze – pe temelia unor valoroase tradiții – tot în forme organizate, coerente pentru realizarea unor obiective comune.

AGER, Banca Națională a României și, individual, unii colegi de breaslă s-au aplecat asupra momentului aniversar care poate constitui o mare oportunitate pentru regândirea modalităților de acțiune ale comunității economice din țara noastră în vederea afirmării ei ca o voce mai puternică, distinctă în întreaga societate actuală și din viitorul previzibil. Deocamdată, pe măsură ce tema este aprofundată în „Economistul”, constatăm că există încă prea multe „pete albe” care impun un efort mai mare de investigare a trecutului mai îndepărtat sau mai apropiat.

În timp ce, deopotrivă, retrospectivele și prospectivele pendulează între un trecut idealizat și un viitor ideal, realitățile prezentului readuc în prim-plan, fie și numai în sferele de activitate ale profesiei de economist (cu toate ramurile și... rămurelele ei), tema solidarității de breaslă.

„Serialul” dedicat împlinirii unui secol de la lansarea ideii de a se organiza primul Congres al economiștilor români a demarat în numărul precedent al revistei noastre sub semnul emblematic al personalităților care au declanșat generosul demers. Se încununa, astfel, o perioadă relativ îndelungată în care modernizarea economico-socială a României era, deopotrivă, cauza și efectul acțiunii unei comunități profesionale în continuă ascensiune, generatoare de valoare adăugată în științele, în instituțiile de învățământ și în practica nemijlocită din lumea afacerilor.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I