Bine aţi venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunităţii economico-financiare din România

Revista Economistul te ţine la curent cu ultimele ştiri, informaţii, articole şi analize din domeniile economic, financiar, academic naţional şi internaţional.

cultură
şi civilizaţie economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe reţelele de socializare!

Economistul.ro foloseşte cookie-uri
Cookie-urile sunt fişiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experienţa navigării pe site mai eficientă şi mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmaţi că sunteţi de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

TTIP
Efectele scontate ale Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP): continuarea dezbaterii


Economistul nr. 3, 15 februarie 2016

TTIP Efectele scontate ale Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP): continuarea dezbaterii

Introducere

TTIP este cel mai intens dezbătut mega-acord comercial negociat în prezent de Uniunea Europeană cu parteneri extracomunitari. În opinia unor experți internaționali, acest parteneriat între UE și SUA reprezintă mult mai mult decât „încă un acord comercial preferențial”. Acesta are drept obiectiv consolidarea legăturilor dintre cele mai mari entități economice ale economiei mondiale, în contextul eșecului negocierilor comerciale multilaterale ale Rundei Doha desfășurate sub egida Organizației Mondiale a Comerțului, intensificării concurenței globale în planul acordurilor comerciale preferențiale și al scăderii influenței UE și SUA în comerțul mondial (Fontagné, Gourdon, Jean, 2013). SUA reprezintă principalul partener comercial al UE, deopotrivă în planul comerțului cu bunuri și servicii, deși ponderile sale în schimburile comerciale extracomunitare sunt în scădere (vezi Anexa).

Raționamentele care vin în sprijinul încheierii acestui acord sunt tot atât de puternice ca și contraargumentele, tocmai de aceea în mediul academic, cel de afaceri, la nivelul societății civile și al autorităților publice, deopotrivă în România și alte țări din Uniune încă nu s-a putut ajunge la o concluzie constructivă pentru o poziție/poziționare comună.

Trecere în revistă a studiilor care analizează TTIP

Recurgând la diferite scenarii și simulări, studiile de impact efectuate până în prezent analizează influența acordului pe una sau mai multe din următoarele direcții: economia SUA și ansamblul UE, economiile țărilor terțe, la nivelul statelor membre ale Uniunii1, palierele de negociere (accesul pe piață, aspecte legate de reglementare și bariere netarifare în calea comerțului, reguli relevante în plan global), efecte scontate în plan sectorial.

Impulsionarea schimburilor bilaterale prin reducerea barierelor (tarifare, dar mai ales netarifare și para-tarifare) ar influența favorabil evoluția PIB-ului și piața muncii, atât în UE, cât și în SUA. Ca urmare, impactul economic de ansamblu ar fi unul pozitiv, chiar cu diferențieri în plan regional și sectorial (CEPR, 2013b). Ținând cont de faptul că barierele netarifare în schimburile bilaterale sunt mult mai multe și cu tendință de creștere comparativ cu cele tarifare (acestea fiind supuse unor restricții deocamdată ireversibile), reducerea acestora ar avea un impact pozitiv mult mai ridicat decât eliminarea taxelor vamale (Freytag, Draper, Fricke, 2014).

Deși România este un partener strategic al SUA2, iar comerțul și investițiile reprezintă un domeniu distinct de „cooperare întărită”3, o serie de studii evidențiază că relațiile bilaterale în sfera comerțului și investițiilor sunt insuficient dezvoltate, printre determinanți numărându-se nu numai valorificarea incompletă a cadrului existent, ci și gradul scăzut de participare a țării noastre la rețelele globale de producție. Dintre argumentele care vin să susțină această aserțiune amintim următoarele (Cernat, Lakatos, 2015, Ghinea, 2015):

  1. Ponderea comerțului bilateral România-SUA în totalul schimburilor comerciale ale țării noastre este modestă, sub media comunitară, în ciuda recunoașterii și invocării existenței unui parteneriat strategic;
  2. România se numără printre țările din UE încă puternic dependente de piața internă;
  3. Schimburile comerciale bilaterale sunt concentrate în câteva sectoare-cheie, iar produse precum cele agricole și alimentare sunt aproape inexistente în relațiile comerciale cu SUA;
  4. Investițiile americane în România sunt cu mult sub media UE.

În România, Centrul Român de Politici Europene (CRPE) a lansat în mai 2015 un studiu de impact al TTIP asupra economiei naționale (Cernat, Lakatos, 2015) și a schițat o poziție de țară (Ghinea, 2015)4. Potrivit primului studiu menționat, PIB-ul României ar putea crește cu aproximativ 0,25% anual, odată cu implementarea completă a TTIP, iar balanța comercială cu SUA s-ar îmbunătăți, pe fondul majorării cu aproape 35% a exporturilor României către SUA, în paralel cu creșterea importurilor bilaterale cu 25%. Peste 90% din beneficiile economice estimate pentru România ar decurge din eforturile de reducere a barierelor netarifare. Cel de-al doilea studiu amintit demontează piesă cu piesă „accentele conspiraționiste” ale dezbaterii publice în jurul TTIP, legate în principal de: (1) lipsa de transparență a negocierilor; (2) faptul că marii beneficiari ar fi companiile multinaționale (CTN); (3) erodarea standardelor (de consum, de mediu, de sănătate, alimentație publică5, de muncă); (4) clauza de protecție reciprocă a investițiilor și de rezolvare a disputelor stat-investitor (Investor-state dispute settlement – ISDS)6; (5) asocierea capitolului referitor la energie cu temerile că tratatul ar obliga UE să accepte tehnologia controversată de fracturare și exploatare a gazelor de șist.

Un studiu similar a elaborat și Federația Industriei Germane (BDI) în iunie 2014, acesta incluzând pe lângă argumentele contra „elementelor conspiraționiste”, prezentate anterior, și dovezi împotriva: (6) riscului privatizărilor în domenii precum servicii de utilități publice, sănătate, educație; (7) distrugerii agriculturii la scară mică; (8) impactului negativ asupra comerțului internațional și țărilor terțe (BDI, 2014).

Pe lângă acestea, se poate menționa și dezbaterea organizată de Institutul pentru Economie de Piață din Bulgaria (IME), cu tema „Efectele posibile ale acordului privind Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții UE-SUA (TTIP)”. IME prezintă o analiză privind posibilele efecte ale viitorului tratat asupra economiei bulgare și clarifică „unele mituri” despre TTIP, vehiculate în mass-media, printre care se numără și cele potrivit cărora SUA ar inunda piața bulgară cu produse OMG (organisme modificate genetic) și că doar marile corporații ar beneficia de avantajele create prin încheierea tratatului.

Analiza subliniază importanța în creștere a pieței americane pentru producătorii bulgari de bunuri și servicii. Este de remarcat că balanța comercială bilaterală este pozitivă pentru Bulgaria, exporturile către piața americană fiind de aproximativ 1,5 ori mai mari decât importurile. Exporturile de bunuri și servicii din Bulgaria în Statele Unite au cunoscut o creștere de două cifre în ultimii cinci ani, iar Statele Unite au devenit pentru Bulgaria una dintre principalele piețe de export din afara Uniunii Europene (în condițiile în care circa 50% din mărfurile exportate sunt supuse taxelor vamale, 40% din exporturi au taxe vamale de peste 2%, iar pentru un număr redus de bunuri, taxe vamale de 2 cifre).

Numeroase studii făcute de IEM în perioada 1972 (după încheierea primului acord comercial cu SUA) – 1993, cu privire la potențialul de dezvoltare a relațiilor economice ale României cu SUA și la tratamentul privind clauza națiunii celei mai favorizate, concluzionau, la vremea respectivă, că produse competitive pe piața SUA puteau fi competitive pe orice piață, lucru valabil și în prezent.

Semnificația TTIP pentru micii întreprinzători

În proiectul de Tratat, un capitol distinct este dedicat întreprinderilor mici și mijlocii (IMM). Trebuie subliniat faptul că, atât în Uniunea Europeană, cât și în SUA, IMM-urile reprezintă unul din motoarele creșterii economice și creării de locuri de muncă. Aproximativ 99% din companiile din UE și SUA – peste 20 de milioane de companii în UE și 28 de milioane în SUA – sunt IMM-uri. În UE, IMM-urile creează 2/3 din locurile de muncă din sectorul privat (85% din locurile de muncă noi din perioada 2002-2010 au fost create de IMM-uri). În SUA, IMM-urile oferă peste jumătate din locurile de muncă disponibile și generează 2/3 din noile locuri de muncă. Totodată, acestea reprezintă o sursă importantă de inovare și noi produse și servicii7.

În cadrul celei de-a 9-a runde de negocieri din aprilie 2015, discuțiile au inclus și modalitățile prin care IMM-urile pot beneficia de Acordul TTIP. Deși IMM-urile beneficiază de toate prevederile care rezultă din acest acord, negociatorii au dezbătut intens problema garantării avantajelor concrete pe care IMM-urile le vor avea în urma semnării acestuia. La nivelul UE, s-a realizat un raport bazat pe un studiu aprofundat care include în analiză circa 900 de IMM-uri europene. Acest raport identifică obstacolele percepute de IMM-urile care desfășoară schimburi comerciale transatlantice. Studiul relevă necesitatea concentrării pe atingerea unei mai mari compatibilități a reglementărilor celor doi parteneri. S-a discutat, în plus, despre instrumente de informare concrete pe care ambele părți le-ar putea oferi comunităților de IMM-uri, într-un capitol dedicat acestora8. Informațiile obținute vor fi folosite în abordarea părții europene la negocierile ulterioare.

Stadiul negocierilor

Creșterea gradului de integrare economică la nivel mondial prin accentuarea fenomenului globalizării induce o serie de riscuri, însă oferă actorilor de pe scena internațională și nenumărate oportunități. Printre acestea se numără și facilitarea accesului companiilor la noi piețe aflate în expansiune, la surse de finanțare și la resurse tehnologice. Acesta este motivul pentru care Statele Unite și UE s-au pronunțat încă de la sfârșitul secolului trecut în favoarea unei mai mari deschideri economice și adâncirii relațiilor bilaterale.

Relațiile dintre Bătrânul Continent și partenerul de peste Atlantic s-au întemeiat permanent pe valori și principii comune: „democrație, drepturi fundamentale ale omului, stat de drept, demnitate umană, solidaritate”, întărirea cooperării transatlantice fiind un deziderat nu doar în sens geografic, ci și din punctul de vedere al împărtășirii unor valori comune. Evoluțiile politice din ultimii ani și, cu deosebire, după izbucnirea crizei din Ucraina au determinat Uniunea Europeană și SUA să își consolideze parteneriatul și să elaboreze noi planuri de acțiune. Prin încheierea noului Acord, s-ar produce o creștere a interdependenței economice între SUA și UE, în sensul unui „nou actor global” și diminuarea relativă a dependenței de celelalte puteri ale planetei.

După finalizarea „Raportului Grupului de lucru la nivel înalt UE-SUA pentru locuri de muncă și creștere economică”, la 14 iunie 2013, Consiliul UE a aprobat în unanimitate mandatul de negociere privind încheierea Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP). Capitolele de negociere au fost grupate pe trei domenii principale:

  • Accesul pe piață – vizează îmbunătățirea accesului reciproc pe piețele de bunuri, servicii, investiții și achiziții publice la toate nivelurile de guvernare, prin eliminarea în totalitate a taxelor vamale;
  • Cooperarea dintre autoritățile de reglementare din UE și cele din SUA – privește transparența și coerența de reglementare, eliminarea barierelor tehnice, standarde sanitare și fitosanitare. Părțile își propun să sprijine autoritățile de reglementare în direcția unei colaborări mai strânse în ceea ce privește stabilirea de reglementări noi și recunoașterea reciprocă a reglementărilor, atunci când acestea oferă o protecție echivalentă;
  • Norme comerciale se referă la: accesul liber și nediscriminatoriu la resursele naturale, infrastructură și energie din surse regenerabile; concurență și companii de stat, vamă și facilitarea comerțului, dezvoltare durabilă; măsuri destinate protejării, favorizării și stimulării industriilor, actorilor economici naționali și mediului; sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii; asigurarea transparenței negocierilor.

Inițial, cei doi parteneri și-au propus încheierea negocierilor până la sfârșitul anului 2014, amânată ulterior pentru sfârșitul lui 2015. Este evident că și acest termen a fost depășit. Prima rundă de negocieri UE-SUA a avut loc la Washing-
ton la 8-12 iulie 2013 și ulterior s-au succedat, la interval de câteva luni, alte 9 întâlniri ale echipelor de negociatori9. Unele din aceste reuniuni au fost marcate de tensiuni, începând cu prima rundă, afectată de scandalul legat de dezvăluirile privind spionajul practicat de serviciile americane împotriva „partenerilor” europeni. În urma celor 10 runde de negocieri, nu s-a convenit încă asupra unui text comun. După încheierea negocierilor, textul Tratatului va trebui să fie ratificat de către Parlamentul European și de toate cele 28 de state membre ale UE.

Înaintea desfășurării celei de-a 10-a runde, care a avut loc la Bruxelles între 13-17 iulie 201510, Parlamentul European a adresat noi recomandări Comisiei Europene, prin intermediul unei Rezoluții privind viitoarele negocieri transatlantice (European Parliament, 2015). Rezoluția subliniază că, având în vedere necesitatea încheierii unui acord comercial „bine conceput care ar putea contribui la valorificarea oportunităților pe care le oferă globalizarea, acesta nu ar trebui să se concentreze doar asupra reducerii taxelor vamale și a barierelor netarifare (BNT), ci ar trebui să fie și un instrument de protecție a angajaților, consumatorilor și mediului”.

Potrivit rezoluției, acordul trebuie să promoveze creșterea sustenabilă, cu avantaje comune pentru statele membre și avantaje reciproce pentru parteneri, să contribuie la creșterea competitivității la nivel internațional, să creeze noi oportunități pentru companiile europene, în special pentru IMM-uri, și să sprijine crearea de locuri de muncă de înaltă calitate pentru cetățenii europeni, în beneficiul direct al consumatorilor din țările UE. Este accentuată importanța conținutului și punerii în aplicare a acordului și mai puțin a ritmului în care se desfășoară negocierile.

Documentul menționează dificultatea evaluării impactului real al TTIP asupra economiei europene și a celei a Statelor Unite și avansarea de previziuni, atât timp cât negocierile sunt în curs, iar concluziile studiilor elaborate până în prezent sunt contradictorii. Tratatul ca atare nu va soluționa problemele structurale persistente din UE, ci trebuie considerat ca un element al strategiei europene mai largi, „Europa 2020”, care vizează crearea de locuri de muncă și generarea de creștere economică. Embargoul impus Rusiei a demonstrat importanța accesului la mai multe piețe de desfacere și aprovizionare din afara spațiului european și necesitatea unui parteneriat comercial strategic solid cu parteneri comerciali de încredere, care să împărtășească aceleași valori.

Recomandările accentuează faptul că UE nu va sacrifica standardele sale în materie de siguranță alimentară, sănătate umană, sănătate animală, standardele sociale, de mediu sau standardele în materie de protecție a datelor și diversitate culturală pentru a avansa în stabilirea de standarde comune transatlantice.

Rezultatele consultării publice lansate de Comisia Europeană, cu privire la protecția investițiilor și soluționarea litigiilor între investitori și stat, efectuate în perioada 27 martie - 13 iulie 2014 sunt disponibile11, iar în prezent se desfășoară un proces de analiză în cadrul celor trei instituții europene (Comisie, Consiliul UE și Parlamentul European), în paralel cu consultarea societății civile și a companiilor. Tema acestor consultări privește cea mai bună modalitate de a asigura protecția investițiilor și tratamentul egal al investitorilor, cu garantarea, în același timp, a dreptului statelor de a reglementa acest domeniu.

În urma amplelor dezbateri publice care au avut loc în țările Uniunii Europene și care au evidențiat necesitatea ca negocierile privind TTIP să se desfășoare într-o manieră mai transparentă, Consiliul UE a luat decizia de a declasifica directivele de negociere, iar Comisia a luat o serie de măsuri privind transparența dezbaterilor și a tratativelor, ținând cont de preocupările exprimate de cetățenii europeni și comunicând totodată rezultatele negocierilor publicului larg.

Cu ocazia prezentării în fața Parlamentului European a „Stării Uniunii Europene”, la 9 septembrie 201512, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, a făcut cunoscute și progresele făcute în cele 10 priorități ale politicii sale din cadrul „Agendei pentru locuri de muncă, creștere, echitate și schimbări democratice” – propusă în 15 iulie 2014.

În Agenda din 2014, se sublinia faptul că: președintele nu va „sacrifica pe altarul liberului schimb standardele sociale, în materie de siguranță, de sănătate și de protecție a datelor ale Europei și nici diversitatea noastră culturală… Siguranța alimentelor pe care le consumăm și protecția datelor cu caracter personal ale europenilor vor fi aspecte care nu vor fi negociabile. De asemenea, nu voi accepta ca jurisdicția instanțelor din statele membre ale UE să fie limitată de regimuri speciale pentru litigiile dintre investitori. Statul de drept și principiul egalității în fața legii trebuie să se aplice și în acest context. Voi insista ca în toate etapele negocierilor să existe o transparență sporită față de cetățeni și de Parlamentul European, care, în temeiul tratatelor UE, va avea ultimul cuvânt cu privire la încheierea acordului”13.

În documentul actual, la „punctul 6” privind stadiul negocierilor cu Statele Unite, se menționează faptul că în această perioadă au existat consultări intense cu Parlamentul European, statele membre, parlamentele naționale și societatea civilă, Comisia urmărind impulsionarea negocierilor în vederea încheierii Tratatului. Totodată, s-a urmărit creșterea transparenței prin publicarea unor documente-cheie, inclusiv a 13 propuneri de text și a 16 documente privind poziția părților la negocieri.

De asemenea, a fost înființat un Grup Consultativ independent compus din reprezentanți ai oamenilor de afaceri, sindicatelor, consumatorilor și ai grupurilor interesate de protecția mediului și a sănătății publice, de a cărei expertiză să poată beneficia membrii Comisiei în pregătirea rundelor de negocieri.

Se subliniază faptul că experții europeni și-au reiterat standardele înalte privind siguranța alimentară, sănătatea, protecția socială și protejarea datelor și a diversității culturale. Aceste obiective au fost reafirmate și convenite (acceptate) în declarația comună UE-SUA din martie 2015 privind serviciile publice. În continuare, Comisia va acționa în vederea creării unui sistem reformat de protecție a investițiilor, prin care consacră dreptul guvernelor de a reglementa și în care nu vor exista limitări ale jurisdicției instanțelor europene. În plus, aceasta se angajează să inițieze crearea unei Curți Internaționale Permanente pentru Investiții, cu drepturi depline. A 12-a rundă de negocieri este programată pentru 22-26 februarie 2016, exprimându-se speranța că Tratatul va fi semnat înainte de încheierea mandatului președintelui Barack Obama.

Lansarea de consultări la nivel național în vederea analizării impactului TTIP asupra economiei românești

Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului se pronunță în favoarea încheierii acestui acord, susținând însă importanța elaborării unei poziții a României cu privire la negocieri, având în vedere: susținerea intereselor de dezvoltare ale României, susținerea eliminării barierelor tarifare și netarifare din calea exporturilor românești (interese ofensive) și susținerea producătorilor români (interese defensive).

În elaborarea unei poziții ferme, este nevoie de identificarea opiniilor tuturor actorilor din plan economic, social și politic.

Această consultare este cu atât mai însemnată cu cât criticile se mențin în toate țările UE pe unul sau mai multe din cele patru paliere menționate: mediul academic, cel de afaceri, la nivelul societății civile și al autorităților publice. Unele simulări evidențiază că SUA ar avea cel mai mult de câștigat de pe urma încheierii TTIP, un exemplu în acest sens fiind reprezentat de sporirea concurenței pe piața internă, fără ca firmele americane să își piardă avantajele pe piața SUA (Kinnman, Hagberg, 2012). Alte studii reliefează că trebuie ținut cont de costurile în termeni macroeconomici (în special în plan social), care se pot permanentiza, chiar dacă sunt privite drept costuri de ajustare (Stephan, 2014).

Mai mult decât atât, unele scenarii și simulări au la bază modelul CGE, de cuantificare a echilibrului general (spre exemplu, CEPR, 2013a și 2013b, Fontagné, Gourdon, Jean, 2013, Cernat, Lakatos, 2015), intens criticat în perioada recentă. Printre obiecții se numără și faptul că acesta este un model simplificat, care nu poate include toate aspectele complexe legate de parteneriatul transatlantic, mai ales a celor necomensurabile statistic sau matematic (EPRS, 2013, pp. 15-16).

În concluzie, balanța argumentelor pro și contra încheierii TTIP nu se înclină evident într-o direcție sau alta. Tocmai de aceea, considerăm necesară continuarea dezbaterilor în România, prin compararea diferitelor opinii din diferite țări ale UE, inclusiv în plan autohton, pe cele patru paliere amintite anterior. Este important să nu se cadă în capcana exclusivă a argumentelor contra acestui parteneriat, care are multiple conotații dincolo de aspectele comerciale. În opinia noastră, TTIP readuce o „prezență americană” pe continentul european, care are la bază un tratat extins, care completează parteneriatul strategic cu generarea de resurse economice reciproce pentru întărirea primului.

De asemenea, cu toate garanțiile de echilibru asigurate de Tratat, trebuie să se înțeleagă faptul că acestea nu vor duce în mod automat la respectarea lor, ci însăși acțiunea individuală a fiecărei țări partenere, de valorificare a facilităților tratatului, va da substanță respectivelor garanții. Tratatul nu este strict al mediului de afaceri, ci incumbă politici naționale orientate pro-activ spre valorificarea facilităților lui de către toți agenții economici, inclusiv a sectorului public, dar și intenții serioase de protecție, ca prin el și derularea acestuia practică să nu fie sacrificate standardele sociale în materie de siguranță, de sănătate și de protecție a datelor ale Europei și nici diversitatea sa culturală. Junker menționează că aceste aspecte nu sunt negociabile, dar să nu uităm că la această cultură a standardelor a contribuit relația transatlantică de până acum.

Dacă vom considera că TTIP este o parte a globalizării, cea de pe malurile Atlanticului, în condițiile în care bazinul pacific aduce noi și rapide oportunități, atunci finalizarea lui trebuie privită ca o necesitate de consolidare a conceptului de a împărtăși aceleași valori, într-o importantă parte a lumii – leagăn al civilizației universale – între doi parteneri deveniți tradiționali într-un secol XX de mari frământări și care continuă și acum. Dacă ne dorim o manifestare cât mai extinsă a părții bune a globalizării, atunci consolidarea parteneriatului UE-SUA își va aduce cu adevărat contribuția în ceea ce privește globalizarea principiilor și valorilor în baza cărora se poate aduce prosperitate cu adevărat, credem mai bine distribuită decât în prezent. Un echilibru în formare între bazinul atlantic și cel pacific în ascensiune este necesar, iar TTIP este un alt cadru prin care UE, încă încercată de efectele crizei financiare, poate deveni un partener puternic la masa G-20 și în derularea unei agende globale.

ANEXĂ: Comerțul cu bunuri UE-SUA

Graficul 1: Principalii parteneri comerciali ai UE în 2014 (în % din totalul schimburilor comerciale extracomunitare)

Sursă: Grafic elaborat pe baza datelor Comisiei Europene (2015).

Graficul 2: Evoluția schimburilor comerciale UE-SUA în perioada 2005-2014 (milioane euro)

Sursă: Grafic elaborat pe baza datelor Eurostat (2015).

Graficul 3: Ponderea schimburilor comerciale bilaterale în totalul comerțului UE cu parteneri extracomunitari în perioada 2005-2014 (milioane euro)

Sursă: Grafic elaborat pe baza datelor Eurostat (2015).

*   *   *

Bibliografie:

1Olanda (Ecorys, 2012), Suedia (Kinnman, Hagberg, 2012), Marea Britanie (CEPR, 2013a), Austria (Francois, Pindyuk, 2013), România (Cernat, Lakatos, 2015, Ghinea, 2015), Bulgaria (IME, 2015).

2Parteneriatul strategic dintre cele două state a fost lansat la 11 iulie 1997.

3A se consulta obiectivele Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România și SUA din 2011, http://www.mae.ro/sites/default/files/file/2011.09.13_declaratie.pdf.

4Ca parte componentă a proiectului „Influenți, alerți și informați în negocierile din UE – Expertiză și consultare în politici europene” finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România.

5Inclusiv prin introducerea în alimentație a organismelor modificate genetic (OMG).

6Care ar oferi companiilor transnaționale posibilitatea de a da în judecată guverne ale țărilor lumii nu în țara gazdă, ci în state terțe, limitând astfel capacitatea acestora de a soluționa litigiile în interesul întregii societăți.

7”Transatlantic Trade and Investment Partnership (TTIP). The opportunities for small and medium-sized enterprises”, http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2014/march/tradoc_152266.pdf.

8A se consulta: „9th Round Transatlantic Trade and Investment Partnership Negotiations”, http://trade.ec.europa.eu/doclib/press/index.cfm?id=1287.

9Prezentări succinte ale declarațiilor oficiale la încheierea rundelor de negocieri au apărut în publicația lunară a IEM, „EuroInfo” și pot fi consultate integral, în original, pe site-ul http://www.trade.ec.europa.eu.

10A se consulta: http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2015/july/tradoc_153667.pdf.

11A se consulta: http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2015/march/tradoc_153317.pdf.

12”Progress on the European Commission’s 10 Priorities”, http://ec.europa.eu/priorities/soteu/docs/priorities-progress-report_en.pdf.

13http://ec.europa.eu/priorities/docs/pg_en.pdf#page=9.

Cuvinte cheie: dosar | Transatlantida | TTIP | UE | OMC | SUA | acord comercial | CRPE
comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naționale și economist cu binecunoscute vederi de stânga, analizează în cadrul unei prezentări recente o temă care frământă de câțiva ani buni societatea românească: paradoxul definit prin rezultatele bune la nivel macroeconomic și dezamăgirile accentuate sau chiar tensiunile de la nivel microeconomic. Cu alte cuvinte, Florin Georgescu se întreabă, la fel ca o pleiadă de alți economiști: de ce rezultatele bune macroeconomice nu se transmit la nivelul economiei reale? Profesorul și oficialul BNR vine cu o analiză economică pentru a-și susține argumentele. De la început, este interesant de remarcat că analiza și concluziile studiului sunt trecute prin filtrul viziunii economice de stânga a autorului. Dincolo, însă, de acest lucru, datele și abordarea analizei dlui Florin Georgescu merită remarcate în contextul în care tot mai mulți oameni de afaceri sau cetățeni își pun întrebarea: de ce creșterea economică nu se transmite la nivel micro, în rândul companiilor și populației.

România conduce detașat în clasamentul european al creșterii productivității muncii pe ora lucrată întocmit pe ultimii cinci ani, potrivit datelor furnizate de către Eurostat. În intervalul 2011-2015, acest indicator s-a îmbunătățit cu nu mai puțin de 18,7% raportat la media UE, mult peste situația consemnată în statele baltice Letonia (+11,0%) și Lituania (+8,5%), urmate de Bulgaria (+8,3%).

Citesc de câteva săptămâni opinii care mă plictisesc, pentru că învârt aceeași marotă. Potrivit acestora, politica monetară are rol definitoriu, nu e bine cum e implementată, însă nu prea se spune cum trebuie făcută.

Pe parcursul ultimilor zece ani, diferența dintre prețul curentului livrat populației și cel livrat în industrie a crescut în România de la 1% la 84%, potrivit datelor publicate recent de Eurostat. Această evoluție nu a făcut, însă, decât să urmărească tendința europeană în materie, diferența medie de preț între cele două tipuri de consumatori la nivelul UE fiind în prezent de 132%.

Rata inflației doboară noi recorduri, intrând puternic în domeniul negativ. Prețurile de consum, măsurate prin indicele prețurilor de consum (IPC), au fost mai mici cu 3,3% în luna aprilie 2016 comparativ cu luna aprilie 2015. Conform Institutului Național de Statistică, în luna aprilie 2016, ponderea mărfurilor și serviciilor care au înregistrat o scădere a prețurilor, comparativ cu aprilie 2015, este de 66,7%, cele care au avut creșteri cuprinse în intervalul 0 - 2,5% dețin o pondere de 20,0%. Aceste evoluții au la bază în principal decizii de politică fiscală: reducerea cotei standard a TVA de la 24 la 19% în două etape succesive, cu 4 puncte procentuale de la 1 ianuarie 2016 și cu încă 1 punct procentual de la 1 ianuarie 2017; extinderea sferei de aplicabilitate a cotelor TVA reduse pentru unele categorii de bunuri și servicii de la 1 iunie 2015 și 1 ianuarie 2016; eliminarea accizei speciale la combustibili la 1 ianuarie 2017. 

În ultimele 5 decenii, guvernele, instituțiile internaționale și un larg evantai de mișcări sociale globale s-au concentrat asupra unor dezvoltări teoretice și practice, strategii și politici care au declanșat coagularea unui larg consens global privind lupta împotriva sărăciei. De-a lungul acestei perioade, agenda globală de combatere a sărăciei s-a constituit într-o temă majoră a epocii contemporane, în permanentă dezvoltare, care a redefinit continuu potențialul și arsenalul de strategii și politici ale omenirii în combaterea acestui flagel.

Guvernul a discutat un pachet de măsuri de combatere a sărăciei. Anunțul public făcut de premierul Cioloș și publicarea câtorva elemente din prezentarea pe care am susținut-o în fața executivului au stârnit reacții. Ceea ce e foarte bine. Sunt cinci moduri de a defini sărăcia, dar la fiecare dintre ele România este pe ultimul loc din UE, la bătaie cu Bulgaria, pe alocuri. În mod particular, situația este dramatică atunci când vine vorba despre sărăcia în rândul copiilor și sărăcia în mediul rural.

Un recent articol din ediția americană a revistei Forbes mi-a trezit atenția în mod deosebit pentru că anunță într-un ton alarmant că, dacă nu cumva se schimbă între timp, „capitalismul va înfometa lumea până în 2050”. De altfel, dezbaterea pe modelul viitor al capitalismului a început mai demult. De fapt, dezbaterea e veche de când lumea (capitalistă).

Despre fenomenul sărăciei există date suficiente (statistici, încadrări în tipuri de sărăcie etc.) scoase la iveală în ton dramatic în special în timpul campaniilor electorale. Opoziția aduce la suprafață cu această ocazie suita proprie de situații reprobabile conexate sărăciei, în timp ce Puterea caută să minimizeze simptomele, cu sloganuri și/sau cheltuieli pe deficit. Evident, în paralel apar și promisiunile de schimbare în bine a situației dacă…

TTIP trebuie gândit și din perspectiva efectului asupra terților. Pe lângă retorica legată de stabilirea de SUA și UE a standardelor globale prin forța asocierii lor, există șanse reale de consecințe geoeconomice rezultate din derularea TTIP. Turcia, spre exemplu, are un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană care o obligă să își deschidă piața pentru ceilalți parteneri preferențiali ai UE, fără ca aceștia să aibă o obligație reciprocă. Din moment ce Turcia și SUA nu au un acord de liber schimb, rezultă că, pentru americani, accesul la piața europeană va veni cu tot cu Turcia ca cireașa de pe tort.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I