Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
cuvânt cheie › ttip

 TTIP   Efectele scontate ale Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP): continuarea dezbaterii
Economistul nr. 3, 15 februarie 2016 
TTIP este cel mai intens dezbătut mega-acord comercial negociat în prezent de Uniunea Europeană cu parteneri extracomunitari. În opinia unor experți internaționali, acest parteneriat între UE și SUA reprezintă mult mai mult decât „încă un acord comercial preferențial”. Acesta are drept obiectiv consolidarea legăturilor dintre cele mai mari entități economice ale economiei mondiale, în contextul eșecului negocierilor comerciale multilaterale ale Rundei Doha desfășurate sub egida Organizației Mondiale a Comerțului, intensificării concurenței globale în planul acordurilor comerciale preferențiale și al scăderii influenței UE și SUA în comerțul mondial (Fontagné, Gourdon, Jean, 2013).

 TTIP   Controversatul TTIP!?
Economistul nr. 3, 15 februarie 2016 
Fără nicio îndoială, una dintre cele mai ample și importante inițiative economice internaționale o reprezintă Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții – TTIP. Lansat în 2013, TTIP a ocazionat intense negocieri între Uniunea Europeană și SUA, derulate de regulă în spatele ușilor închise. Obiectivul său declarat îl constituie reducerea barierelor în calea relațiilor economice dintre SUA și Uniunea Europeană (tarife vamale, restricții privind investițiile, reglementări inutile etc.) în vederea amplificării schimburilor economice dintre cele două părți.

 TTIP   Economia mondială și perspectiva unor noi reguli ale jocului în domeniul comerțului și investițiilor: implicații geopolitice ale TTIP
Economistul nr. 3, 15 februarie 2016 
Ultimul sfert de veac a fost caracterizat de adâncirea, consolidarea și maturizarea globalizării astfel încât aceasta a devenit o realitate, un fapt împlinit și chiar o banalitate, deși implicațiile sale nu sunt întotdeauna explicite, tocmai pentru că ne confruntăm cu ele în fiecare zi. Globalizarea a trecut de la activitățile economice producătoare de bunuri și servicii la schimbul de informații și de la state (în sens de economii) la firme și apoi la indivizi, reclamând prin ubicuitatea sa reguli și instituții noi sau, în lipsă de ceva mai bun, măcar o adaptare, fie ea și provizorie, a celor existente.

 TTIP și companionii   Rădăcinile legitime ale reacționarismului anti-globalizare
Economistul nr. 3, 15 februarie 2016 
Odată cu definitivarea textului pentru Trans-Pacific Partnership (TPP) dintre SUA și mai multe țări asiatice și sud-americane, americanii și-au îndreptat privirea către accelerarea negocierilor pentru TTIP, Transatlantic Trade and Investment Partnership, care se derulează între guvernul american (gurile rele ar spune lobbyiștii corporatiști ai guvernului american) și Comisia Europeană. În vreme ce TPP va trece acum prin procesul controversat de aprobare politică, vor mai trece cel puțin trei sau patru ani până când s-ar putea definitiva negocierile TTIP, timp în care acestea trebuie să supraviețuiască unei opoziții din partea societății civile diverse și cu propriile sale pârghii politice (organizații de mediu, sindicate etc.).

TTIP, o răscruce a echilibrelor comerciale și motiv de reflecție asupra unor incapacități ale României
Economistul nr. 3, 15 februarie 2016 
TTIP poate fi înțeles mai bine dacă privim atent contextul actual al politicilor comerciale, marcat de o permanentă dispută între avocații liberului schimb și cei ai protecționismului în comerțul internațional. Există multe voci, inclusiv în UE, conform cărora în inițiativele de liberalizare sunt câștiguri, dar pot fi și pierderi, iar efectele unei liberalizări complete a comerțului internațional nu trebuie supraestimate (după unii numai 0,5% creștere a PIB-ului mondial, în timp ce liberalizarea parțială în Runda Doha ar duce numai la 0,1% creștere PIB-ului mondial).

 TTIP   Punct de vedere al AOAR față de TTIP
Economistul nr. 3, 15 februarie 2016 
TTIP are la bază o idee economică, de forță: eliminarea la nivel global a restricțiilor tehnice, vamale, permițând lărgirea accesului unui număr în creștere de țări la tehnologii și produse noi. Detaliile negocierilor, protejate de confidențialitate deosebită, au generat numeroase suspiciuni legate de viitoare anulări ale unor restricții vizând securitatea alimentară la nivel UE, ca și posibilitatea de liberalizare a unor servicii, cum ar fi cele medicale.

TTIP la confluența jocului de interese nu totdeauna convergente
Economistul nr. 3, 15 februarie 2016 
Prevalența aranjamentelor de integrare regională specifice începutului de nou secol, îndeosebi apariția celor etichetate de analiști drept „mega aranjamente”, caracterizează recenta arhitectură a sistemului economic, devenit unul global. Aceste aranjamente sunt diferite de cele considerate tradiționale în ce privește anvergura, obiectivele și consecințele sistemice, fiind orientate către o integrare mai profundă și mai cuprinzătoare și focalizându-și cadrul reglementar către oferirea unei platforme viabile pentru lanțurile regionale sau transregionale creatoare de valoare prin asigurarea unui climat de afaceri definit prin liberalizare, transparență și predictibilitate.

 TTIP   Poziția CNS Cartel Alfa privind acordul de liber schimb SUA-UE
Economistul nr. 3, 15 februarie 2016 
Acordul TTIP poate aduce avantaje comerciale ambelor părți. Cu toate acestea, există multe motive de îngrijorare la nivelul opiniei publice din Europa, privind în special clauza de soluționare a conflictelor dintre corporații și state (ISDS). Dacă aceasta va fi inclusă în acord, statele membre ale UE se vor vedea obligate să accepte deciziile unor instanțe de arbitraj private, în cadrul unor posibile conflicte cu investitorii americani. De aceea, Cartel Alfa nu este de acord cu includerea clauzei ISDS în acordul care va fi încheiat (vezi cazul Roșia Montană).

 TTIP   Deficitul balanței comerciale s-a intensificat în 2015
Economistul nr. 3, 15 februarie 2016 
La începutul lunii februarie, Institutul Național de Statistică a comunicat datele privind dinamica fluxurilor comerciale internaționale ale României în decembrie 2015. Conform datelor INS, exporturile au crescut cu 3,8% an/an (ritm în accelerare de la 1,8% an/an în noiembrie), la 3,94 miliarde euro în decembrie. Exporturile către țările membre ale Uniunii Europene s-au majorat cu 3,9% an/an, la 2,75 miliarde euro, iar vânzările spre țările din afara UE au crescut cu 3,4% an/an, la 1,20 miliarde euro.

 TTIP   România: o economie mică surprinsă de oportunitățile TTIP
Economistul nr. 3, 15 februarie 2016 
De câte ori v-ați izbit de pasivitatea românească? Sub ce forme? Cum ne vindecăm de pasivitate? Cum ne raportăm la caruselul global al intereselor economice? Dar mai ales când ne apucăm serios și inteligent de treabă? Când găsim combinația optimă dintre succesul economic și circumstanțele politice? Acum un an, spuneam că fiind „prinși în ițele politicii noastre dâmbovițene, pierdem din vedere mizele mari, de stringentă actualitate, la nivel european și mondial”i. Este vorba despre noile oportunități ale Parteneriatului Transatlantic de Comerț și Investiții. Pe scurt, este vorba despre TTIP.

Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I