Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
cuvânt cheie › titei

Cu ochii la 40, cu gândul la peste 50!
Economistul nr. 16-17, 14 octombrie 2016 
Așa stau acum producătorii mondiali de petrol: cu un preț/baril care pare blocat pe la 40 dolari, cu speranța unei reveniri peste cota de 50. Cât de repede se va produce revenirea, dacă se va produce? Piața mondială a petrolului se redresează într-un ritm lent, ar putea dura peste șase luni ca să dispară supra-producția și alte șase până la 12 luni să se consume excesul din inventar, arată un recent raport al McKinsey Energy Insight (MEI). În plus, capacitatea OPEC de a crește și mai mult producția de țiței poate păstra prețurile joase pentru mult mai mult timp.

Birocrația și pierderile din economie
Economistul nr. 16-17, 14 octombrie 2016 
Într-un recent interviu pe care l-am acordat agenției News.ro, am trecut în revistă câteva dintre problemele cu care se confruntă industria românească de explorare și exploatare a petrolului și gazelor. Sunt probleme care au un impact negativ asupra investițiilor, care generează pierderi în economie și care produc o îngrijorătoare și nefericită reducere a numărului de locuri de muncă.  Sunt, de altfel, probleme pe care Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) le reclamă de multă vreme și le notifică constant către autorități. Reiau acum prezentarea câtorva astfel de probleme, așa cum sunt ele semnalate deja de către Asociația ROPEPCA la nivelul Guvernului României, acolo unde am atras atenția că provocările întâmpinate în prezent de industria de țiței și gaze din România generează un impact negativ semnificativ în materie de investiții care urmăresc descoperirea de noi resurse energetice, atât de necesare în perspectiva contracarării declinului actual înregistrat de producția internă.

PETRO-RUSIA
Economistul nr. 16-17, 14 octombrie 2016 
PIB-ul Federației Ruse reprezintă 3% din economia mondială. Maximul a fost înregistrat în 2013: 2.079 miliarde dolari, potrivit Băncii Mondiale. Exporturile au scăzut cu 36,4% în ianuarie 2016. Economia Rusiei este dependentă de exporturile cu petrol, produse petroliere și gaz natural. Acestea reprezintă 68% din numărul total de expedieri. Un exemplu concludent care să susțină importanța acestor produse pentru Rusia este anul 2013 când 50% din veniturile țării proveneau din taxele aplicate extracțiilor de minereuri și din taxele vamale pentru petrol și gaz natural. Alte produse exportate de Federația Rusă sunt nichel, paladiu, fier, automobile, cherestea și armament militar. Principalele state importatoare sunt: Olanda (15%), Italia (8,6%), Germania (8,1%) și China (7,8%).

 Trade setters   Petrolul ieftin ne costă mult!
Economistul nr. 1, 18 ianuarie 2016 
Petrolul ieftin ne costă mult: chiar dacă prima reacție ar fi îndreptată spre prețul de la pompă al benzinei și motorinei, trebuie să exersăm o judecată mai puțin superficială. România este țară producătoare de petrol; de explorarea și exploatarea de petrol depind direct și indirect peste 100 de mii de locuri de muncă, industria însemnând totodată un aport de miliarde de lei la bugetul public.  

Unde ne duc prețurile la țiței?
Economistul nr. 31-32, 14 septembrie 2015 
Industria petrolului, cu ale ei vârfuri și căderi, trăiește o nouă provocare și parcurge acum o nouă pantă descrescătoare. Veniturile companiilor globale care au realizat recorduri uriașe de profitabilitate în anii recenți sunt astăzi mult mai mici, iar asta le forțează să-și ajusteze semnificativ marjele și să reducă investițiile în explorare și producție.

 Resursele strategice ale României   Cum atragem investiții în sectorul energetic din România
Economistul nr. 10, 24 martie 2014 
În ultimii 30 de ani, România a înregistrat un declin constant al producției de țiței și gaze, cu o rată naturală de scădere de aproximativ 10% anual, pe fondul epuizării rezervelor din zăcămintele aflate în exploatare, multe dintre aceste perimetre onshore fiind în producție de (...)

 Resursele strategice ale României   Investițiile în industria de petrol și gaze, prioritate strategică pentru România
Economistul nr. 9, 17 martie 2014 
Este binecunoscut faptul (premisă esențială a oricărei analize privind resursele de hidrocarburi) că lucrările/activitățile din upstream (explorare, foraj, producție ș.a.) au avut un rol esențial în descoperirea și valorificarea zăcămintelor de petrol și gaze pe plan mondial. În ce privește România, lucrările de upstream au avut o importanță deosebită, contribuind constant la realizarea unor producții de petrol și gaze care (...)

 Resursele strategice ale României   Segmente ale unei piețe concurențiale
Economistul nr. 9, 17 martie 2014 
Rompetrol aduce țițeiul kazah cu tancurile petroliere pe mare. Aproape de Năvodari, la vreo 7 km în larg, și-au construit un terminal plutitor de unde țițeiul ajunge în rafinăria Petromidia. Din start apar costuri mai mari cu transportul țițeiului decât pentru Petrom.

 Resurse strategice ale României   „Lichiditatea internațională” a țițeiului și legile „gazelor rare”
Economistul nr. 8, 10 martie 2014 
Începem astăzi seria unui număr relativ mare de „Dosare” consacrate unei teme de mare interes public și, deopotrivă, pentru cele mai largi segmente ale producătorilor și consumatorilor: modul în care resursele strategice ale țării sunt utilizate în vederea asigurării unei creșteri economice durabile, sustenabile și incluzive, dacă este să folosim formula încetățenită nu numai din documentele oficiale ale Uniunii Europene, ci și din cele autohtone.

Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I