Așa stau acum producătorii mondiali de petrol: cu un preț/baril care pare blocat pe la 40 dolari, cu speranța unei reveniri peste cota de 50. Cât de repede se va produce revenirea, dacă se va produce? Piața mondială a petrolului se redresează într-un ritm lent, ar putea dura peste șase luni ca să dispară supra-producția și alte șase până la 12 luni să se consume excesul din inventar, arată un recent raport al McKinsey Energy Insight (MEI). În plus, capacitatea OPEC de a crește și mai mult producția de țiței poate păstra prețurile joase pentru mult mai mult timp.
Starea necorespunzătoare a drumurilor și șoselelor Federației Ruse dă mult de furcă transportatorilor și posesorilor de autoturisme din această țară. În anii din urmă, autoritățile au ajuns să nu mai prididească cu reparațiile necesare în fiecare an, ceea ce provoacă nemulțumire și proteste din partea utilizatorilor. Cauzele impasului sunt controversate. Autoritățile preferă să dea vina pe condițiile de climă vitrege (ploi, viscole, ger) care provoacă erodări accelerate ale carosabilului, pe când diverșii comentatori sunt de părere că la mijloc este vorba despre slaba calitate a lucrărilor executate, despre neglijență, nepăsare sau furt de materiale.
PIB-ul Federației Ruse reprezintă 3% din economia mondială. Maximul a fost înregistrat în 2013: 2.079 miliarde dolari, potrivit Băncii Mondiale. Exporturile au scăzut cu 36,4% în ianuarie 2016. Economia Rusiei este dependentă de exporturile cu petrol, produse petroliere și gaz natural. Acestea reprezintă 68% din numărul total de expedieri. Un exemplu concludent care să susțină importanța acestor produse pentru Rusia este anul 2013 când 50% din veniturile țării proveneau din taxele aplicate extracțiilor de minereuri și din taxele vamale pentru petrol și gaz natural. Alte produse exportate de Federația Rusă sunt nichel, paladiu, fier, automobile, cherestea și armament militar. Principalele state importatoare sunt: Olanda (15%), Italia (8,6%), Germania (8,1%) și China (7,8%).
În mod evident, votul britanicilor pentru ieșirea din Uniunea Europeană a reprezentat un șoc pentru aproape toată lumea. Spun pentru aproape toată lumea pentru că anumite semne existau încă dinainte. În bătălia dusă de părțile direct implicate au fost aduse tot felul de argumente unele reale, altele mai puțin. Au trecut deja mai mult de 10 zile de la votul istoric și lucrurile încep să se clarifice. Reacțiile imediate încep să se estompeze, luciditatea luând locul isteriei și pesimismului catastrofic.
Nu este vorba, în cazul cetățenilor Federației Ruse, de săraci cu duhul, de care nu duce lipsă nici o țară, ci de săraci în adevăratul înțeles al cuvântului, adică de oameni care nu-și pot asigura hrana necesară, locuința, îmbrăcămintea, accesul la asistență medicală, educație și cultură. Într-o țară cu imense bogății naturale (zăcăminte de țiței, gaze, cărbuni, metale, inclusiv prețioase, uraniu, păduri, ape și întinse terenuri agricole), ar fi normal ca toți locuitorii să aibă un trai decent, ca ponderea persoanelor defavorizate în totalul populației să fie nesemnificativă. În realitate, lucrurile nu stau așa, numărul săracilor din Rusia fiind mai mare decât s-ar cuveni. A contribuit, din plin, la aceasta prelungita criză economică din ultimul timp.
Nivelul ridicat și structura datoriei globale (DG) a Chinei prezintă riscuri semnificative pentru politica monetară a țării și complică implementarea acesteia.
Constrâns de realități, Guvernul Federației Ruse încearcă să-și adapteze strategia pe termen lung la meandrele evenimentelor economice interne și externe, corectând, din mers, proiectele afectate de trecerea timpului. În acest context, planul cuaternal de dezvoltare pe 2016-2019 se transformă în plan trienal 2017-2019, care va intra în vigoare ceva mai repede, respectiv, din toamna anului 2016. Până în luna octombrie a.c., exercițiul bugetar pe anul 2016 urmează să fie încheiat, cu rectificările de rigoare din luna iunie, anumite obiective prevăzute și nerealizate, cum ar fi, de pildă, privatizarea companiilor „Rosnefti” și „Bașnefti”, urmând a fi preluate în planul trienal.
Dintre toate țările ale căror economii se bazează pe exploatarea și exportul de materii prime, Rusia este pe cale să depășească șocul produs de prăbușirea burselor de mărfuri. Fără a face la fel de mult zgomot, precum Arabia Saudită care a anunțat cu surle și trâmbițe planurile de dezvoltare în era post-petrol, economia rusă suferă mutații masive, dorite de mult timp de președintele Vladimir Putin.
Conceput ca parte componentă a unui proiect bugetar pe trei ani, bugetul Federației Ruse pentru 2016 a fost redimensionat, ulterior, strict la obiectivele anului în curs, fiind ajustat operativ, în concordanță cu meandrele crizei economice, ale sancțiunilor occidentale și ale prețului hidrocarburilor. Între momentul primei sale citiri în Duma de Stat (noiembrie 2015) și cel al promulgării legii bugetului, de către președintele Vladimir Putin, au intervenit corecturi de substanță.
Posesia unui autoturism a încetat demult să mai fie un lux și în Federația Rusă, cu simpla deosebire că, față de țările occidentale cu economie dezvoltată, întreținerea acestuia ridică mai multe probleme și este mai costisitoare. Motivele sunt de ordin diferit, dar, în ansamblu, ele determină pe cetățeanul cu venituri modeste să-și evalueze cu atenție posibilitățile, înainte de a decide să devină proprietarul unui asemenea mijloc de transport.
