Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a lansat „Programul de Guvernare 2016-2020 al mediului de afaceri”. „Acesta a fost transmis tuturor partidelor politice și așteptăm să ne cheme la discuții să vedem cine și-l asumă. Avem câteva semnale de la partidele mari că ar fi interesate”, a declarat Florin Jianu, președintele CNIPMMR. Programul este structurat pe șapte capitole și cuprinde Măsuri administrative/instituționale, Accesul la finanțare, Sprijinirea și promovarea antreprenoriatului, Stimularea creării de locuri de muncă în sectorul privat, IMM-urile inovative și internaționalizarea, Sprijinirea turismului, Măsuri legislative.
Interviu cu ing. Ciprian Pahonțu, director general al Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva
Interviu cu domnul Cosmin Mălureanu, fondator și CEO Ascendia
Președintele României a promulgat recent Legea Supermarketurilor. Fermierii s-au temut că legea care le-ar facilita accesul în supermarketuri ar putea fi blocată ca urmare a presiunilor uriașe exercitate de reprezentanții marilor retaileri. Odată cu intrarea în vigoare a legii marile rețele de magazine sunt obligate să se aprovizioneze „pe lanțul scurt”, adică din zonele apropiate, ceea ce ar asigura și o prospețime a alimentelor. Există însă și excepții. Atunci când pe „lanțul scurt” nu se pot asigura cantitățile necesare, aprovizionarea se poate face cu produse din afara „lanțului scurt”. „Este o poveste că fermierii români nu au suficientă marfă să aprovizioneze supermarketurile. Producem, dar pentru că fermierii nu au avut unde să vândă, s-au orientat către export. De exemplu, eu înainte de intrarea pe piață a supermarketurilor produceam 7.000-8.000 de tone de cartofi. Acum produc doar 10 tone, pentru că nu am unde să vând. Dacă aș avea unde să vând, aș produce mai mult”, a declarat pentru „Economistul” președintele Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurențiu Baciu.
Declarativ, politicieni, analiști, sau experți recunosc importanța antreprenoriatului autohton. În realitate, deciziile curente ale Guvernului, Parlamentului și, în cele mai multe cazuri, chiar ale autorităților locale nu fac decât să descurajeze pe cei dispuși să-și riște banii, familia, viața personală, pentru a da viață unei afaceri, pentru a fi propriul său stăpân și pentru a face profit.
Întârzierea cu care subvențiile ajung anul acesta în buzunarele fermierilor a determinat o decapitalizare a acestora și, în plus, situația poate atrage sancțiuni din partea Comisiei Europene. Înglodați în datorii, fermierii români privesc cu îngrijorare spre viitor și își strigă neputința în fața concurenței inegale cu fermierii din alte state, care își primesc banii la timp. Așteptau să le intre subvențiile în conturi încă de la începutul anului, s-au împrumutat la bănci și chiar, după cum declară președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) Laurențiu Baciu, la cămătari, iar când vor încasa subvențiile nici nu le vor ajunge să returneze împrumuturile, acestea fiind purtătoare de dobânzi și penalizări. Mare parte din ei așteaptă încă banii cuveniți, fără a avea o perspectivă clară când se va întâmpla acest lucru.
În exercițiul financiar 2007-2013, atragerea fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală a fost cea mai bună, acest sector având cea mai mare rată de absorbție. Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 a pornit însă mai greu și unele măsuri le creează probleme potențialilor beneficiari. Birocrația îi descurajează pe unii, iar unele submăsuri au prevederi care îi pun în încurcătură pe cei interesați să acceseze aceste fonduri europene. Consultantul pe fonduri europene, Cristian Găină, a declarat pentru „Economistul” că un astfel de exemplu este submăsura 9.1 privitoare la grupurile de producători, care se adresează micilor producători. Pusă în practică, în forma actuală, submăsura îi poate lăsa pe aceștia fără pământuri. Un alt exemplu că există probleme este decizia luată, recent, de AFIR de a suspenda evaluarea pentru o submăsură destinată infrastructurii rurale, iar ministrul Agriculturii a trimis Corpul de Control la Agenția pentru Finanțare Rurală (AFIR).
Din Programul Operațional Capital Uman (POCU), Ministerul Fondurilor Europene a lansat două apeluri pentru proiecte de combatere a sărăciei. Proiectele au liniile de finanțare cu Obiectivul Specific 4.1. – „Dezvoltare Locală Integrată (DLI 360°) în comunitățile marginalizate în care există populație aparținând minorității rome” și Obiectivul Specific 4.2 – „Dezvoltare Locală Integrată (DLI 360°) în comunitățile marginalizate” (indiferent de dimensiunea populației de etnie roma). Valoarea totală a finanțărilor pentru proiectele care vor fi realizate în urma celor două apeluri este de 350 milioane de euro.
Îndemnul la conștientizare asupra virtuțiilor muncii și morala cu „meseria-i brățară de aur”, oricât de lăudabile, au o eficiență limitată. Încercând să se pună în situația unui consilier din aceia mereu invocați cu speranța unei orientări profesionale care să armonizeze cerința economiei, puterea școlii și mintea individului, ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice Adrian Curaj spune că a constatat imposibilitatea unui răspuns coerent la întrebarea „încotro, după opt clase?”. Una dintre direcții, pregătirea profesională în sistem dual, inițiată acum doi ani, este pe cale să treacă de tatonări și să pornească ferm la drum, asta însemnând reglementarea funcționării și definirea scopului.
Slaba absorbție a fondurilor europene reprezintă unul dintre marile eșecuri ale României. Indiferent de culoarea politică a guvernelor de la Palatul Victoria, a organizării birocratice în ministere, agenții, sau alte forme organizatorice care să accelereze absorbția fondurilor europene, rezultatul a fost același: pierderea constantă de resurse ce ne erau puse la dispoziție pentru dezvoltare economică.
