Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
cuvânt cheie › investitori

Dacia și Ford au pus pe roate economia românească
Economistul nr. 16-17, 14 octombrie 2016 
Industria auto a devenit una dintre ramurile importante ale economiei românești. Între sectoarele economice, aceasta se plasează pe locul al patrulea, cu o pondere de 4,7% din total, aproape la egalitate cu sectorul producerii de energie care deține, la nivelul anului trecut, 4,9%. De la preluarea companiei Automobile Dacia de către grupul francez Renault în 2005, numărul companiilor din domeniu, precum și afacerile acestora, a crescut de peste cinci ori în 10 ani, de la 3,8 miliarde euro la peste 20 miliarde euro în 2015. Cu toate acestea, ponderea Automobile Dacia și Ford în cifra de afaceri a întregului sector a scăzut la mai puțin de o treime, 71% aparținând companiilor producătoare de piese și subansamble, conform datelor comunicate de Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM). Ascensiunea puternică, care a devansat așteptările specialiștilor, s-a bazat aproape exclusiv pe investiții străine. Astfel, procentajul din cifra de afaceri care a revenit companiilor cu capital românesc din totalul celei înregistrate în industria auto a fost, în 2014, de 12%. Sectorul auto deține însă cea mai mare pondere la export, cu aproape un sfert din total, în 2015 valoarea exporturilor însumând 13 miliarde euro.

Împrumuturile neperformante – o amenințare la adresa stabilității sistemului financiar bancar I
Economistul nr. 16-17, 14 octombrie 2016 
Prima jumătate a anului 2016 a fost marcată de o sporire a nervozității privind viitorul piețelor globale, generată de o diminuare a schimburilor economice internaționale, creșterea șomajului, fenomenul inflaționist, volatilitatea sectorului financiar și declinul prețului resurselor naturale, precum și de o menținere la nivel ridicat a riscurilor geopolitice. Ritmul extrem de lent al creșterii economiilor (în special a celor emergente) a atras atenția analiștilor, în special prin prisma comparației cu perioada de expansiune de la începutul anilor 2000, perioadă ce a adus acestor piețe o creștere a nivelului de intermediere financiară, a integrării regionale și internaționale, precum și acces la principalii investitori financiari și strategici.

„E stupid să dai subvenții în IT marilor companii pentru crearea de locuri de muncă”
Economistul nr. 14-15, 30 august 2016 
Interviu cu domnul Cosmin Mălureanu, fondator și CEO Ascendia

Uniunea piețelor de capital – un proiect esențial pentru Europa
Economistul nr. 14-15, 30 august 2016 
În vederea optimizării procesului de integrare paneuropeană a piețelor financiare, la ora actuală, se lucrează intens la implementarea a două inițiative majore: Uniunea Bancară și Uniunea Piețelor de Capital (CMU – Capital Markets Union). Ambele proiecte sunt de mare interes și pentru România, având în vedere stadiul economiei și al piețelor financiare,  precum și prioritățile naționale pe termen mediu și lung. Uniunea Bancară are ca principal scop o integrare deplină și sustenabilă a piețelor bancare, prin instrumentele supravegherii unice, a mecanismului comun de rezoluție și a unui cadru unic privind garantarea depozitelor bancare. Similar, CMU are ca menire crearea unei piețe unice de capital în Zona Euro în vederea maximizării beneficiilor ce derivă dintr-o partajare transfrontalieră a riscurilor (risk sharing) și eliminării disfuncționalităților ce ar putea fi generate de incompatibilitatea diverselor reglementări naționale în statele membre; pe scurt: identificarea de noi soluții în vederea direcționării eficiente a resurselor financiare disponibile către zonele unde astfel de resurse sunt necesare (în special infrastructură și IMM), în interiorul Uniunii Europene.

Brexit – Decizie irevocabilă cu implementare „in progress”
Economistul nr. 14-15, 30 august 2016 
La aproape două luni de la rezultatul referendumului cu privire la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, data la care se va notifica Consiliul European cu privire la intenția de retragere pare tot mai îndepărtată, existând voci care propun anul 2017, în condițiile în care structurile care vor gestiona acest proces sunt în fază de organizare. O confirmare în acest sens vine de la Premierul Marii Britanii, Theresa May, care a anunțat că nu va invoca până la sfârșitul lui 2016 articolul 50 al Tratatului de la Lisabona.

„Cei cinci fantastici” sau cum vrea să facă Bursa de Valori educație financiară
Economistul nr. 14-15, 30 august 2016 
Bursa de Valori București va lansa în această toamnă cel mai amplu program de educație financiară derulat până în prezent în România, declinat în mai multe proiecte specifice, dedicate în special atragerii de noi investitori pe piața de capital. Sub denumirea generică de „Cei 5 Fantastici”, Bursa de Valori București își propune să aducă, prin cinci proiecte ample, piața de capital mai aproape de oameni, prin seminarii, cursuri, evenimente de mare amploare și chiar un concurs de tranzacționare în mediul real – o premieră pentru țara noastră.

Ce doresc antreprenorii români?
Economistul nr. 12, 19 iulie 2016 
Declarativ, politicieni, analiști, sau experți recunosc importanța antreprenoriatului autohton. În realitate, deciziile curente ale Guvernului, Parlamentului și, în cele mai multe cazuri, chiar ale autorităților locale nu fac decât să descurajeze pe cei dispuși să-și riște banii, familia, viața personală, pentru a da viață unei afaceri, pentru a fi propriul său stăpân și pentru a face profit.

Cum va reuși România să valorifice oportunitățile create de Brexit
Economistul nr. 12, 19 iulie 2016 
Cred că este momentul unei analize obiective la nivelul Comisiei Europene, dar și al fiecărui stat membru, pentru a face ajustările necesare în ceea ce privește politicile publice care să reconstruiască încrederea în viitorul Uniunii Europene. De asemenea, cred că trebuie să folosim această criză în sensul descurajării mișcărilor naționaliste, care produc un rău incomensurabil. Sub acest aspect, România se păstrează în topul statelor euro-optimiste și acesta este un lucru bun. Interesul României pe termen lung este să rămână într-o Uniune Europeană solidă și cu relevanță pentru popoarele care o compun, nu slăbită de tendințe izolaționiste. Pentru noi, proiectul european a adus numai lucruri bune. Sunt peste trei milioane de români care trăiesc, muncesc în celelalte state membre ale Uniunii Europene, zeci de miliarde au fost investite în România și multe alte zeci de miliarde așteaptă să fie absorbite. Suntem foarte puternic legați de UE și de piața comună europeană.

De unde vine prăpastia dintre creșterea economică și pesimismul microeconomic
Economistul nr. 11, 14 iunie 2016 
Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naționale și economist cu binecunoscute vederi de stânga, analizează în cadrul unei prezentări recente o temă care frământă de câțiva ani buni societatea românească: paradoxul definit prin rezultatele bune la nivel macroeconomic și dezamăgirile accentuate sau chiar tensiunile de la nivel microeconomic. Cu alte cuvinte, Florin Georgescu se întreabă, la fel ca o pleiadă de alți economiști: de ce rezultatele bune macroeconomice nu se transmit la nivelul economiei reale? Profesorul și oficialul BNR vine cu o analiză economică pentru a-și susține argumentele. De la început, este interesant de remarcat că analiza și concluziile studiului sunt trecute prin filtrul viziunii economice de stânga a autorului. Dincolo, însă, de acest lucru, datele și abordarea analizei dlui Florin Georgescu merită remarcate în contextul în care tot mai mulți oameni de afaceri sau cetățeni își pun întrebarea: de ce creșterea economică nu se transmite la nivel micro, în rândul companiilor și populației.

Industria aviatică: puncte forte, puncte slabe
Economistul nr. 11, 14 iunie 2016 
Aviația română s-a afirmat cu adevărat după 1968, când au fost realizate și dezvoltate investiții în București, Brașov, Bacău și Craiova și s-au inițiat programe majore de cercetare-dezvoltare și de fabricație pentru avioane, motoare și echipament aeronautic. În această perioadă, au fost fabricate un număr mare de tipuri de avioane, de planoare și motoplanoare și elicoptere, reprezentând aproximativ 3200 de aeronave și 2000 de motoare și ansamble mecanice.

Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I