Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
cuvânt cheie › imm

Atenție, politicieni! Mediul de afaceri are program de guvernare
Economistul nr. 16-17, 14 octombrie 2016 
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a lansat „Programul de Guvernare 2016-2020 al mediului de afaceri”. „Acesta a fost transmis tuturor partidelor politice și așteptăm să ne cheme la discuții să vedem cine și-l asumă. Avem câteva semnale de la partidele mari că ar fi interesate”, a declarat Florin Jianu, președintele CNIPMMR. Programul este structurat pe șapte capitole și cuprinde Măsuri administrative/instituționale, Accesul la finanțare, Sprijinirea și promovarea antreprenoriatului, Stimularea creării de locuri de muncă în sectorul privat, IMM-urile inovative și internaționalizarea, Sprijinirea turismului, Măsuri legislative.

Cardurile de credit și banii cash, din  portofel, direct în smartphone
Economistul nr. 16-17, 14 octombrie 2016 
Nici Apple sau Samsung nu mai sunt ce au fost odinioară. În lumea gadgeturilor, odinioară e sinonim cu patru-cinci ani în urmă. Se pare că cei doi giganți mondiali, care au pus la pământ alte nume grele ale industriei, precum Nokia, Sony sau Motorola, sunt pe cale de a fi depășite de dragonii „made in China”, care cresc în cinci ani de la aproape nimic la peste 45 miliarde dolari – valoare de piață – cazul Xiaomi.

Viziunea industriei europene 2030, prezentată la Bucureşti
Economistul nr. 16-17, 14 octombrie 2016 
ManuFuture România, asociație membră a Manufuture Europe și a Confederației Patronale a Industriei, Serviciilor și Comerțului din România (CPISC), a organizat conferința „Innovation time as a prerequisite for the Knowledge Age – Inovarea, cerință prealabilă pentru Era Cunoașterii”. Evenimentul a fost ocazionat de prezența la București a coordonatorului proiectului “ManuFuture Vision 2030”, José Carlos Caldeira, membru al Manufuture High Level Group, președinte al Agenției Naționale de Inovare a Portugaliei (ANI). „ManuFuture Vision 2030” constituie o proiecție a industriei europene în orizontul următorului deceniu și jumătate, a cărei structurare este concepută pe îmbinarea cercetării și inovării cu necesitățile practice ale economiei. Oaspetele portughez a oferit o expunere în acest sens, generând o dezbare la care au participat specialiști din mediul universitar, institute de cercetare, întreprinderi mici și mijlocii.

„E stupid să dai subvenții în IT marilor companii pentru crearea de locuri de muncă”
Economistul nr. 14-15, 30 august 2016 
Interviu cu domnul Cosmin Mălureanu, fondator și CEO Ascendia

Uniunea piețelor de capital – un proiect esențial pentru Europa
Economistul nr. 14-15, 30 august 2016 
În vederea optimizării procesului de integrare paneuropeană a piețelor financiare, la ora actuală, se lucrează intens la implementarea a două inițiative majore: Uniunea Bancară și Uniunea Piețelor de Capital (CMU – Capital Markets Union). Ambele proiecte sunt de mare interes și pentru România, având în vedere stadiul economiei și al piețelor financiare,  precum și prioritățile naționale pe termen mediu și lung. Uniunea Bancară are ca principal scop o integrare deplină și sustenabilă a piețelor bancare, prin instrumentele supravegherii unice, a mecanismului comun de rezoluție și a unui cadru unic privind garantarea depozitelor bancare. Similar, CMU are ca menire crearea unei piețe unice de capital în Zona Euro în vederea maximizării beneficiilor ce derivă dintr-o partajare transfrontalieră a riscurilor (risk sharing) și eliminării disfuncționalităților ce ar putea fi generate de incompatibilitatea diverselor reglementări naționale în statele membre; pe scurt: identificarea de noi soluții în vederea direcționării eficiente a resurselor financiare disponibile către zonele unde astfel de resurse sunt necesare (în special infrastructură și IMM), în interiorul Uniunii Europene.

Învățământul profesional-dual, de la idee la practică
Economistul nr. 12, 19 iulie 2016 
Într-un domeniu precum cel al pregătirii profesionale, interferența ideilor teoretice cu practica ar trebui să treacă de la sine dincolo de banalitatea formulărilor. Și totuși, la noi necesara legătură se menține de ani buni la nivelul dezideratului. De data aceasta, includerea educației între domeniile strategice de acțiune, cu prioritatea acordată învățământului profesional-dual, poate constitui o bază de materializare efectivă a unor idei benefice pentru societate în ansamblu. Premisele s-au întrevăzut ceva mai devreme. Una dintre ele este creșterea de câțiva ani a numărului de absolvenți ai gimnaziului care merg mai departe la școala profesională: de la 12.000 înscriși în 2012-2013, la 47.600 în 2013-2014 și la 68.682 în 2015-2016. Peste 5.500 de întreprinderi (de la IMM-uri, la firme mari) susțin activitatea practică a elevilor.

Ce doresc antreprenorii români?
Economistul nr. 12, 19 iulie 2016 
Declarativ, politicieni, analiști, sau experți recunosc importanța antreprenoriatului autohton. În realitate, deciziile curente ale Guvernului, Parlamentului și, în cele mai multe cazuri, chiar ale autorităților locale nu fac decât să descurajeze pe cei dispuși să-și riște banii, familia, viața personală, pentru a da viață unei afaceri, pentru a fi propriul său stăpân și pentru a face profit.

IMM-urile față în față cu fiscalitatea – 6 luni de accentuare a birocrației
Economistul nr. 12, 19 iulie 2016 
Împlinirea unei jumătăți de an de la intrarea în vigoare a noului Cod fiscal nu are cum să însemne o aniversare; cu atât mai puțin, una glorioasă, ci (în cel mai bun caz) una pragmatică, pentru că, în șase luni de aplicare, actul normativ în discuție nu a făcut decât să-și releve impactul în raport cu mediul economic în ansamblu și, particularizat, cu întreprinderile mici și mijlocii. O analiză din perspectivă dublă, antreprenorială și fiscală, este de natură să scoată în evidență puncte-cheie de luat în seamă din ceea ce practica a dovedit, ca și în ideea a ceea ce este de așteptat, de dorit să urmeze. 

Soluții de finanțare și consultanță fiscală pentru IMM, prin „România Durabilă”
Economistul nr. 12, 19 iulie 2016 
Orientat constant pe traiectoria mediu de afaceri – dezvoltare via comunicare din perspectivă profesionistă cu finalitate aplicativă, proiectul „România Durabilă” a derulat de data aceasta o dezbatere având ca temă „Soluții de consultanță pentru IMM: de la soluții de finanțarea afacerii la consultanță fiscală”. „Economistul” a susținut evenimentul în calitate de partener media. Antreprenori și experți în investiții sau în profil juridic au purtat un dialog marcat de necesitatea utilității, subliniată de la început de moderatorul dezbaterii, Daniel Apostol. Totodată, desfășurându-se, practic, la încheierea unui semestru de aplicare a noului Cod fiscal, reuniunea a oferit și cadrul unei priviri obiective asupra impactului acestuia la nivel antreprenorial. 

Cercetarea și dezvoltarea, dimensiunea succesului sau eșecului în afaceri
Economistul nr. 12, 19 iulie 2016 
Fără date certe asupra efectivelor (registrul național al experților în domeniu se menține în faza de obiectiv), cercetarea-dezvoltarea-inovarea din România se preconizează să atingă, în sectorul public, 15.000 de angajați în 2017 și 17.000 în 2020; în ultimii ani, totalul cercetătorilor din unități de stat oscilează în jurul a 12.500. În sectorul privat, numărul cercetătorilor era, în momentul lansării strategiei în domeniu pentru perioada 2014-2020, de aproximativ 3.500, cu obiectivul ajungerii la 7.000 anul viitor și la 14.500 în 2020. Cheltuielile publice pentru cercetare-dezvoltare-inovare ar urma să crească de la (abia) o apropiere de 0,3% din PIB în ultimii ani la 0,63% în 2017 și la 1,0% în 2020. Cheltuielile sectorului de afaceri au ca ținte 0,6% din PIB anul viitor și 1,0% în 2020, de la 0,17 procente în perioada din urmă. Ponderea întreprinderilor mici și mijlocii care introduc în rezultatele activității lor produse și servicii inovative este prevăzut să ajungă, în 2020, la 20% din totalul IMM-urilor, de la 16% în 2017.

Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I