Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
cuvânt cheie › evolutie

 Davos 2016   Cu ce s-a ales România din întâlnirea de la Davos?
Economistul nr. 2, 31 ianuarie 2016 
A sosit timpul ca România, cu a sa economie mică – de doar 0,32% din PIB-ul economiei mondiale – și atât de pasivă în caruselul global al intereselor economice, să răspundă la întrebarea: Ce s-a întâmplat la Davos și cu ce ne-am ales noi? Timp de 4 zile, 20-23 ianuarie 2016, la Davos s-au întâlnit lideri de forță din lumea de afaceri și din lumea politică globală și specialiști în diferite domenii de interes mondial pentru a dezbate noile tendințe și provocări de dezvoltare ale omenirii.

 Davos 2016   Noi și Forumul Economic Mondial
Economistul nr. 2, 31 ianuarie 2016 
Evenimentul anual cunoscut ca Forumul de la Davos atrage în mod constant atenția lumii prin tematica aleasă. Cel din acest an – ediția 2016 – a avut ca subiect de dezbatere „Mastering the Fourth Industrial Revolution”. Folosesc titlul din limba engleză întrucât este mult mai cuprinzător decât ceea ce apare în relatările noastre de informare („A Patra Revoluție Industrială”), pentru că altfel ne scapă, se pare după un obicei al nostru devenit tradiție, chiar esențialul misiunii mai recente a acestui for, respectiv de a promova soluții la provocările globale, privind la „sâmburii” care prevestesc transformări profunde.

 Davos 2016   Forumul de la Davos consacră Industria 4.0
Economistul nr. 2, 31 ianuarie 2016 
Elita mondială a businessului nu-și dezminte pragmatismul proverbial care-i stă în definiție. Unul dintre cei mai activi și mai „expuși” reprezentanți ai acestei lumi, fondatorul și președintele executiv al Forumului Economic Mondial de la Davos, prof. Klaus Schwab, a realizat performanța cu totul deosebită de a găsi pentru a 46-a ediție a venerabilei reuniuni din ultra-discreta stațiune turistică elvețiană o temă care să întrunească interesul – dar în primul rând acceptul – tuturor participanților.

 La cumpăna anilor 2015-2016   Continuitate, schimbare, incertitudini
Economistul nr. 49-50, 14 decembrie 2015 
Documentarul pe care îl supunem atenției cititorilor în acest ultim număr al „Economistului” pe anul în curs nu își propune o trecere în revistă exhaustivă a ceea ce a însemnat 2015 în special pentru economia românească și nici să contureze, până la detalii, profilul lui 2016. Sunt prea multe elemente demne de interes, acum, la despărțirea de un an și de pregătire a trecerii la un altul pentru a putea fi „înghesuite” într-un spațiu publicistic relativ restrâns.

 La cumpăna anilor 2015-2016   Datoria publică – temă de controverse perpetue și soluții acceptate tacit de toată lumea
Economistul nr. 49-50, 14 decembrie 2015 
Nivelul datoriei publice a României se află sub valoarea înregistrată de majoritatea statelor membre ale UE și sub media la nivel UE (70% din PIB în anul 2014). În studiile BNR se relevă faptul că nivelul actual al datoriei publice este sustenabil, dar s-a apropiat într-un ritm alert de nivelul critic (calculat pentru România ca fiind situat între 40 și 45% din PIB). Depășirea pragului critic ar putea avea consecințe negative asupra creșterii economice și asupra capacității ulterioare de împrumut în condiții adecvate.

 La cumpăna anilor 2015-2016   Legislația economico-socială între „vid” și „exces” – cronologie
Economistul nr. 49-50, 14 decembrie 2015 
În intervalul 1 ianuarie - 7 decembrie a.c. au fost promulgate nu mai puțin de 375 de legi. Acest fapt este de natură „a zdruncina” opinia comună potrivit căreia parlamentarii „dorm pe ei”. Procesul de dezbatere și adoptare a unui asemenea mare volum de acte legislative, chiar dacă la unele dintre ele procedurile s-au derulat rapid, a cerut timp și – îndrăznim să spunem – un efort intelectual deosebit.

(R)evoluția economiei – între indici și indicii
Economistul nr. 1-2, 26 ianuarie 2015 
După 25 de ani de la evenimentele derulate în decembrie 1989, țara noastră apare în statistici cu o creștere economică de parcă ar fi parcurs doar un plan cincinal de pe vremuri. De data aceasta, însă, nu cu o economie centralizată și cu raportări îndoielnice, ci în condiții de economie de piață, membră cu drepturi depline a UE și integrată în ceea ce se numea înainte „societatea de consum”.

Puterea corupe, sărăcia poartă povara
Economistul nr. 1-2, 26 ianuarie 2015 
Au trecut deja 25 de ani. S-ar fi încheiat un ciclu, începe altul. La puțin timp după Revoluție, Silviu Brucan ne spunea ceea ce nu vroiam să auzim de la un ideolog comunist: „pentru a deprinde democrația, românii vor avea nevoie de 20 de ani”. Ne-am indignat mulți români atunci, acuzând „oracolul de la Dămăroaia” că ne face proști pe toți. Până la urmă, de ce ar fi fost democrația atât de greu de deprins?

Evoluția economiei României în trimestrul III
Economistul nr. 47-48, 1 decembrie 2014 
În prima săptămână din decembrie Institutul Național de Statistică (INS) a publicat datele provizorii privind dinamica produsului intern brut (PIB) și a componentelor acestuia pe parcursul trimestrului III. Trebuie menționat, totodată, faptul că INS a revizuit dinamica indicatorilor macroeconomici din trimestrele anterioare, prin aplicarea metodologiei ESA (European System of Accounts) 2010.

 „Căutarea adevărului în fapte”   Despre un altfel de „post-1989” în China
Economistul nr. 23-24, 30 iunie 2014 
După cum am punctat în prima parte a discuției despre imputarea succesului transformării de sistem a Chinei ultimelor trei decenii și jumătate („Revoluțiile marginale” ale Chinei. „Teoria utilității” libertății economice, în citirea lui Coase, Economistul nr. 21-22, pp. 6-9), prezența a două „principii active” de reformă (unul liberal-spontan, altul etatist-controlat) a reprezentat marca definitorie a economiei de tranziție a acestei națiuni. Eșecul în a le separa este marea sursă a confuziei privitoare la reforma țării în viziunea, pe care o împărtășim, a lui Ronald Coase și a lui Ning Wang, din cartea Cum a devenit China capitalistă.

Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I