Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
cuvânt cheie › comisia europeana

BRUA – un proiect  național pentru  securitate  energetică
Economistul nr. 16-17, 14 octombrie 2016 
Operatorul român de transport al gazelor naturale SNTGN Transgaz SA a parafat, în luna septembrie, acordul privind accesarea grantului în valoare de 179 milioane euro, parte a Mecanismului Conectarea Europei, prin care se vor derula lucrările de pe teritoriul României la gazoductul Bulgaria - România - Ungaria - Austria (BRUA). Evenimentul a avut loc în cadrul reuniunii Grupului pentru conectarea rețelelor de gaze naturale din Europa Centrală și de Sud-Est (CESEC), organizat la Budapesta, iar semnarea Contractului de finanțare CEF (Connecting Europe Facility) de către Dirk Beckers, director executiv INEA (The Innovation and Networks Executive Agency), Ion Sterian, președinte al Consiliului de Administrație al SNTGN Transgaz SA și Petru Ion Văduva, director general al SNTGN Transgaz SA, s-a efectuat în prezența vice-președintelui Comisiei Europene împuternicit cu Uniunea Energetică Maroš Šefčovič, a comisarului pentru Energie și Schimbări Climatice Miguel Arias Cañete și Victor Grigorescu, ministrul Energiei din România. Datorită susținerii financiare din partea UE, Transgaz  va avea posibilitatea să consolideze până în anul 2020 o parte importantă a sistemului de transport gaze naturale din România, în beneficiul securității în aprovizionarea cu gaze a României și a regiunii.

România, de la piață de frontieră la piață emergentă
Economistul nr. 14-15, 30 august 2016 
În procesul trecerii de la statutul de piață de frontieră la nivelul superior, de piață emergentă, România are ca repere o serie de criterii ale procesului de convergență care se regăsesc în Tratatul privind Uniunea Europeană (Tratatul de la Maastricht), semnat de Consiliul European în februarie 1992 și intrat în vigoare efectiv în noiembrie 1993. În accepția Comisiei Europene, urmând procesul de convergență, „economiile mai puțin dezvoltate de la nivelul Uniu-nii se apropie de media produsului intern brut al Uniunii Europene”.

Rolul CEC Bank în susținerea proiectelor de accesare fonduri europene, în perioada de programare 2014-2020
Economistul nr. 12, 19 iulie 2016 
Începând cu perioada de pre-aderare, România a beneficiat de fonduri alocate de Uniunea Europeană, fonduri ce au reprezentat atât o sursă de susținere a efortului investițional de aliniere a activităților industriale și a infrastructurii la standardele Uniunii Europene, de promovare a coeziunii economice și sociale, cât și un exercițiu important în cunoașterea și respectarea politicilor și regulilor aplicabile la nivelul Uniunii.

După Brexit, Angela Merkel pune surdină la certurile din UE
Economistul nr. 12, 19 iulie 2016 
După votul năucitor al britanicilor de a părăsi Uniunea Europeană, încă se mai caută explicații, iar Bruxelles-ul pare prins în ochiul de liniște al unui uragan de panică alimentat de zvonuri și declarații contradictorii ale politicienilor. Construcția europeană este în pericol să se năruie.

România care e, într-o altfel de UE
Economistul nr. 12, 19 iulie 2016 
Am scris ani la rând că Uniunea Europeană a suferit nu doar din cauza gravei crize financiar-economice internaționale, dar și pentru că liderii ei au sacrificat interesul  european în favoarea unei competiții neloiale între state membre și mai ales au transformat politica europeană într-o umbrelă sau baston, după cum le-a convenit în jocurile lor de putere la nivel de partide. Dovedind o neadaptare la condițiile locale, europene și globale de a face politică, elita partidelor din statele membre și eurobirocrații-șefi din Bruxelles au părăsit calea europeană adevarată pentru a-și pava propria lor cale spre grandoare și prosperitate personală. Votul pentru Brexit ar merita să fie interpretat și ca o revoltă a majorității cetățenilor împotriva efectelor locale ale felului de a promova politicile europene și împotriva actualei modalități de a globaliza viața economică, socială, culturală etc. Tocmai de aceea, Brexit-ul a fost perceput global ca un cutremur.

Cum va reuși România să valorifice oportunitățile create de Brexit
Economistul nr. 12, 19 iulie 2016 
Cred că este momentul unei analize obiective la nivelul Comisiei Europene, dar și al fiecărui stat membru, pentru a face ajustările necesare în ceea ce privește politicile publice care să reconstruiască încrederea în viitorul Uniunii Europene. De asemenea, cred că trebuie să folosim această criză în sensul descurajării mișcărilor naționaliste, care produc un rău incomensurabil. Sub acest aspect, România se păstrează în topul statelor euro-optimiste și acesta este un lucru bun. Interesul României pe termen lung este să rămână într-o Uniune Europeană solidă și cu relevanță pentru popoarele care o compun, nu slăbită de tendințe izolaționiste. Pentru noi, proiectul european a adus numai lucruri bune. Sunt peste trei milioane de români care trăiesc, muncesc în celelalte state membre ale Uniunii Europene, zeci de miliarde au fost investite în România și multe alte zeci de miliarde așteaptă să fie absorbite. Suntem foarte puternic legați de UE și de piața comună europeană.

Vremuri grele pentru fermieri
Economistul nr. 11, 14 iunie 2016 
Întârzierea cu care subvențiile ajung anul acesta în buzunarele fermierilor a determinat o decapitalizare a acestora și, în plus, situația poate atrage sancțiuni din partea Comisiei Europene. Înglodați în datorii, fermierii români privesc cu îngrijorare spre viitor și își strigă neputința în fața concurenței inegale cu fermierii din alte state, care își primesc banii la timp. Așteptau să le intre subvențiile în conturi încă de la începutul anului, s-au împrumutat la bănci și chiar, după cum declară președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) Laurențiu Baciu, la cămătari, iar când vor încasa subvențiile nici nu le vor ajunge să returneze împrumuturile, acestea fiind purtătoare de dobânzi și penalizări. Mare parte din ei așteaptă încă banii cuveniți, fără a avea o perspectivă clară când se va întâmpla acest lucru. 

Absorbția fondurilor europene, o problemă transpartinică
Economistul nr. 10, 01 iunie 2016 
Slaba absorbție a fondurilor europene reprezintă unul dintre marile eșecuri ale României. Indiferent de culoarea politică a guvernelor de la Palatul Victoria, a organizării birocratice în ministere, agenții, sau alte forme organizatorice care să accelereze absorbția fondurilor europene, rezultatul a fost același: pierderea constantă de resurse ce ne erau puse la dispoziție pentru dezvoltare economică.

Finanțarea IMM: metode și tehnici noi pe piețe
Economistul nr. 10, 01 iunie 2016 
Rolul și importanța IMM-urilor în economia românească și europeană a fost subliniat de atâtea ori încat nu mai trebuie explicat și justificat.După criza din 2007-2008, problema accesului IMM-urilor la finanțare a devenit o temă extrem de importantă atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare. Atât de importantă, încat a fost declarată o problemă majoră, semnificativă la summit-ul Grupului G20 de la Pittsburgh, SUA în septembrie 2009. 

 Previziuni și prevederi   Anotimpul în care se numără… prognozele
Economistul nr. 35-36, 5 octombrie 2015 
N-a fost, nu este și, cu siguranță, nu va fi dificil să se identifice că în luările de poziție publice tema predictibilității ocupă un loc central. Multe dintre neajunsurile din economie sunt puse pe seama deficitului de predictibilitate. Cu toate acestea, cu excepția unor publicații de specialitate, anticipările Comisiei Naționale de Prognoză privind perioada 2015-2019 s-au „bucurat” de un neinvidiat anonimat. Aceeași „soartă” au avut și prognozele emise nu numai de numeroase bănci care își desfășoară activitatea în țara noastră, ci și cele ale FMI, BERD și Comisiei Europene.

Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I