Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Singur printre analiști (nr. 18/2013)

Economistul nr. 18, 13 mai 2013

CONCENTRARE. În analiza apărută în „Ziarul Financiar” din 8 mai a.c., Cristian Hostiuc constată că, în momentul de față, „concentrarea băncilor este pe atragerea de resurse, pe restructurarea creditelor neperformante și ascunderea lor în SPV-uri (special purpose vehicle) la care se adaugă restructurarea internă și reduceri de costuri”. C.H. enumeră, astfel, cel puțin cinci domenii de interes, ceea ce este exact opusul „concentrării”.

Apoi, nu respectă raportul dintre întreg și parte, ca și cel dintre scop și mijloc. Bunăoară, „reducerile de costuri”, ca scop, implică utilizarea unor mijloace, între care „restructurările” evocate de autor. Sunt minusuri publicistice care se explică tocmai prin faptul că autorul nu s-a „concentrat” destul asupra textului destinat tiparului. Păcat. Poate la viitoarea analiză, măcar un anumit raport între întreg și parte – cel dintre calitatea de ansamblu a textului și respectarea proprietății termenilor utilizați – va fi susținut cu argumente pe măsură.

DEFINIȚIE. În „Dilema veche” (9-15 mai a.c.), Cristian Ghinea încearcă, pe aproape o pagină de revistă, să definească în termeni ironici categoria de „companii românești”. După ce trece în revistă tot felul de situații, autorul conchide: „O companie «românească» e o afacere care activează în România, dar e oarecum mai handicapată de la natură și vrea ceva”. Ce anume „vrea” spre deosebire – chipurile – de companiile cu capital integral sau majoritar străin? C.G. răspunde: „Ceva acolo, orice, dar de la buget să fie. Chestiile astea materialiste, precum impozite și profit, se discută numai când e vorba despre străini”.

Se știe, însă, că nu numai companiile românești, ci și cele străine, inclusiv multinaționalele, solicită sprijin de la stat. Punerea în aceeași „oală” a unor companii cu situații foarte diverse reprezintă, în analiza lui C.G., suportul ideatic... ideal pentru a încheia triumfal: „Eu când aud «companie românească», îmi vine să duc mâna la buzunar. De acolo va lua Guvernul bani să le ajute”. Dacă desfășurăm „raționamentele” lui C.G. până la capăt, soluția ideală ar fi să se desființeze toate „companiile românești”. C.G. ignoră, însă, faptul că milioane de concetățeni – care își câștigă existența taman în „companiile românești” – nu vor mai avea ce să pună „în buzunar”. Nu va fi și cazul analistului. Cu asemenea texte se va găsi, totdeauna, cineva care să le „valorizeze” după merit.

INTERPRETĂRI. Alina Boghicescu sintetizează („Adevărul” din 9 mai a.c.) rezultatele unui sondaj de opinie în următoarea formulă: „Românii nu agreează trecerea la euro”. În afară de faptul că nu toți românii, ci 57 la sută din eșantionul investigat „nu agreează trecerea la euro”, se mai cere reținută interpretarea dată rezultatelor sondajului: „În condițiile în care românii folosesc deja moneda euro, nu se poate concluziona că ar exista o problemă legată de perceperea euro ca monedă străină”. Și atunci, despre ce vorbim? Dacă românii, în proporția amintită, nu consideră euro ca monedă străină, ce mai rămâne din aserțiunea referitoare la „neagrearea” invocată de autoare? Doar încă un exemplu de fractură între premise și concluzii. Ceea ce – trebuie să recunoaștem – dă și măsura exactă a calității analizei.

INTERES. Despre același sondaj a apărut în „Puterea” (tot la 9 mai a.c.) o analiză semnată de D.P. Titlul are, de asemenea, o mare forță de sinteză: „Românii, interesați de teme economico-sociale”. Adică, toți românii carevasăzică. Pe ce temei se face o asemenea afirmație? Iată-l: „Schimbarea modelului de societate pare a fi prioritară în fața schimbărilor legate de funcționarea instituțiilor politice și administrative”. Când intervine un „pare”, avem toate temeiurile să considerăm că „vorbim discuții” (ca să ne exprimăm neacademic).

Continuarea frazei merită, însă, o atenție specială: „Ceea ce sugerează (din nou, deficit de rigoare – n.n.) un nivel ridicat de așteptări ale populației pentru schimbări de profunzime ale societății (poate „în” și nu „ale” – n.n.) românești și nu doar (ceea ce urmează nu mai contează? – n.n.) pentru modificări formale, de fațadă”. Păi, dacă este vorba despre „schimbări de profunzime”, nu ne va fi dificl să observăm că în această sferă se includ organic și cele care privesc „instituțiile politice și administrative”. Și pentru că, la mijloc, se află interesul public, putem afirma, fără teama de a comite erori, că nu analize de tipul celei apărute în „Puterea” așteaptă populația. Ceea ce „sugerează” că trebuie, înainte de toate, schimbat „modelul” publicisticii de gen. Îl asigurăm pe autor că este mult mai ușor s-o facă decât „schimbarea modelului de societate”, dar poate contribui substanțial la atingerea acestui deziderat.

LOGICĂ. În „Evenimentul zilei” din 9 mai a.c., Theodor Abagiu ne avertizează: „Două dintre cele mai mari termocentrale ale CEO și din România, respectiv Rovinari și Turceni, sunt oprite complet, astfel încât producția de energie electrică este ca și inexistentă”. Culmea ar fi ca după „oprirea completă” a celor două termocentrale, acestea să mai producă energie electrică. În plus, formula „ca și inexistentă” ne pune într-o încurcătură logică de nedepășit: în condițiile „opririi complete” a termocentralelor, se mai produce în cele două entități, totuși, niscaiva energie electrică? Minunea ar impune o analiză specială. Până la apariția ei, ne mulțumim să constatăm că logica a fost „oprită complet” (fiind, vorba lui T.A., „ca și inexistentă”) în analiza cu pricina, ceea ce este, incontestabil, o performanță publicistică demnă de invidiat.

Cuvinte cheie: prins la mijloc
comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus
editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I