Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
articole semnate de Silviu Cerna

Silviu Cerna
Prof. univ. dr. Silviu Cerna, Universitatea de Vest din Timișoara, a fost membru CA la BNR, 1992-2009.

 POLITEHNICI DE GUVERNARE   Tehnocrația, între mit și realitate
Economistul nr. 4, 29 februarie 2016 
Cuvintele „tehnocrat” și „tehnocrație” sunt foarte des folosite în ultimul timp în discursul public din România. Se pare că ele au fost create în 1919 de către inginerul american W. H. Smith pentru a desemna un mod de organizare a vieții economice inspirat din principiile raționale ale științelor naturii. Audiența acestui curent a fost amplificată apoi de efectele dezastruoase ale marii crize economice din anii ’30. În prezent, guvernele formate din tehnocrați sunt considerate soluții tentante în situații de criză ori atunci când conducătorii politici se dovedesc a fi lași, indeciși sau discreditați.

 Academocrație   Capitalismul – o trinitate de idei
Economistul nr. 2, 31 ianuarie 2016 
Capitalismul este un sistem economic în care oamenii posedă și folosesc bunurile în conformitate cu interesul lor, iar prețurile se formează liber, în funcție de cererea și oferta de pe piață. Este vorba, deci, despre un ansamblu de elemente legate între ele, care permit producția, repartiția și consumul bunurilor necesare vieții unei colectivități umane. Ca urmare, capitalismul este atât un sistem economic, cât și un tip de organizare socială.

Deficitele bugetare și inflația
Economistul nr. 29-30, 31 august 2015 
Deficitele bugetare constituie o importantă sursă de inflație. Pentru a înțelege acest lucru, este necesară examinarea modului în care statul își finanțează deficitele. Din punct de vedere al raportului venituri-cheltuieli, statul este un agent economic ca oricare altul, iar, ca urmare, este supus așa-numitei „constrângeri bugetare”. În cazul unui agent economic obișnuit, cheltuielile suplimentare pot fi acoperite în două moduri: prin creșterea veniturilor (de exemplu, muncind mai mult) sau prin contractarea unor împrumuturi.

 Euro, bun de tipar   Noua politică monetară a BCE
Economistul nr. 3-4, 2 februarie 2015 
Banca Centrală Europeană (BCE) s-a hotărât, în sfârșit, să adopte politica monetară numită „relaxare cantitativă” (Quantitative Easing, QE). În modul acesta, ea se alătură celorlalte bănci centrale importante ale lumii în efectuarea celui mai mare experiment monetar din întreaga istorie a instituției băncii centrale.

Un sfert de veac de tranziție
Economistul nr. 49-50, 15 decembrie 2014 
În decembrie 1989, România a pornit pe drumul transformării istorice a totalitarismului comunist în capitalism democratic. Un drum pe care nicio țară nu-l mai parcursese până atunci și pe care elitele românești îl cunoșteau încă și mai puțin decât cele din alte țări comuniste care, de bine, de rău, încercaseră să reformeze comunismul înainte de prăbușirea acestuia.

 Macro climat financiar   Băncile Centrale în epoca postcriză (II)
Economistul nr. 39, 13 octombrie 2014 
La fel ca alte momente deosebite din istoria băncilor centrale, criza financiară recentă și marea recesiune care i-a urmat vor deschide, probabil, o nouă eră în evoluția instituției băncii centrale. Băncile centrale vor trebui să recunoască posibilitatea coexistenței unor echilibre și dezechilibre parțiale și să împiedice transformarea echilibrului economiei reale în dezechilibru economic general prin acumularea unor disproporții în sectorul financiar. De asemenea, ele vor trebui să fie pregătite pentru gestionarea crizelor.

 Macro climat financiar   Băncile Centrale în epoca postcriză (I)
Economistul nr. 37-38, 6 octombrie 2014 
Criza financiară apărută în 2007 a schimbat radical comportamentul băncilor centrale. Marile bănci centrale ale lumii (Fed, BCE, Banca Angliei, Banca Japoniei) și-au asumat noi obiective și au recurs la noi instrumente, ceea ce înseamnă că și-au asumat un nou rol în economie și o nouă relație cu guvernul.

Capcana lichidității
Economistul nr. 5, 17 februarie 2014 
Expresia „capcana lichidității” (liquidity trap) desemnează situația în care politica monetară este ineficace pentru relansarea activității economice. La prima vedere, conceptul pare relativ simplu și inteligibil, însă explicarea cauzelor, consecințelor și remediilor fenomenului amintit este destul de complexă.

Rolul băncilor centrale: un viitor nesigur
Economistul nr. 47-48, 9 decembrie 2013 
Istoria oferă numeroase exemple de indivizi și instituții care au avut o mare putere, dar pe care au pierdut-o apoi foarte repede. În majoritatea cazurilor, ceea ce a dus la pieire a fost o trufie fără margini – o exagerată încredere în sine alimentată de o putere neîngrădită de nimeni și de nimic. Totuși, există și cazuri în care mărirea și decăderea au fost determinate de speranțele nejustificate ale celor din jur.

 Premiul NOBEL pentru economie - 2013   „Prețuirea” activelor
Economistul nr. 42, 4 noiembrie 2013 
Premiul Nobel pentru economie a fost acordat în acest an profesorilor americani Eugene F. Fama (Universitatea din Chicago), Lars Peter Hansen (Universitatea din Chicago) și Robert J. Shiller (Universitatea Yale) pentru contribuții importante la mai buna înțelegere a variațiilor prețurilor activelor financiare. Toți trei au lucrări academice de cel mai înalt nivel, iar rezultatele lor, deși independente, sunt complementare.

Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
COPERTA PRINT
Coperta ediției print - nr. 16-17/2016
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I