Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Scrisori din Rusia
Un contrast nefiresc

Economistul nr. 47-48, 30 noiembrie 2015


Scrisori din Rusia Un contrast nefiresc

Evoluția realităților din Federația Rusă, în deceniile din urmă, scoate în evidență un fenomen contradictoriu, de natură să nuanțeze teoria că dezvoltarea diferitelor sectoare productive, a unor afaceri de succes, este condiționată decisiv de banii împrumutați de la bănci. Plecând de la frecvente cazuri negative, opinia publică percepe cu rezerve rolul creditelor bancare, îndoindu-se de „binefacerile” acestora, atât în cazul unor companii și întreprinderi care au recurs la utilizarea lor, cât și al milioanelor de persoane care și-au făcut depozite bancare sau au recurs la împrumuturi. Faptul că numeroși depunători, persoane fizice și juridice, au fost păgubiți în urma prăbușirii unor bănci, că milioane de datornici nu-și mai pot plăti ritmic ratele împrumuturilor nu are cum să fie contestat. De asemenea, există convingerea că falimentul unor întreprinderi, al unor afaceri pornite cu bani împrumutați, s-a datorat, între altele, și condițiilor oneroase de creditare practicate de bănci private, autohtone sau străine.

Faptul că, în contrast cu profitul băncilor care a crescut constant, ajungând la acumulări amețitoare, progresele economiei reale sunt modeste ridică legitime semne de întrebare. Dinamica dezvoltării sistemului bancar rus, în perioada septembrie 2014 - septembrie 2015, demonstrează elocvent că, în pofida situației economice nefavorabile, a complicațiilor provocate de criză, volumul activelor bancare a crescut sensibil. Dacă în urmă cu un an, de pildă, totalul lor era de 61.704 miliarde ruble, în 12 luni el a ajuns la 77.062 miliarde. În context, depunerile persoanelor fizice au evoluat de la 17.094 miliarde ruble la 20.648 miliarde, depunerile persoanelor juridice de la 17.222 miliarde la 23.262 miliarde, iar depunerile marilor concerne de la 25.401 miliarde la 32.359 miliarde ruble. În același ritm au crescut și profiturile a sute de bănci. În perioada 1 ianuarie - 1 septembrie 2015, cel al „Sberbank” a fost de 112 miliarde ruble, la active de 22.000 miliarde, al „VTB” de 44 miliarde, la active de 8.000 miliarde, al „Alfa-Bank” de 26 miliarde, la active de 2.000 miliarde, al „FC Otkritie” de 15 miliarde, la active de 3.000 miliarde, al „Citybank” de 10 miliarde, la active de 412 miliarde ruble (vezi publicația „Profil”, nr. 36, din 5 octombrie 2015).

Practicând în exces o reclamă stridentă și, pe alocuri, incorectă, promițând chiar micro-credite „fără garanție”, în timp record, „pe loc”, fără „formalități birocratice”, multe bănci private au abuzat de credulitatea clienților, atrăgându-i în capcana unor datorii pe care aceștia să nu le mai poată rambursa la timp, devenind pasibili de penalități împovărătoare. Totodată, prin politici riscante, aventuriste chiar, de investiții, de plasare a resurselor bănești atrase în active de slabă calitate sau acordând credite nesustenabile, fără garanții acoperitoare, manageri incorecți ai unor bănci au pus în pericol nu numai capitalul social, ci și depozitele gestionate, prejudiciind interesele acționarilor și depunătorilor. În ultimul timp, ritmul falimentelor bancare a ajuns la 2-3 săptămânal. La 10 noiembrie 2015, când banca centrală a Rusiei a retras licența de funcționare a patru bănci comerciale, au fost vizate, implicit, și depunerile populației la aceste bănci. Ele totalizau 26 miliarde ruble, dar plafonul de asigurare a lor nu acoperea decât 18 miliarde ruble, restul de 8 miliarde rămânând în suspensie.

Treptat, din cauza condițiilor inechitabile impuse debitorilor de multe bănci, volumul creditelor restante a ajuns la un nivel foarte ridicat. Potrivit unui sondaj întreprins de fundația „Levada Țentr”, din anul 2001 și până în prezent procentajul cetățenilor care nu și-au putut plăti ratele împrumuturilor a crescut de la 25 la sută la 34 la sută (vezi „Izvestia”, nr. 211, din 11 noiembrie 2015). Nu dispunem de cifre privind situația creditelor restante datorate de persoane juridice, diverse întreprinderi și societăți comerciale, însă falimentul multora dintre ele permite prezumția că nici situația lor nu este roză. Cauza primară a incapacității debitorilor de a se achita de obligațiile asumate este, desigur, înrăutățirea situației economice a țării, implicit scăderea profiturilor din afaceri și a veniturilor populației, dar nu sunt puțini aceia care consideră că, în subsidiar, o anumită contribuție a avut și rapacitatea băncilor, dorința lor de a arunca greutățile crizei exclusiv pe umerii celor care au recurs la serviciile lor.

Legea privind falimentul persoanelor fizice – intrată în vigoare la 1 octombrie 2015 și menită să faciliteze soluționarea unor situații limită – are efecte controversate. Dacă unii comentatori consideră că ea a venit în sprijinul datornicilor, permițându-le să se salveze în mod onorabil, alții sunt de părere că, dimpotrivă, actul normativ menționat îi favorizează pe bancheri, oferindu-le posibilitatea de a-și recupera prejudiciile în cât mai mare măsură. Se găsesc și opinii intermediare, potrivit cărora legiuitorul a urmărit să creeze un cadru legal în contextul căruia paguba să poată fi suportată, în mod echitabil, de creditor și debitor. Repartiția pagubelor în cazul falimentelor bancare este, însă, problematică. Garanțiile de stat acoperitoare pentru depozitele persoanelor fizice merg doar până la un anumit nivel, restul sumelor putând fi recuperat de către păgubiți doar în măsura în care se reușește valorificarea activelor bancare sechestrate (masa credențială). Înmulțirea unor situații ca cele de mai sus vorbește despre existența anumitor nereguli în funcționarea sistemului bancar, despre faptul că prezența sa în peisajul vieții economice nu poate fi apreciată unilateral, ea prezentând atât aspecte pozitive, cât și unele negative.

Un aspect negativ al activității băncilor private s-a dovedit a fi și scoaterea din circuitul intern a unor importante resurse financiare, prin depuneri de valută exagerat de mari în bănci de peste hotare sau prin achiziționarea de obligațiuni străine, lipsind, astfel, economia autohtonă de posibile investiții, precum și bugetul statului de impozitele cuvenite. Sub pretextul decontării tranzacțiilor cu parteneri din alte țări, unele bănci au ajuns să-și plaseze în străinătate mai mult de 50 la sută din resurse. În luna august 2015, banca centrală a retras licența de funcționare a „Probusinessbank”, care, pe o asemenea cale, s-a făcut vinovată de un prejudiciu de 34 miliarde ruble (vezi publicația „RBK”, nr. 207, din 11 noiembrie 2015). Cu acest prilej, președintele băncii centrale, Elvira Nabiullina, a ținut să precizeze că autoritatea bancară nu interzice plasamentele peste hotare, ci dorește doar ca acestea să se limiteze la dimensiuni rezonabile și, totodată, ca sumele în cauză să fie incluse în raportările periodice ale băncilor, pentru a fi corect monitorizate și impozitate.

Statul acordă un sprijin important sistemului bancar, dorind ca el să-și poată îndeplini cu bine funcția de susținere a activităților productive. În anii de vârf ai crizei (2009-2012), din fondul național de rezervă au fost alocate sute de miliarde de ruble pentru refinanțarea băncilor. Între altele, dat fiind faptul că, din cauza nivelului ridicat al dobânzii de refinanțare (de 11 la sută) practicat de banca centrală, băncile comerciale nu pot acorda credite cu dobânzi sub acest nivel, în aprilie 2015 a intrat în vigoare un program guvernamental prin care statul subvenționează 25 la sută din volumul creditelor ipotecare acordate populației, cu condiția ca dobânzile pentru acest gen de credite să nu depășească 12 la sută (vezi „Rossiiskaia Gazeta”, nr. 225, din 7 octombrie 2015). Desigur, principalii beneficiari ai aranjamentului (valabil, provizoriu, doar până în aprilie 2016) sunt constructorii de locuințe, precum și locuitorii care doresc să-și cumpere apartamente sau case, dar el este profitabil și băncilor care, astfel, își pot servi prompt clienții.

Un experiment extrem de interesant vizând contracararea spiritului bancar mercantil, a cămătăriei se pare că ar putea fi cel pus la cale de reprezentanții bisericilor ortodoxă și musulmană din Rusia. De mai mult timp au loc negocieri în vederea creării de „bănci ale religiilor”, a unui nou gen de instituții financiare care, în spirit umanitar tradițional, să nu funcționeze pe baza realizării de profit, ci prin echilibrarea rațională a profitului și riscurilor, ocolind sistemul dobânzilor spoliatoare, atât la acordarea creditelor, cât și la constituirea depozitelor (vezi „Kommersant. Denghi”, nr. 43, din 2-8 noiembrie 2015). Comisia mixtă constituită în acest scop nu a dezvăluit detalii și, ca atare, nu se știe cum anume vor proceda respectivii bancheri – care, pentru a-și respecta principiile, vor trebui să mențină dobânzile strict la nivelul fluctuant al dobânzii de refinanțare al băncii centrale – și nici cum vor reuși ei să facă față meandrelor inflației. Cert este, însă, că la orizontul pieței bancare rusești se conturează un potențial nou actor, pornit să schimbe principial regulile jocului.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Există ceva în sângele acesta franco-galic care naște profeți. Nostradamus este exemplul cel mai cunoscut, dar mai pot lista câțiva, care încă mai umblă printre noi. Jean Raspail este unul dintre ei, autorul romanului „Tabăra sfinților”1, care a prezis, încă din anul 1973, venirea unei perioade de migrații masive din lumea a treia către lumea dezvoltată din cauza persistenței decalajelor în dezvoltare, precum și criza spirituală, culturală și guvernamentală a Vestului în asigurarea continuității sale civilizaționale.

Dacă în ultimii ani industriile „civile” ale Federației Ruse s-au dezvoltat în ritm modest sau unele au bătut chiar pasul pe loc, industria de armament, așa-zisul complex militar industrial, a cunoscut ritmuri alerte, permițând țării să-și mențină poziția fruntașă în topul celor mai mari exportatori de arme și muniție. Astfel, după SUA, care își adjudecă o cotă de 31 la sută din exportul mondial de arme, Rusia se situează pe locul doi, cu o contribuție de 27 la sută. În deceniul din urmă, exporturile sale au crescut de trei ori, de la 5 miliarde dolari, la 15 miliarde dolari.

Pe măsură ce are loc osificarea intelectuală a Vestului, unul dintre efectele înregistrate a fost o lipsă de înclinație către a încerca lucruri noi. Nici „laboratoarele democrației” din statele individuale ale SUA nu mai sunt ce erau odată, înregistrând o regresie a calității procesului politic. Acest trend s-a observat și în domeniul științific. Atunci când administrația Clinton a interzis finanțarea federală a cercetării în domeniul celulelor stem din motive religioase, centrul de greutate al acestei cercetări s-a mutat în Asia, mai ales în Coreea de Sud și Singapore.

Comerțul extern al României este dominat în proporție de aproximativ trei sferturi de schimburile cu țările din Uniunea Europeană. Această situație nu este tocmai surprinzătoare, ci, într-o anumită măsură, ea este chiar inevitabilă, ca urmare a proximității geografice, a integrării serviciilor vamale și a standardelor regulatorii. Cu toate acestea, restul de un sfert din valoarea comerțului extern al României este la fel de important pentru prosperitatea țării ca și relațiile comerciale întreținute cu partenerii din UE.

Nemulțumirile și revendicările agenților economici autohtoni și străini la adresa mediului de afaceri din Federația Rusă îi determină pe guvernanții de la Moscova să adopte măsuri reparatorii, care, însă, nu au decât efectul unor paliative punctuale, temporale, fără să poată conduce la o rezolvare corespunzătoare, de fond, a problemelor.

Trecerea agriculturii sovietice la canoanele economiei de piață se face încet și ineficient. În cei 25 de ani de reforme și restructurări, producția globală și cea pe hectar s-au redus mereu, Rusia ajungând în situația de a importa două treimi din cantitățile de legume, fructe, carne și lactate necesare. Excepție face doar producția de cereale. În 2015, cele 100 milioane tone recoltate acoperă în întregime cererea internă, lăsând disponibile pentru export circa 20-25 milioane tone.

La finele lunii octombrie, Departamentul Comerțului din Statele Unite a publicat estimările preliminare privind dinamica economiei în trimestrul III. Conform acestor statistici, prima economie a lumii a crescut cu un ritm trimestrial anualizat de 1,5% în trimestrul III, dinamică în decelerare de la 3,9% în trimestrul II. Această evoluție a fost determinată, în principal, de declinul stocurilor (contribuție cu -1,44 puncte procentuale la dinamica PIB-ului), ceea ce exprimă faptul că firmele americane au recurs la destocare în contextul intensificării factorilor de risc din economia mondială, dar și a turbulențelor din piețele financiare internaționale în vara acestui an.

Implicarea militară deschisă a Federației Ruse în sângeroasele evenimente din Siria, într-un moment în care consecințele lor grave au început să se facă simțite peste hotarele țării, mergând până în inima continentului European, suscită, în mod firesc, atenția opiniei publice de pretutindeni. Speranța acesteia că, alăturându-se eforturilor coaliției conduse de SUA, intervenția armată rusă va fi în măsură să contribuie consistent la înlăturarea pericolului reprezentat de protagoniștii așa-zisului Stat Islamic al Irakului și Siriei (Levantului) nu pare lipsită de temei.

Intervenția forțelor aeriene rusești în Siria evidențiază complexitatea situației din regiune, unde războiul civil sirian este de fapt o matrioshka de războaie și conflicte, purtate nu doar între facțiuni militare și paramilitare de profil etnic și religios diferit, ci și în sfera propagandei globale și a intereselor geopolitice pe termen lung. Rușii au aruncat mănușa în ring de partea forțelor guvernamentale ale lui Bashar al-Assad și împotriva tuturor celorlalte facțiuni, inclusiv a rebelilor „moderați” susținuți de Statele Unite.

Alegerile parlamentare desfășurate în Polonia în data de 25 octombrie nu s-au încheiat cu o surpriză. Atât victoria lui Andrzej Duda în fața lui Bronislaw Komorowski, în scrutinul prezidențial care a avut loc la sfârșitul lunii mai, cât și sondajele de opinie de dinaintea alegerilor pentru cele două camere ale legislativului de la Varșovia indicau un avans considerabil al partidului Lege și Justiție (PiS), formațiunea politică de dreapta – conservatoare, tradiționalistă și clericală – întemeiată de frații Kaczynsky în anul 2011.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I