Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

SCRISORI DIN RUSIA
Un buget cârpit, după împrejurări

Economistul nr. 4, 29 februarie 2016


SCRISORI DIN RUSIA Un buget cârpit, după împrejurări

Conceput ca parte componentă a unui proiect bugetar pe trei ani, bugetul Federației Ruse pentru 2016 a fost redimensionat, ulterior, strict la obiectivele anului în curs, fiind ajustat operativ, în concordanță cu meandrele crizei economice, ale sancțiunilor occidentale și ale prețului hidrocarburilor. Între momentul primei sale citiri în Duma de Stat (noiembrie 2015) și cel al promulgării legii bugetului, de către președintele Vladimir Putin, au intervenit corecturi de substanță. La capitolul venituri, întocmit pe baza previziunii optimiste privind un preț mediu al țițeiului de 50 dolari/baril, au trebuit să se facă tăieri de circumstanță, pentru o mai exactă evaluare a veniturilor, în urma reducerii acestuia la 25 dolari/baril. Exportul celor 233 milioane tone țiței, preconizat pentru anul în curs, implică o diferență de preț de 3.000 miliarde ruble (la cursul valutar, din 25 ianuarie, de 1 dolar/80 ruble).

Anticiparea creșterii PIB de la 73.000 miliarde ruble, în 2015, la 78.000 ruble, în 2016, a fost în scurt timp reevaluată, ajungându-se la scăderea acestuia cu 0,8 la sută. Inflația de 6,4 la sută admisă inițial a fost corectată la 7 la sută, deși în 2015 ea fusese de 13 la sută. Proiectul de buget intrat în dezbatere anticipa venituri de 13.700 miliarde, față de 12.500 miliarde în anul precedent, dar și o sporire a cheltuielilor, de la 15.200 miliarde la 16.100 miliarde ruble. Deficitul de 2.400 miliarde, cu ceva mai mic decât cel de 2.700 miliarde din 2015, putea fi liniștitor dacă n-ar fi existat amenințarea diminuării pe mai departe a veniturilor luate în calcul. Iar întrucât echilibrarea bugetului nu este posibilă decât fie prin identificarea unor noi surse de venituri, fie prin micșorarea cheltuielilor, guvernul federal a optat, în primă instanță, pentru reducerea cheltuielilor. Din cauza structurii inadecvate a economiei, absenței unor sectoare performante, competitive pe plan internațional, care să permită diversificarea exporturilor, izvoare suplimentare de venituri sunt greu de găsit, pe moment. Astfel, cu excepția economiei și suportului social, pentru toate celelalte domenii se preconizează alocări mai mici decât în 2015.

Din totalul cheltuielilor bugetare, politicilor sociale (inclusiv suplimentării fondului de pensii) le revin 27,6 la sută, zonei secrete (servicii speciale) – 18,7 la sută, economiei – 15,7 la sută, asigurării securității și ordinii publice – 8,1 la sută, organizării statale – 6,6 la sută, apărării naționale (armatei) – 6,2 la sută, serviciului datoriei de stat – 4,1 la sută, transferurilor intrabugetare – 4,1 la sută, învățământului – 3,5 la sută, sănătății – 3 la sută, culturii și cinematografiei – 0,6 la sută, sprijinirii IMM-urilor – 0,5 la sută, sportului – 0,5 la sută, întreținerii spațiului locativ social – 0,4 la sută, protecției mediului înconjurător – 0,3 la sută (vezi „Argumentî i Faktî”, nr. 45, din 4-10 noiembrie 2015). Totuși, cumulate, cheltuielile pentru apărare și asigurarea securității naționale se ridică la 5.000 miliarde ruble, în timp ce pentru politicile sociale sunt prevăzute doar 4.400 miliarde, pentru economie – 2.500 miliarde, învățământ –578 miliarde, sănătate – 490 miliarde ș.a.m.d. (vezi „Komsomolskaia Pravda”, nr. 43, din 5 noiembrie 2015).

Pentru orice eventualitate, pe lângă „Fondul de Rezervă” și „Fondul Bunăstării Naționale”, care țin la dispoziția guvernului federal, în depozite bancare, sume reprezentând circa 10 la sută din PIB, sunt prevăzute și alte rezerve. Ministrul finanțelor, Anton Siluanov, se așteaptă ca, în anul 2016, încasările bugetare să înregistreze un deficit de 1.000 miliarde ruble care, însă, potrivit legii, nu va putea fi compensat din fondurile menționate decât cu 300 miliarde, restul de 700 miliarde rămânând, deocamdată, descoperit. Foarte afectată de previzibila evoluție a lucrurilor va fi populația. Salariile reale se vor diminua cu 3,5 la sută, veniturile de altă natură cu 4 la sută, consumul privat va scădea cu 2,5 la sută, șomajul va crește de la 5,8 la sută, în 2015, la 6,3 la sută (vezi „Kommersant”, nr. 5, din 18 ianuarie 2016).

În ce privește evoluția cursului monedei naționale, care joacă, și el, un rol important în menținerea echilibrului bugetar, pronosticurile pe baza cărora s-a făcut planificarea s-au dovedit mult prea optimiste. Media anuală, pentru 2016, a cursului de schimb de 63 ruble/dolar nu mai pare posibilă, după ce, la finele lunii ianuarie, s-a ajuns la o paritate de 80 ruble/dolar. Unii comentatori reproșează conducerii băncii centrale o prea mare detașare de realități, o conduită insuficient de responsabilă față de interesele agenților economici angajați în activități pe diverse piețe, ceea ce duce la pierderea credibilității prognozelor și intervențiilor sale (vezi „Nezavisimaia Gazeta”, nr. 1, din 12 ianuarie 2016). Se insistă asupra strategiei antiinflaționiste prea relaxate a băncii centrale, asupra faptului că unul din obiectivele importante preconizate, respectiv rata anuală de 7 la sută a inflației, în dezacord cu datele vieții reale, nu permite o orientare corectă a activității investitorilor, a oamenilor de afaceri în general.

În cursul dezbaterii proiectului de buget s-au făcut auzite critici și sugestii, de care s-a ținut mai mult sau mai puțin seama. Printre altele, s-a sugerat că, în condițiile dificile prin care trece țara, cheltuieli cum ar fi susținerea industriei auto, refinanțarea băncilor sau dezvoltarea unor regiuni nu sunt oportune. În anul 2015, întreprinderile de automobile au fost subvenționate de stat cu 43 miliarde ruble, urmând ca, în 2016, să primească 50 miliarde. Deși, potrivit unor comentarii, acestea nu fac decât asamblări de piese componente străine, companiile internaționale care le produc profită de ajutorul statului rus. Nici finanțarea sistemului bancar nu li se pare unor observatori a fi mai indicată, dat fiind faptul că cele 1.000 miliarde ruble acordate lui, în 2015, nu au avut efecte palpabile asupra economiei autohtone. De asemenea, rezervarea a 66 miliarde ruble pentru proiecte edilitare și de infrastructură în regiunea enclavă Kaliningrad este taxată de unii comentatori ca un lux, nefiind de primă urgență, atâta vreme cât menținerea puterii de cumpărare a salariilor și pensiilor de stat rămâne sub semnul întrebării. Evidențiindu-se insuficiența indexării pensiilor cu 4 la sută, în condițiile unei inflații mai mari, se crede că renunțarea la cheltuielile discutabile ar face posibilă o suplimentare a acestor indexări cu încă 4 la sută.

O problemă preocupantă pentru autorități o constituie datoriile restante ale unor întreprinderi și instituții ale statului. Întreprinderile rusești trebuie să restituie 1.200 miliarde ruble, împrumutate în ultimii ani. În 2015, multe dintre instituțiile statului nu au avut suficienți bani pentru plata căldurii și energiei electrice, așa că, la finele anului, ele datorau companiilor furnizoare 3,4 miliarde ruble pentru energie electrică și 1,4 miliarde pentru agentul termic. Ca exemple, mass-media citează unități ale Ministerului de Interne, care datorau 719 milioane ruble, ale Ministerului Apărării, care datorau 543 milioane, precum și ale Securității de Stat (FSB), care datorau 256 milioane ruble (vezi „Kommersant”, nr. 225, din 7 decembrie 2015). Totodată, asupra bugetului federal grevează și volumul crescut al datoriilor organelor de stat regionale. În anul 2015, acestea s-au ridicat la 3.000 miliarde ruble, manifestând o tendință ascendentă. Bugetul regiunii Omsk, pentru 2016, de pildă, se bazează pe venituri de 60,7 miliarde ruble și cheltuieli de 65,4 miliarde, necesitând noi împrumuturi, ceea ce va face ca la finele anului totalul datoriilor administrației regionale să se ridice la 64 miliarde ruble (vezi „Nezavisimaia Gazeta”, nr. 255-256, din 27-28 noiembrie 2015). Pe de altă parte, din relatările președintelui Curții de Conturi, Tatiana Golicova, reiese că, în anul 2015, în urma încălcării normelor legale și risipei, din bugetul întreprinderilor și instituțiilor de stat au fost irosite fără folos aproape 400 miliarde ruble. Nereguli de această natură s-au produs cu precădere în activitățile economice, informatice, cercetările aero-spațiale, comunicații și construcția de șosele (vezi „Rossiiskaia Gazeta”, nr. 2, din 12 ianuarie 2016).

Concomitent cu sprijinul financiar pentru echilibrarea bugetelor organelor și instituțiilor de stat regionale, guvernului federal îi revine și sarcina continuării unor proiecte de importanță națională, printre care modernizarea magistralei feroviare transsiberiene, a magistralei BAM, a magistralei feroviare Moscova - Kazan, a șoselei de centură din jurul Moscovei, a noului cosmodrom siberian și multe altele. „Fondul Bunăstării Naționale”, din care se pare că au mai rămas 3.400 miliarde ruble, va fi solicitat din plin, în acest scop, dar, așa cum cer guvernanții, pentru ducerea la bun sfârșit a lucrărilor vor trebui găsite și alte resurse, fie ele de stat sau private. Bine ar prinde Rusiei și cele trei miliarde dolari (240 miliarde ruble) datorate ei de Ucraina, pentru gazele naturale primite în ultimii ani, dar guvernul de la Kiev nu se grăbește să plătească.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Cardinalul austriac Christoph Schönborn, la slujba comemorativă de la Stephansdom (catedrala Sfântul Ștefan), dedicată celor 333 de ani de la cea de-a doua eliberare a Vienei, a rostit cuvinte profetice: „Islamul va cuceri Europa? Mulți musulmani și-o doresc și afirmă că s-a încheiat cu Europa. (…) Dumnezeu, fie-ți milă de Europa!”

Reuniunea președinților și a premierilor celor mai dezvoltate 20 de economii ale lumii, cunoscută și sub denumirea de G20, este un simbol al globalizării. De fapt, toate temele de discuție din cadrul acestor sumituri sunt legate de probleme de securitate globală, liberalizarea comerțului mondial, protecția mediului, și mai ales, la ultima întâlnire, cap de afiș a fost migrația a milioane de musulmani spre statele europene.

Legătura dintre economie și olimpism e câtuși de puțin speculație. Atât jocurile olimpice (evenimentul ca atare, cu competițiile lui, care se desfășoară din patru în patru ani), cât și olimpiada (intervalul de patru ani dintre jocurile olimpice) înseamnă efort economic; dar și beneficiu? E o întrebare tot mai des însoțită de circumspecție. 

Starea necorespunzătoare a drumurilor și șoselelor Federației Ruse dă mult de furcă transportatorilor și posesorilor de autoturisme din această țară. În anii din urmă, autoritățile au ajuns să nu mai prididească cu reparațiile necesare în fiecare an, ceea ce provoacă nemulțumire și proteste din partea utilizatorilor. Cauzele impasului sunt controversate. Autoritățile preferă să dea vina pe condițiile de climă vitrege (ploi, viscole, ger) care provoacă erodări accelerate ale carosabilului, pe când diverșii comentatori sunt de părere că la mijloc este vorba despre slaba calitate a lucrărilor executate, despre neglijență, nepăsare sau furt de materiale.

Tom Harford este un economist și columnist respectat și respectabil pentru cărți cum ar fi „The Undercover Economist” sau pentru articole și editoriale publicate în Financial Times. Într-un astfel de text publicat cu ceva vreme în urmă (The Financial Times, ediția din 8/9 Noiembrie 2014), Tom Harford aborda problema inegalității economice, de altfel îndelung dezbătută în ultima vreme, dintr-un punct de vedere diferit de acela al altor economiști: a deține un pașaport emis de o țară dezvoltată... reprezintă un privilegiu și un avantaj pe care cetățenii unor astfel de țări îl dețin asupra locuitorilor statelor subdezvoltate sau în curs de dezvoltare. În vremurile noastre, inegalitatea nu mai este generată în primul rând de apartenența la clase sociale diferite, ci de apartenența la state cu un nivel de dezvoltare diferit. Statisticile arată că un cetățean britanic sau american beneficiază de un sistem de asigurări sociale și de sănătate și de un nivel de salarizare și educație superioare celor la care poate aspira un locuitor al, să spunem, Republicii Democratice Congo. Chiar dacă inegalitatea între cetățenii unei țări există și chiar s-ar părea că a crescut în ultimii ani, raportul între veniturile unei familii bogate și cele ale unei familii sărace s-a micșorat semnificativ în favoarea celor săraci; și s-a micșorat cu atât mai mult cu cât țara respectivă se află mai departe decât celelalte pe drumul dezvoltării și creșterii economice.

Din tigrul Balcanilor, cu o economie în plin avânt alimentată din belșug cu investițiii străine potențate de afluxul de credite ieftine, Turcia a devenit copilul-problemă care dă bătăi de cap Uniunii Europene și nu numai. În ultimii ani creșterea medie a PIB-ului a fost de 5,5% anual. Cu un PIB de peste 800 de miliarde de dolari, țara este între primele 20 de economii ale lumii. Investițiile directe au crescut de la 20 miliarde dolari în 2001 la peste 200 miliarde în 2013. Prețul caselor a crescut cu peste 50% începând cu finalul anului 2009 iar PIB-ul pe cap de locuitor s-a triplat față de anul 2003.

Nu este vorba, în cazul cetățenilor Federației Ruse, de săraci cu duhul, de care nu duce lipsă nici o țară, ci de săraci în adevăratul înțeles al cuvântului, adică de oameni care nu-și pot asigura hrana necesară, locuința, îmbrăcămintea, accesul la asistență medicală, educație și cultură. Într-o țară cu imense bogății naturale (zăcăminte de țiței, gaze, cărbuni, metale, inclusiv prețioase, uraniu, păduri, ape și întinse terenuri agricole), ar fi normal ca toți locuitorii să aibă un trai decent, ca ponderea persoanelor defavorizate în totalul populației să fie nesemnificativă. În realitate, lucrurile nu stau așa, numărul săracilor din Rusia fiind mai mare decât s-ar cuveni. A contribuit, din plin, la aceasta prelungita criză economică din ultimul timp.

Nivelul ridicat și structura datoriei globale (DG) a Chinei prezintă riscuri semnificative pentru politica monetară a țării și complică implementarea acesteia.

Dezbaterile privind viitorul Marii Britanii, în interiorul sau în afara Uniunii Europene au intrat în linie dreaptă, cele două tabere acuzându-se reciproc de faptul că prezintă deformat realitatea și că manipulează opinia publică. Fostul primar al Londrei, Boris Jonhnson – conservator și liderul taberei care militează pentru ieșirea din UE - afirmă că în cazul eșecului Brexit, Regatul Unit nu va putea să țină sub control imigrația care crește în ritm rapid.

Sfârșitul tranzacțiilor cash ar putea fi mai apropiat decât credem, iar trecerea la plățile exclusiv electronice nu mai este considerată o ficțiune sau o teorie a conspirației ocultei mondiale. Bănci centrale sau private și economiști de marcă propun eliminarea bancnotelor și a monedelor din portofelele noastre.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I