Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Scrisori din Rusia
Spații vitale supraaglomerate

Economistul nr. 18, 13 mai 2013

Scrisori din Rusia Spaţii vitale supraaglomerate

În pofida multor inconveniente, orașele, din ce în ce mai populate, rămân atractive pentru majoritatea locuitorilor din țările dezvoltate sau în curs de dezvoltare și, chiar dacă la unii persistă nostalgia vieții la țară, puțini sunt cei dispuși să abandoneze confortul modern de dragul ei. Mirajul urban determină o creștere cvasi-exponențială a cererii de locuințe.

Rusia, ca și alte state, se confruntă cu mari dificultăți privind asigurarea spațiului locativ necesar satisfacerii acesteia. Dacă, în condițiile de confort precar cunoscute, orânduirea sovietică reușise să rezolve, de bine, de rău, problema, după 1990, odată cu intrarea țării pe făgașul reformelor menite să instaureze statul de drept și economia de piață, lucrurile s-au complicat. Construcțiile de locuințe preconizate de către autoritățile statului se materializează tot mai greu, din cauza interferenței cu inițiativele sectorului privat, motivat nu de cerințele bunăstării sau protecției sociale, ci de interese pragmatice, uneori deosebit de egoiste.

Un prim aspect legat de această chestiune îl reprezintă continua majorare a chiriilor și a prețului de vânzare a locuințelor. În anii crizei economice (2008-2010), escalada afacerilor imobiliare a fost stopată, dar, după apariția primelor semne de reviriment, ea a fost reluată. La finele anului 2012, chiria lunară, pentru o garsonieră proprietate privată, într-un cartier periferic al Moscovei, era de 28.000-30.000 ruble (1.000 dolari), pentru garsoniere din cartiere mai solicitate, de 38.000-40.000 ruble, iar chiar în centrul capitalei – de 50-60.000 ruble.

Diferența se explică atât prin gradul de confort, cât și prin distanțele mari, de zeci de kilometri, care trebuie parcurse de acasă la locul de muncă (la cei peste 12.000.000 locuitori ai săi, Moscova are peste 50 km în lungime și în lățime – peste 40 km), implicând cheltuieli suplimentare de transport, pierdere de timp și alte inconveniente. Prețul de vânzare a locuințelor variază în funcție de aceleași considerente. Într-un cartier oarecare al Moscovei, spațiul locativ la bloc costă, în medie, 500-600 dolari mp, ceea ce face ca o garsonieră cu dependințe, totalizând 28-34 mp, să ajungă la 17.000-20.000 dolari, iar un apartament cu 3-4 camere, la 50-60.000 dolari. În centrul capitalei, însă, prețul este dublu sau chiar mai mare. Costul unei vile mai simandicoase poate ajunge și la peste 1.000.000 dolari (30.000.000 ruble).

În condițiile menținerii crizei spațiului locativ, puțini sunt rușii care își pot permite să plătească chirie la proprietari privați sau să-și cumpere apartamente, cei mai mulți preferând să obțină locuințe sociale de la stat, mai modeste, dar cu chirii mult mai mici. An de an, amploarea construcțiilor de locuințe comunale pierde pasul față de necesitățile crescânde, administrațiile locale nemaidispunând de pârghiile și resursele în măsură să le facă față. Chiar dacă, acomodându-se ritmului pieței libere, ridică, și ele, mereu stacheta impozitelor, a diferitelor taxe, tot nu obțin suficiente venituri pentru a spori volumul construcțiilor.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

În luna noiembrie a acestui an, lumea a luat aminte și a înghițit în sec atunci când o monedă virtuală puțin cunoscută, caracterizată prin folosire anonimă, o descentralizare maximă și un divorț total de orice susținător statal, a ajuns să coste mai mult decât un gram de aur. Cu câteva luni înainte, prețul era de 80 de dolari, iar cu un an înainte se situa la doi dolari.

Deși, în prezent, finanțează consistent bugetul Guvernului Federal, exporturile rusești de țiței și gaze urmează să fie reduse treptat, în viitor, pentru a ceda locul unor produse cu un grad mai ridicat de prelucrare industrială, aducător de plusvaloare, și competitive pe plan internațional.

Parteneriatul Estic a fost conceput de către Suedia și Polonia în anul 2008, după invazia Georgiei de către Rusia în perioada imediat următoare respingerii candidaturii sale la NATO, pentru a promova extinderea Uniunii Europene către estul Europei, mai exact zona fostelor republici sovietice, și pentru a accelera răspândirea, pe cât posibil, a binefacerilor economice și reformiste ale asocierii cu UE.

Receptată cu nedumerire în țările UE, decizia intempestivă, de ultimă oră, a președintelui Viktor Ianukovici de a nu semna acordul de asociere a Ucrainei la Uniunea Europeană, cu prilejul „Summit”-ului de la Vilnius, din noiembrie 2013, a fost primită cu satisfacție de către opinia publică din Federația Rusă, care nu vede cu ochi buni tentativele unui partener tradițional de a-și abandona poziția de nealiniere la blocuri și de a se integra într-o structură suprastatală considerată ostilă Rusiei.

Istoria oferă numeroase exemple de indivizi și instituții care au avut o mare putere, dar pe care au pierdut-o apoi foarte repede. În majoritatea cazurilor, ceea ce a dus la pieire a fost o trufie fără margini – o exagerată încredere în sine alimentată de o putere neîngrădită de nimeni și de nimic. Totuși, există și cazuri în care mărirea și decăderea au fost determinate de speranțele nejustificate ale celor din jur.

Reducerea liniilor de finanțare din partea băncilor occidentale va rămâne o problemă pentru poziția financiară externă a economiilor emergente din Europa anul viitor, se arată într-un raport al JP Morgan Chase. Țările grupate sub indicativul CE-4 (Cehia, Ungaria, Polonia și România – interesantă însăși prezența țării noastre în acest grup care utilizează regimul de flotare controlată a monedei naționale – n.r.) vor fi afectate în proporții variabile, între 1,5% din PIB pentru Polonia și 8% din PIB pentru Ungaria.

Guvernanții de la București anticipează o stagnare a prețului benzinei și motorinei pe seama evoluției favorabile a prețului internațional al petrolului. Cu alte cuvinte, majorarea accizelor ar urma să fie compensată de o scădere a prețului petrolului.

În 2013 s-au consemnat evoluții pozitive pe piețele financiare internaționale, indicii bursieri din Statele Unite și Germania doborând maxime după maxime (Dow Jones a testat pragul de 16.000 p.). Aceste evoluții au fost susținute de o serie de factori: continuarea politicilor monetare expansioniste (fără precedent) în Statele Unite, Zona Euro și Japonia; inflexiunea economiei Zonei Euro (ieșirea din recesiune consemnată în trimestrul II al anului); evoluția predominant favorabilă a rezultatelor raportate de companiile internaționale.

Experiența istorică demonstrează că schimburile comerciale internaționale se pliază cu supușenie pe meandrele relațiilor politice dintre state, exemplul Rusiei fiind unul concludent. Dacă, în primele decenii după Revoluția din 1917, din cauza izolării sale diplomatice, Uniunea Sovietică nu a putut menține relațiile comerciale normale cu alte țări, odată cu victoria obținută în cel de-Al Doilea Război Mondial ea și le-a extins exponențial, în primul rând cu țările intrate în așa-zisul „lagăr mondial al socialismului”.

Pe data de 29 octombrie 2013, premierul britanic, David Cameron, a participat la cea de-a noua ediție a Forumului Economic Islamic Mondial, care s-a ținut la Londra. Momentul a fost unul încărcat de simbolism – pentru prima oară, Congresul s-a derulat într-o țară care nu este musulmană. De asemenea, David Cameron și-a exprimat intenția, de negândit acum câțiva ani, ca Londra să devină un centru bancar islamic și a demonstrat angajamentul său anunțând prima emisie guvernamentală de „sukuk”, obligațiuni de tip islamic, devenind primul guvern vestic care emite datorii suverane sub această formă.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I