Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Scrisori din Rusia
Mediul de afaceri și strategiile statale

Economistul nr. 35-36, 23 septembrie 2013

Scrisori din Rusia Mediul de afaceri şi strategiile statale

În contextul programelor de dezvoltare a țării, guvernanții de la Moscova pun un accent prioritar pe problematica economiei naționale, pe crearea condițiilor favorabile evoluției acesteia în direcții benefice locuitorilor ei. La Kremlin și Casa Albă (sediul Guvernului Federal) este urmărită cu circumspecție funcționarea piețelor, adoptându-se măsuri stimulative pentru întreprinzători, pentru manifestarea spiritului creativ în sectorul productiv.

Autoritățile statului depun eforturi pentru a asigura inițiativa și libertatea de mișcare a oamenilor de afaceri, intervenind, însă, ferm, când se încalcă legalitatea sau când lucrurile o iau în direcții nedorite. Dacă, de pildă, guvernul s-a arătat receptiv la solicitările privind îndulcirea pedepselor pentru infracțiuni economice și a inițiat un proiect de lege pentru amnistierea unor pedepse acordate, în trecut, pe baza unor legi „excesiv de severe”, nu același lucru se poate spune despre reacția sa la cererile venite din partea unor reprezentanți ai mediului de afaceri, ca statul să compenseze pierderile de zeci de miliarde ruble, provocate, anual, rețelei alimentare în urma furturilor din magazine și depozite.

Un alt exemplu l-ar putea constitui demersurile pentru apărarea drepturilor de proprietate intelectuală, încălcate, în Rusia, de mulți agenți economici. Dar și institutele de cercetări, aparținând în exclusivitate statului, transmit, preferențial, rezultatele cercetărilor efectuate numai întreprinderilor de stat, întreprinderile private fiind sensibil dezavantajate. Deși Ministerul Industriei pregătește un act normativ, potrivit căruia institutele de cercetări aflate în subordine să ofere licențe, în mod gratuit, tuturor celor interesați, mai urmează să se vadă în ce condiții vor putea fi obținute asemenea „cadouri”, pentru ca nici statul să nu rămână în pagubă.

Totodată, legiferarea adecvată a domeniului este preconizată nu numai pentru a înlătura inechitățile existente între beneficiarii privați și cei de stat, ci și pentru a împiedica transferul fraudulos peste hotare al rezultatelor cercetării științifice autohtone. După evaluările Băncii Mondiale, informațiile, invențiile și diversele cunoștințe acumulate reprezintă 80 la sută din bogăția mondială, „know-how”-ul rezultat din activitatea oamenilor de știință și inventatorilor fiind, deci, un instrument de cea mai mare importanță în obținerea de profit și în competiția internațională. Dând curs semnalelor venite de peste hotare, privind necesitatea respectării mai atente, în Rusia, a proprietății intelectuale din țările occidentale, guvernanții de la Moscova consideră că nu pot fi lăsate de izbeliște, la îndemâna oricui, nici bogatele roade ale inteligenței rusești.

O problemă care preocupă este și cursul rublei. La nivelul ministerelor și al Băncii Centrale, părerile sunt împărțite. Unii pledează pentru necesitatea intervenției regulatorului unic al pieței financiare – Banca Centrală, pentru menținerea stabilității monedei naționale, alții sunt de părere că ar fi mai bine ca moneda să fie lăsată să fluctueze liber, în concordanță cu meandrele economiei. În ultimele luni, rubla s-a devalorizat, atât în raport cu dolarul (de la 30 ruble, per dolar, la 32,5 ruble), cât și cu euro (de la 40 ruble, per euro, la 43) și gurile rele susțin că Banca Centrală, anumite ministere, interesate în stimularea exporturilor, nu ar fi străine de această evoluție. Preopinenții celor două tabere au, însă, un punct de vedere comun în ceea ce privește responsabilitatea pentru creșterea PIB și îmbunătățirea climatului investițional, atribuind-o, în egală măsură, Guvernului Federal și Băncii Centrale.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

În luna noiembrie a acestui an, lumea a luat aminte și a înghițit în sec atunci când o monedă virtuală puțin cunoscută, caracterizată prin folosire anonimă, o descentralizare maximă și un divorț total de orice susținător statal, a ajuns să coste mai mult decât un gram de aur. Cu câteva luni înainte, prețul era de 80 de dolari, iar cu un an înainte se situa la doi dolari.

Deși, în prezent, finanțează consistent bugetul Guvernului Federal, exporturile rusești de țiței și gaze urmează să fie reduse treptat, în viitor, pentru a ceda locul unor produse cu un grad mai ridicat de prelucrare industrială, aducător de plusvaloare, și competitive pe plan internațional.

Parteneriatul Estic a fost conceput de către Suedia și Polonia în anul 2008, după invazia Georgiei de către Rusia în perioada imediat următoare respingerii candidaturii sale la NATO, pentru a promova extinderea Uniunii Europene către estul Europei, mai exact zona fostelor republici sovietice, și pentru a accelera răspândirea, pe cât posibil, a binefacerilor economice și reformiste ale asocierii cu UE.

Receptată cu nedumerire în țările UE, decizia intempestivă, de ultimă oră, a președintelui Viktor Ianukovici de a nu semna acordul de asociere a Ucrainei la Uniunea Europeană, cu prilejul „Summit”-ului de la Vilnius, din noiembrie 2013, a fost primită cu satisfacție de către opinia publică din Federația Rusă, care nu vede cu ochi buni tentativele unui partener tradițional de a-și abandona poziția de nealiniere la blocuri și de a se integra într-o structură suprastatală considerată ostilă Rusiei.

Istoria oferă numeroase exemple de indivizi și instituții care au avut o mare putere, dar pe care au pierdut-o apoi foarte repede. În majoritatea cazurilor, ceea ce a dus la pieire a fost o trufie fără margini – o exagerată încredere în sine alimentată de o putere neîngrădită de nimeni și de nimic. Totuși, există și cazuri în care mărirea și decăderea au fost determinate de speranțele nejustificate ale celor din jur.

Reducerea liniilor de finanțare din partea băncilor occidentale va rămâne o problemă pentru poziția financiară externă a economiilor emergente din Europa anul viitor, se arată într-un raport al JP Morgan Chase. Țările grupate sub indicativul CE-4 (Cehia, Ungaria, Polonia și România – interesantă însăși prezența țării noastre în acest grup care utilizează regimul de flotare controlată a monedei naționale – n.r.) vor fi afectate în proporții variabile, între 1,5% din PIB pentru Polonia și 8% din PIB pentru Ungaria.

Guvernanții de la București anticipează o stagnare a prețului benzinei și motorinei pe seama evoluției favorabile a prețului internațional al petrolului. Cu alte cuvinte, majorarea accizelor ar urma să fie compensată de o scădere a prețului petrolului.

În 2013 s-au consemnat evoluții pozitive pe piețele financiare internaționale, indicii bursieri din Statele Unite și Germania doborând maxime după maxime (Dow Jones a testat pragul de 16.000 p.). Aceste evoluții au fost susținute de o serie de factori: continuarea politicilor monetare expansioniste (fără precedent) în Statele Unite, Zona Euro și Japonia; inflexiunea economiei Zonei Euro (ieșirea din recesiune consemnată în trimestrul II al anului); evoluția predominant favorabilă a rezultatelor raportate de companiile internaționale.

Experiența istorică demonstrează că schimburile comerciale internaționale se pliază cu supușenie pe meandrele relațiilor politice dintre state, exemplul Rusiei fiind unul concludent. Dacă, în primele decenii după Revoluția din 1917, din cauza izolării sale diplomatice, Uniunea Sovietică nu a putut menține relațiile comerciale normale cu alte țări, odată cu victoria obținută în cel de-Al Doilea Război Mondial ea și le-a extins exponențial, în primul rând cu țările intrate în așa-zisul „lagăr mondial al socialismului”.

Pe data de 29 octombrie 2013, premierul britanic, David Cameron, a participat la cea de-a noua ediție a Forumului Economic Islamic Mondial, care s-a ținut la Londra. Momentul a fost unul încărcat de simbolism – pentru prima oară, Congresul s-a derulat într-o țară care nu este musulmană. De asemenea, David Cameron și-a exprimat intenția, de negândit acum câțiva ani, ca Londra să devină un centru bancar islamic și a demonstrat angajamentul său anunțând prima emisie guvernamentală de „sukuk”, obligațiuni de tip islamic, devenind primul guvern vestic care emite datorii suverane sub această formă.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I