Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Scrisori din Rusia
Fermierii bat, deocamdată, pasul pe loc

Economistul nr. 43-44, 16 noiembrie 2015


Scrisori din Rusia Fermierii bat, deocamdată, pasul pe loc

Trecerea agriculturii sovietice la canoanele economiei de piață se face încet și ineficient. În cei 25 de ani de reforme și restructurări, producția globală și cea pe hectar s-au redus mereu, Rusia ajungând în situația de a importa două treimi din cantitățile de legume, fructe, carne și lactate necesare. Excepție face doar producția de cereale. În 2015, cele 100 milioane tone recoltate acoperă în întregime cererea internă, lăsând disponibile pentru export circa 20-25 milioane tone. Instituirea embargoului asupra importurilor agricole occidentale ca răspuns la sancțiunile economice adoptate de SUA și UE împotriva Rusiei a dat un puternic stimulent producătorilor autohtoni chemați să suplinească golurile apărute în urma „războiului sancțiunilor”. Se deschide, astfel, un larg orizont de oportunități pentru producători și de așteptări pentru consumatorii interni.

Pe moment, contribuția principală la aprovizionarea pieței o aduc marile exploatații, de stat sau private, cota micilor gospodării și ferme individuale rămânând modestă. Majoritatea lor practică o agricultură de subzistență, nefiind capabile să livreze pieței produse calitative la preț competitiv. Potrivit statisticilor, în micile ferme și gospodării agricole private lucrează 37-40 milioane de oameni, încă 20 de milioane fiind numărul orășenilor proprietari de grădini și ogoare individuale în mediul rural (așa-zisele „datcha”). Situația din sectorul cultivării cartofilor este semnificativă în ce privește raportul dintre proprietățile agricole de stat și private. Printre cele 20 de regiuni cu producții de vârf, ponderea unităților private nu depășește decât în trei cazuri 50 la sută, singură regiunea Astrahan ajungând până la 80 la sută. În majoritatea cazurilor, procentajul unităților private este de 10 – maximum 45 la sută. Întrucât aprovizionarea pieței se face printr-o stufoasă rețea de intermediari, prețul de piață al cartofilor ajunge să depășească de 5-10 ori pe cel de producție, majorându-se de la 5-6 ruble/kg, la 30-60 ruble/kg (60 ruble = 1 dolar). Ca răspuns la rapacitatea negustorilor, circa 80 la sută din cartofii consumați de populație sunt produși în grădinile proprii. Din 31,5 milioane tone recoltate în țară, în 2014 (Rusia ocupă locul trei în lume la producția de cartofi, după China și India), 25,3 milioane au revenit fermelor private, cu precădere mici, și gospodăriilor individuale (vezi „Kommersant. Denghi”, nr. 24, din 22-28 iunie 2015).

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Există ceva în sângele acesta franco-galic care naște profeți. Nostradamus este exemplul cel mai cunoscut, dar mai pot lista câțiva, care încă mai umblă printre noi. Jean Raspail este unul dintre ei, autorul romanului „Tabăra sfinților”1, care a prezis, încă din anul 1973, venirea unei perioade de migrații masive din lumea a treia către lumea dezvoltată din cauza persistenței decalajelor în dezvoltare, precum și criza spirituală, culturală și guvernamentală a Vestului în asigurarea continuității sale civilizaționale.

Dacă în ultimii ani industriile „civile” ale Federației Ruse s-au dezvoltat în ritm modest sau unele au bătut chiar pasul pe loc, industria de armament, așa-zisul complex militar industrial, a cunoscut ritmuri alerte, permițând țării să-și mențină poziția fruntașă în topul celor mai mari exportatori de arme și muniție. Astfel, după SUA, care își adjudecă o cotă de 31 la sută din exportul mondial de arme, Rusia se situează pe locul doi, cu o contribuție de 27 la sută. În deceniul din urmă, exporturile sale au crescut de trei ori, de la 5 miliarde dolari, la 15 miliarde dolari.

Pe măsură ce are loc osificarea intelectuală a Vestului, unul dintre efectele înregistrate a fost o lipsă de înclinație către a încerca lucruri noi. Nici „laboratoarele democrației” din statele individuale ale SUA nu mai sunt ce erau odată, înregistrând o regresie a calității procesului politic. Acest trend s-a observat și în domeniul științific. Atunci când administrația Clinton a interzis finanțarea federală a cercetării în domeniul celulelor stem din motive religioase, centrul de greutate al acestei cercetări s-a mutat în Asia, mai ales în Coreea de Sud și Singapore.

Evoluția realităților din Federația Rusă, în deceniile din urmă, scoate în evidență un fenomen contradictoriu, de natură să nuanțeze teoria că dezvoltarea diferitelor sectoare productive, a unor afaceri de succes, este condiționată decisiv de banii împrumutați de la bănci. Plecând de la frecvente cazuri negative, opinia publică percepe cu rezerve rolul creditelor bancare, îndoindu-se de „binefacerile” acestora, atât în cazul unor companii și întreprinderi care au recurs la utilizarea lor, cât și al milioanelor de persoane care și-au făcut depozite bancare sau au recurs la împrumuturi.

Comerțul extern al României este dominat în proporție de aproximativ trei sferturi de schimburile cu țările din Uniunea Europeană. Această situație nu este tocmai surprinzătoare, ci, într-o anumită măsură, ea este chiar inevitabilă, ca urmare a proximității geografice, a integrării serviciilor vamale și a standardelor regulatorii. Cu toate acestea, restul de un sfert din valoarea comerțului extern al României este la fel de important pentru prosperitatea țării ca și relațiile comerciale întreținute cu partenerii din UE.

Nemulțumirile și revendicările agenților economici autohtoni și străini la adresa mediului de afaceri din Federația Rusă îi determină pe guvernanții de la Moscova să adopte măsuri reparatorii, care, însă, nu au decât efectul unor paliative punctuale, temporale, fără să poată conduce la o rezolvare corespunzătoare, de fond, a problemelor.

La finele lunii octombrie, Departamentul Comerțului din Statele Unite a publicat estimările preliminare privind dinamica economiei în trimestrul III. Conform acestor statistici, prima economie a lumii a crescut cu un ritm trimestrial anualizat de 1,5% în trimestrul III, dinamică în decelerare de la 3,9% în trimestrul II. Această evoluție a fost determinată, în principal, de declinul stocurilor (contribuție cu -1,44 puncte procentuale la dinamica PIB-ului), ceea ce exprimă faptul că firmele americane au recurs la destocare în contextul intensificării factorilor de risc din economia mondială, dar și a turbulențelor din piețele financiare internaționale în vara acestui an.

Implicarea militară deschisă a Federației Ruse în sângeroasele evenimente din Siria, într-un moment în care consecințele lor grave au început să se facă simțite peste hotarele țării, mergând până în inima continentului European, suscită, în mod firesc, atenția opiniei publice de pretutindeni. Speranța acesteia că, alăturându-se eforturilor coaliției conduse de SUA, intervenția armată rusă va fi în măsură să contribuie consistent la înlăturarea pericolului reprezentat de protagoniștii așa-zisului Stat Islamic al Irakului și Siriei (Levantului) nu pare lipsită de temei.

Intervenția forțelor aeriene rusești în Siria evidențiază complexitatea situației din regiune, unde războiul civil sirian este de fapt o matrioshka de războaie și conflicte, purtate nu doar între facțiuni militare și paramilitare de profil etnic și religios diferit, ci și în sfera propagandei globale și a intereselor geopolitice pe termen lung. Rușii au aruncat mănușa în ring de partea forțelor guvernamentale ale lui Bashar al-Assad și împotriva tuturor celorlalte facțiuni, inclusiv a rebelilor „moderați” susținuți de Statele Unite.

Alegerile parlamentare desfășurate în Polonia în data de 25 octombrie nu s-au încheiat cu o surpriză. Atât victoria lui Andrzej Duda în fața lui Bronislaw Komorowski, în scrutinul prezidențial care a avut loc la sfârșitul lunii mai, cât și sondajele de opinie de dinaintea alegerilor pentru cele două camere ale legislativului de la Varșovia indicau un avans considerabil al partidului Lege și Justiție (PiS), formațiunea politică de dreapta – conservatoare, tradiționalistă și clericală – întemeiată de frații Kaczynsky în anul 2011.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I