Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

România trebuie să elaboreze pentru orizontul 2020 strategia de creștere a primei dimensiuni a competitivității, cea a agresivității, ceea ce implică o abordare cu adevărat ofensivă”

Economistul nr. 16-17, 29 aprilie 2013

România trebuie să elaboreze pentru orizontul 2020 strategia de creştere a primei dimensiuni a competitivităţii, cea a agresivităţii, ceea ce implică o abordare cu adevărat ofensivă”

Convorbire cu prof. dr. ing. Cezar Mereuță, membru de onoare al Consiliului științific al Institutului de Prognoză Economică al Academiei Române

Teodor Brateș: Înainte de toate, remarcăm implicarea dumneavoastră tot mai profundă în conturarea direcțiilor de acțiune îndreptate spre consolidarea capitalului românesc. De data aceasta, avem în vedere expunerea pe care o veți face pe tema competitivității externe sectoriale a companiilor românești din industria prelucrătoare. Poate că acest enunț sună prea tehnic și nu oferă – cum se spune, dintr-o privire – elemente pentru surprinderea esenței procesului la care vă referiți.

Cezar Mereuță: Înțeleg că doriți, pentru început, o formulă simplificată...

TB: ... dar nu simplistă, evident.
CM: Adică o formulă simplificată care ne îndreaptă direct, fără ocolișuri, spre relevarea dublei dimensiuni a competitivității unei țări: creșterea implicării țării respective pe piețele mondiale: lupta pentru câștigarea unor segmente mai consistente de piață pentru produsele în exces, ceea ce presupune, înainte de toate, competitivitatea externă a acestora.

TB: Totuși, se impune precizarea potrivit căreia conceptul enunțat ar urma să capete concretețea necesară, dat fiind faptul că ne adresăm și unor cititori direct implicați în operațiunile de comerț exterior.
CM: Tocmai pentru că avem în vedere și această categorie de specialiști, consider util să mai zăbovim puțin în sfera conceptuală. Fenomenul de care ne ocupăm este tot mai bine cunoscut atât la noi, cât și pe mapamond sub denumirea de „agresivitate”

TB: Da, așa este, numai că – ținând seama de numeroase stări de fapt și de spirit din societatea noastră, marcată de agresivitate, uneori chiar și de violențe – se impune o definiție adecvată.
CM: De acord, definiția la care vă referiți poate fi formulată în felul următor: promovarea pe piața externă atât a bunurilor și serviciilor, produse în țara respectivă, dar și implantarea investițiilor proprii în teritorii străine, în condițiile susținerii valorilor culturale naționale în arena internațională.

TB: Pentru că tot vorbim despre condiții, îmi permit să remarc că tema convorbirii de astăzi se cere abordată și în raport cu implicațiile proceselor de integrare, în cazul nostru, de integrare europeană și euroatlantică și, un plan mai larg, de globalizare.
CM: Din această perspectivă, iau în considerare deschiderea piețelor interne în fața concurenței mondiale. Aceasta presupune liberalizarea sistemelor de interfațare dintre economia națională și cea internațională. Un asemenea deziderat este atins, de regulă, prin politici active de atragere a investițiilor străine în condițiile predictibilității mediului de afaceri din țara gazdă. Această dimensiune a căpătat denumirea de „atractivitate”. Putem, deci, considera că avem ambele elemente care ne permit să avansăm prin concretizarea lor la ceea ce ne interesează în mod deosebit, și anume industria prelucrătoare din România. Astfel, măsura competitivității externe sectoriale a companiilor românești în industria prelucrătoare este dată de prezența acestora pe piețele externe. Cum am mai avut prilejul să remarc, industria prelucrătoare acoperă peste 91 % din exporturile de bunuri ale României. Acum, în acest punct al convorbirii, putem să precizăm că optăm pentru o metodă de analiză prin care să putem evalua competitivitatea externă în funcție de prezența companiilor românești în structura liderilor sectoriali de export. Sub aspect statistic, referindu-ne la anul 2011, pentru care avem datele adecvate, putem preciza că 736 companii acopereau 80 % din exportul României. Cea mai mică valoare a exportului unei companii-nod exportatoare a fost de 6,8 milioane euro.

TB: Deși analiza care vizează așa-numitele noduri din rețeaua companiilor constituie cheia înțelegerii considerațiilor dumneavoastră, vă propun să nu stăruim asupra acesteia, deoarece a făcut obiectul unor ample prezentări în paginile „ECONOMISTUL”. Ceea ce, credem, prezintă maximum de interes vizează structura dimensională a companiilor exportatoare din industrie, în anul menționat de dumneavoastră, 2011.
CM: Aici operăm cu instrumentele cunoscute legate de clasificarea companiilor. Cele mici, care au de la 0-49 salariați, au o pondere, în total, de 3,5%, cele mijlocii, cu 50-249 salariați, au o pondere de 15,9%, cele mari, respectiv cu 250-499 salariați, au o pondere de 11,9%, și, în sfârșit, cele foarte mari – atenție! – au o pondere considerabilă, respectiv 68,7%.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Convorbire cu prof. univ. dr. Marin Dinu
În cazul României, recursul la soluția geostrategică este imposibil. În același timp, apelul la soluția națională este moderat de constrângerile cadrului de acțiune economică postnațională. Consecințele specifice de țară integrată în UE ar putea fi concretizate în trei elemente: refacerea echilibrelor prin temperarea consumului, reducerea investițiilor, scăderea intrărilor de capital.

Interviu cu Radu Merica, președintele Camerei de Comerț Româno-Germane
Germania este, momentan, locomotiva economică a Europei, fără îndoială. La scara istoriei, au fost diverse alte țări care au avut același rol, și este o mare responsabilitate. De aceea, nu se pune problema locomotivei care trage vagoanele prin propria forță, ci mai ales cum ajuți vagoanele să devină și ele mici locomotive, pentru ca întreaga garnitură de tren „Economia Europei” să se miște în direcția dorită.

Convorbire cu Valer Blidar, președintele Astra Vagoane Călători Arad
Octavian-Dragomir Jora: Domnule Președinte, în România postdecembristă, ceea ce avea să fie anunțat drept „democrație originală” a devenit „democrație originală”. Iar aceasta avea să se distingă, între altele, adeseori prin inhibarea singurei forțe care putea să completeze și consolideze democrația autentică: capitalismul antreprenorial, de piață. Cum vi se pare capitalismul românesc actual, fără prea mulți capitaliști, dar cu prea mulți politicieni?

Interviu cu Manuel Donescu, secretar de stat în Ministerul Economiei
Florin Antonescu: Vă invit, pentru început, să schițați o definiție a diplomației economice, din perspectiva relației dintre așteptările, preocupările și interesele actuale, la nivelul Ministerului Economiei.

Convorbire cu ing. Octavian Udriște, președintele de onoare al Clubului Feroviar „Alianța Pro-Calea Ferată”
Teodor Brateș: În convorbirea pe care am avut-o cu președintele AGIR, ales recent și președinte al Academiei de Științe Tehnice din România, Mihai Mihăiță, au fost conturate expresiv stările de fapt din căile ferate române și câteva direcții de îmbunătățire radicală a unei situații de-a dreptul alarmante, de neacceptat.

Convorbire cu dr. ing. EurIng Mihai Mihăiță, președintele Asociației Generale a Inginerilor din România (AGIR)
Teodor Brateș: Mai multe evenimente recente, mai ales modul în care s-a desfășurat procesul de privatizare a companiei CFR Marfă, au readus în atenție situația din sistemul feroviar. Este evident că domină îngrijorarea.

Convorbire cu Maria Grapini, Ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism
„IMM-urile trebuie să fie o prioritate pentru România, mai ales că nu stăm bine deloc, comparativ cu alte țări din UE, la indicatorul număr de IMM-uri la 1.000 de locuitori (avem jumătate din media UE).”

Convorbire cu prof. univ. dr. Andrei Marga, președintele Institutului Cultural Român
Teodor Brateș: Cu sau fără voia dvs., v-ați aflat și vă aflați în centrul unor controverse, ca să nu le spunem altfel. Avem, însă, convingerea că cititorii noștri sunt interesați de altceva, și anume de ceea ce ați adus nou, consistent și perfect demonstrabil în activitatea ICR. Ne referim, în special, la declarația dvs. cu prilejul preluării președinției Institutului, la 19 septembrie 2012. Apreciem că este textul de referință al convorbirii de față. De aici, prima întrebare: în ce constă redefinirea rolului ICR?

Convorbire cu Cristian Mihai Paul, director general Romcontrol
Controlul este un cuvânt care impune rigoare, precizie. El astăzi se identifică, în spațiul privat al performanței, cu o realitate economică necesară și o întreprindere românească de succes. Controlul calității mărfurilor și firma ROMCONTROL – realități românești de 60 de ani. În lumea schismelor și a crizelor, tradiția dă stabilitate și creează mereu încredere și valoare.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I