Bine aţi venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunităţii economico-financiare din România

Revista Economistul te ţine la curent cu ultimele ştiri, informaţii, articole şi analize din domeniile economic, financiar, academic naţional şi internaţional.

cultură
şi civilizaţie economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe reţelele de socializare!

Economistul.ro foloseşte cookie-uri
Cookie-urile sunt fişiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experienţa navigării pe site mai eficientă şi mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmaţi că sunteţi de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Rolul băncilor în finanțarea IMM

Florin Antonescu, profesor, jurnalist pe teme socio-economice
Economistul nr. 10, 01 iunie 2016

Rolul băncilor în finanțarea IMM

Proiectul „România Durabilă” și Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) au derulat dezbaterea „Rolul băncilor în finanțarea IMM” (moderator, Daniel Apostol), cu parteneriatul media principal asigurat de „Economistul”, în cadrul oferit de hotelul „Marshal Garden Dorobanți”. Într-un context profesionist prin participare și abordare și, în același timp, deschis către o largă receptare prin temă și subiecte, reuniunea a confirmat actualitatea și dominanța nevoii de capital pentru susținerea companiilor mici și mijlocii.

Încredere în relația stat-contribuabil

Câteva repere de la nivel administrativ guvernamental, cu efect în activitatea antreprenorială, au fost schițate de Gabriel Biriș, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice. În sens cuprinzător, el s-a pronunțat pentru schimbarea paradigmei perpetuate în relația dintre stat și contribuabil, afirmând că această relație „trebuie clădită pe încredere”, desigur păstrându-se principiul de acțiune a instituțiilor abilitate conform legii. Secretarul de stat a admis că în prezent piedicile administrative apărute în calea exprimării productive a întreprinderilor sunt multe, adesea create inutil, provocatoare inclusiv de „victime colaterale”, în timp ce „prea puține resurse sunt folosite pentru îndrumarea contribuabilului, în comparație cu mulțimea mijloacelor de a-l sancționa”. Direcțiile imediate de acțiune sunt orientate către simplificare și eficiență în relațiile dintre organismele statului și mediul antreprenorial, a dat asigurări Gabriel Biriș.

Din poziția profesionistului dedicat în bună măsură cercetării mecanismelor de finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii, prof. univ. dr. Nicolae Dănilă, vicepreședinte al ASPES, a definit IMM-urile ca reprezentând „motorul dezvoltării economice”. Expunerea sa a vizat poziționarea reciprocă a mediului bancar și a celui antreprenorial în asigurarea inițierii și dezvoltării activităților economice. Pronunțându-se pentru „soluții constructive, fără să copiem termeni al căror sens de multe ori nu-l echivalăm exact”, vicepreședintele ASPES a apreciat că „relația bancă-client trebuie revizuită, adusă la normal”, ceea ce înseamnă ca „banca să finanțeze afacerea, fără ca garanțiile să fie primordiale”. Ideea unei bănci de dezvoltare pentru IMM-uri a fost reafirmată ca necesitate de profesorul Nicolae Dănilă.

Capitalismul se dezvoltă din antreprenorul român

Președintele ASPES, dr. ec. Constantin Boștină, director al grupului de Presă Economistul, a accentuat cerința „deosebit de importantă, dar pe care frecvent o neglijăm, a protejării modalităților prin care problematica specificului economic național să-și găsească înscrierea într-un trend al situației actuale. Capitalismul românesc se dezvoltă din antreprenorul român, cel care la un moment dat are o idee și un suport financiar”. Sprijinirea înainte de orice a proiectelor, a inițiativelor productive ale întreprinzătorilor este necesar să fie dominantă, a subliniat președintele ASPES, o deschidere în acest sens putând să fie asigurată de „regândirea politicii de garanții”. Ca soluții concrete, propunerile sale au vizat „întărirea fondurilor de garantare și contragarantare, constituirea unei agenții de rating a investitorului, regândirea felului în care băncile finanțează IMM-urile”. Un răspuns de substanță în problematica susținerii antreprenoriatului autohton, a reafirmat dr. ec. Constantin Boștină, îl poate oferi crearea unei bănci care să răspundă cerințelor de finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii.

CEC Bank deține o direcție dedicată IMM-urilor, a precizat Doina Topală, în calitate de director al acesteia, oferind și o prezentare a sistemului și oportunităților de creditare, subliniind că „pentru antreprenorii care desfășoară activități productive, costul finanțării este atractiv, nu există comisioane de administrare, de gestiune”. În finanțarea cu succes a micilor întreprinderi, a producătorilor, CEC Bank valorifică avantajele pe care i le oferă existența rețelei proprii locale, mai ales în mediul rural. „Avem produse bancare dedicate, cum sunt cele pentru start-up-uri, microferme de familie, SRL-uri debutante. De asemenea, îi susținem pe cei care vor să dezvolte proiecte cu sursă de cofinanțare din fonduri europene”, a enumerat succint Doina Topală.

La rândul său, Tiberiu Moisă, director general adjunct – Banking pentru IMM la Banca Transilvania, a reamintit specificul orientat al băncii către susținerea acestui tip de întreprinderi, pornind de la convingerea că „un țesut solid de IMM-uri este important pentru durabilitatea economiei naționale, pentru ziua de mâine”. În același timp, s-a pronunțat pentru un „acces inteligent la finanțare”, ceea ce presupune „educație antreprenorială, de management”. Banca Transilvania desfășoară activități de training pentru antreprenori, mai ales la nivel de start-up.

O vedere mai flexibilă față de IMM-uri

Pe aceeași direcție a susținerii investițiilor ca sursă de creștere economică, Ioan Hidegcuti, președintele Consiliului de Supraveghere al Fondului Român de Contragarantare, a prezentat studiul „Contragarantarea – instrument determinant în mecanismul de finanțare a IMM”.

Necesitatea serviciilor profesionale de consultanță în afaceri a fost adusă în discuție de Daniela Marin, Principal Manager, European Bank for Reconstruction and Development, Advice for Small Business. Pentru concretizare, expunerea sa a punctat acordarea unor granturi valorificabile în facilitatea accesului la expertiză antreprenorială.

Tot în sensul susținerii efective, Adrian Panait, director cu atribuții în domeniul IMM-urilor la Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, a enunțat schemele de minimis care vor fi disponibile de la sfârșitul lui iunie, cu adresare către firme debutante, comerț și servicii, microindustrializare, dezvoltare în mediul rural, femei manager, incubatoare de afaceri.

Admițând existența unor carențe funcționale chiar în „curtea” proprie, Liviu Rogojinaru, secretar general al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), a afirmat în același timp ferm: „Comportamentul băncilor față de noi nu este cel mai plăcut”, adăugând că mai ales procedurile lungi determină o astfel de apreciere. O cale de apropiere, în sensul încrederii reciproce și al fluidizării relațiilor, susținută de CNIPMMR, ar putea-o constitui realizarea unui „registru al rău-`platnicilor”. Secretarul general Liviu Rogojinaru a reamintit că IMM-urile aduc aproape 68% din PIB și creează locuri de muncă, iar mesajul lor este fără echivoc: „Ne dorim să fim finanțați, am vrea o vedere mai flexibilă a băncilor față de noi. Nu dezarmăm, vrem să muncim, de aceea așteptăm ca băncile să ne ajute să facem afaceri”. n

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Prima jumătate a anului 2016 a fost marcată de o sporire a nervozității privind viitorul piețelor globale, generată de o diminuare a schimburilor economice internaționale, creșterea șomajului, fenomenul inflaționist, volatilitatea sectorului financiar și declinul prețului resurselor naturale, precum și de o menținere la nivel ridicat a riscurilor geopolitice. Ritmul extrem de lent al creșterii economiilor (în special a celor emergente) a atras atenția analiștilor, în special prin prisma comparației cu perioada de expansiune de la începutul anilor 2000, perioadă ce a adus acestor piețe o creștere a nivelului de intermediere financiară, a integrării regionale și internaționale, precum și acces la principalii investitori financiari și strategici.

Din conținutul art. 121 (1) pct. 1 indice 1 din Lg. 85/2006 se desprinde faptul că reglementează prioritatea la distribuire a sumelor realizate din valorificarea bunurilor afectate de cauze de preferință. Așadar, acest text de lege are un conținut sumar vis a vis de finanțarea debitorului în insolvență. Altfel, potrivit art. 64 (1) pct. 6 din aceeași lege, creanțele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observație sau în procedura reorganizării judiciare, vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală. De asemenea, textul mai prevede că se aplică în mod corespunzător și creanțelor născute în procedura de faliment.

Raportul privind situația pieței de capital din România a fost prezentat în plenul Consiliului ASF în data de 9 martie a.c. și cuprinde principalele elemente ale evoluției piețelor bursiere în anul financiar 2015.

În procesul trecerii de la statutul de piață de frontieră la nivelul superior, de piață emergentă, România are ca repere o serie de criterii ale procesului de convergență care se regăsesc în Tratatul privind Uniunea Europeană (Tratatul de la Maastricht), semnat de Consiliul European în februarie 1992 și intrat în vigoare efectiv în noiembrie 1993. În accepția Comisiei Europene, urmând procesul de convergență, „economiile mai puțin dezvoltate de la nivelul Uniu-nii se apropie de media produsului intern brut al Uniunii Europene”.

Ne-am obișnuit să spunem despre multe dintre ramurile economice românești că au potențial, însă ne confruntăm zi de zi cu frustrarea că în ciuda potențialului, lucrurile nu avansează, iar acesta din urmă nu se materializează, rămânând la stadiul de simplu potențial. Putem aminti aici despre sistemul de învățământ, despre sistemul de sănătate, despre infrastructură...

Anul acesta, mai mult decât în alte perioade, întrebarea care stă pe buzele tuturor celor interesați de piețele financiare este: „Când va majora Federal Reserve (Fed) ratele de dobândă?”. De la cotațiile de pe Wall-Street și din piața Forex și până la barilul de țiței și gramul de aur, toate depind, într-un fel sau altul, de politica monetară a Federal Reserve. Tot de acest aspect depinde și dinamica economiilor țărilor dezvoltate, dar, mai cu seamă, cea a țărilor emergente. Un posibil răspuns la această întrebare l-am putea afla din declarațiile lui Janet Yellen, guvernatorul Federal Reserve, la întâlnirea anuală a șefilor de bănci centrale de la Jackson Hole.

În vederea optimizării procesului de integrare paneuropeană a piețelor financiare, la ora actuală, se lucrează intens la implementarea a două inițiative majore: Uniunea Bancară și Uniunea Piețelor de Capital (CMU – Capital Markets Union). Ambele proiecte sunt de mare interes și pentru România, având în vedere stadiul economiei și al piețelor financiare,  precum și prioritățile naționale pe termen mediu și lung. Uniunea Bancară are ca principal scop o integrare deplină și sustenabilă a piețelor bancare, prin instrumentele supravegherii unice, a mecanismului comun de rezoluție și a unui cadru unic privind garantarea depozitelor bancare. Similar, CMU are ca menire crearea unei piețe unice de capital în Zona Euro în vederea maximizării beneficiilor ce derivă dintr-o partajare transfrontalieră a riscurilor (risk sharing) și eliminării disfuncționalităților ce ar putea fi generate de incompatibilitatea diverselor reglementări naționale în statele membre; pe scurt: identificarea de noi soluții în vederea direcționării eficiente a resurselor financiare disponibile către zonele unde astfel de resurse sunt necesare (în special infrastructură și IMM), în interiorul Uniunii Europene.

La aproape două luni de la rezultatul referendumului cu privire la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, data la care se va notifica Consiliul European cu privire la intenția de retragere pare tot mai îndepărtată, existând voci care propun anul 2017, în condițiile în care structurile care vor gestiona acest proces sunt în fază de organizare. O confirmare în acest sens vine de la Premierul Marii Britanii, Theresa May, care a anunțat că nu va invoca până la sfârșitul lui 2016 articolul 50 al Tratatului de la Lisabona.

Deși se confruntă cu o situație economică dificilă, provocată de sechelele crizei economice și sancțiunile occidentale, Federația Rusă nu se grăbește să-și epuizeze rezervele strategice de resurse, preferând alte căi de rezolvare pentru problemele punctuale cu care se confruntă. Fie că este vorba de gestionarea Fondului Național de Rezervă, a Fondului Dezvoltării Economice, a rezervelor valutare sau a stocurilor de metale prețioase aflate în trezoreria statului, guvernul federal procedează cu zgârcenie, având în vedere ca, în urma rezolvării diverselor nevoi curente, să-i rămână suficiente resurse pentru eventuale situații de urgență care ar putea interveni intempestiv, în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat. O demonstrează, de pildă, și administrarea gospodărească a rezervelor de aur.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I