Bine aţi venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunităţii economico-financiare din România

Revista Economistul te ţine la curent cu ultimele ştiri, informaţii, articole şi analize din domeniile economic, financiar, academic naţional şi internaţional.

cultură
şi civilizaţie economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe reţelele de socializare!

Economistul.ro foloseşte cookie-uri
Cookie-urile sunt fişiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experienţa navigării pe site mai eficientă şi mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmaţi că sunteţi de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Rețeta creșterii economice sănătoase, inaplicabilă României?

George Vulcănescu, jurnalist și analist economic
Economistul nr. 11, 14 iunie 2016


Rețeta creșterii economice sănătoase, inaplicabilă României?

Vestea că Banca Centrală a Germaniei, celebra Bundesbank, previzionează o scădere de turație a motorului economiei europene, în 2017, a atras atenția agențiilor de presă. Știrea reprezintă un semnal de alarmă și pentru mediul de afaceri autohton. România are o expunere de aproape 80% din totalul exporturilor pe statele UE, iar un sfert din acest procent este realizat din relația comercială cu Germania. Comenzile date industriei locale, reprezentate în mare parte din bunuri intermediare, susțin chiar exporturile marii puteri industriale. În ciuda tuturor cârtitorilor, care nu văd cu ochi buni supremația economiei germane, aceasta continuă, an de an, să înregistreze excedente comerciale fenomenale. Practic, nemții vând la extern, în două luni, cu aproximativ 20 miliarde euro peste cât produce România, într-un an. Toate motivele ca exportatorii noștri să dorească numai sănătate economiei germane.

Creșterea de 1,7%, în 2015, a PIB-ului celui mai dezvoltat stat european ar putea părea modestă față de triumfalul nostru salt de 4%. Românii se vor hrăni mult timp din performanța anului trecut, din care se vor mai alimenta speranțele și pentru anul acesta și următorii. Chiar dacă, prin comparație, PIB-ul României față de cel al Germaniei este ca Bricul Mircea pe lângă pachebotul Quantum of the Seas (construit într-un doc din Saxonia Inferioară).

Aflată la al cincilea an de creștere consecutivă, la fel ca noi, economia nemților a depășit anul trecut, în premieră, pragul de 3.000 miliarde euro, fiind de 20 de ori mai mare decât a României. Și la ei consumul este un factor important de creștere economică. Dar contribuția majoră la formarea PIB-ului Germaniei revine sectorului serviciilor (70%) – urmat de industrie (29%) și agricultură (1%). La noi serviciile reprezintă aproape 45% din PIB. Asta se întâmplă pentru că România nu acordă o grijă specială IMM-urilor. Întâietate au marii producători – indiferent de faptul că marii contributori la buget își obțin profiturile aproape exclusiv din consumul de resurse naturale interne (petrol și gaze). Activitatea economică a Germaniei se bazează și pe robustețea pieței forței de muncă, consolidată prin mâna de lucru atrasă din și din afara spațiului (la nemți, proverbul „după muncă și răsplată” chiar are o justificare). În ultimul an, cererea pe plan intern a fost beneficiara declinului prețului țițeiului. Comparativ, în România consumul a fost decuplat de evoluția cotațiilor barilului, în mare măsură din cauza suprataxării carburanților.

Și chiar dacă ne lăudăm cu reduceri abrupte de TVA și facilități pentru întreprinzători, impredictibilitatea și tratamentul discriminatoriu al IMM-urilor diminuează din start șansele de dezvoltare a acestui sector. Sfidarea statului și a marilor agenți economici mențin IMM-urile într-o pauperizare nedemnă pentru un stat european.

Economia germană continuă să evite turbulențele de pe plan extern pentru că are toate datele unei economii stabile. În acest timp, noi ne iluzionăm lăsând politicieni și reprezentanți ai unor autorități complice să ne picure în urechi mesajul: „parcursul economiei românești este rezultatul politicilor economice corecte”. S-a mers până acolo încât s-a subliniat că am fi egalat standardele în materie ale nemților.

Realitatea este alta. Voi parafraza cuvintele unui mare jucător de fotbal, Eric Cantona – tot suntem în preajma Campionatului European. În ciuda tuturor cifrelor record, situația economiei românești nu diferă de cea a pescărușului care urmărește vasul de pescuit sperând că vor fi aruncate în mare sardine (chiar dacă peștele este un aliment sănătos!). n

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Recent, o organizație internațională a considerat că între cei mai influenți 100 de actori din sistemul global contemporan, 68 sunt corporații și 32 sunt state. Ceea ce înseamnă că guvernanța corporatistă are un cuvânt greu de spus nu doar în ceea ce privește configurarea piețelor, dar și în reformarea statelor, restructurarea sistemului internațional. În ce măsură guvernanța corporatistă se potrivește sau nu guvernării statale este o temă de dezbatere continuă. Personal, nu cred că se poate transfera integral guvernanța corporatistă în guvernarea statelor, dar statele nici nu pot face abstracție de caracteristicile post-criză ale evoluției corporatismului.

Sacrilegiu!!... Vânduții!...Spoliatorii!!...Urmând exemplul băncilor străine, și singura bancă de retail neprivatizată, CEC Bank, a anunțat că a mărit avansul la 30%, atât la creditele în lei, cât și la cele în valută. Afurisita bancă de stat va mai acorda împrumuturi imobliare doar în moneda în care solicitanții realizează venituri.

Ca tot românul, fac frecvent descoperiri fără voie. Cea mai recentă constatare: Fiscul suspectează Trezoreria de blat cu datornicii la Bugetul statului!

Anul 2015 a (re)adus în lumina reflectoarelor două nume care vor lăsa multă cerneală să curgă în politica mondială a viitorului imediat: Marine Le Pen și Donald Trump. Ambele personaje s-au aruncat în luptele prezidențiale din Franța (2017), respectiv Statele Unite ale Americii (2016), sperând să răstoarne obișnuita ordine democratică. Motivați de realitățile unor state central și est-europene, prima, respectiv sud-americane, al doilea, Le Pen și Trump joacă pe cartea populismului și, indiferent de cât de mult sau de puțin succes vor avea, un lucru este cert: sunt mai aclamați ca niciodată.

Străduințele îndelungate ale guvernelor europene de a-și scoate economiile din recesiune au lăsat urme adânci în performanțele pieței muncii, vizibile încă și astăzi. Deși cabinetele centrale au încercat să impună măsuri, puterile le-au fost limitate de contextul lipsei de investiții și consum din economie, care a redus abilitatea companiilor de a face angajări.

Neil Postman a spus-o încă de acum treizeci de ani: „cel mai important aspect al televiziunii este că oamenii se uită”. Era decada 80, iar Postman avea „îndrăzneala” să publice volume ca „Dispariția copilăriei” (1982) sau „Amuzându-ne până la moarte: discursul public în era show business-ului” (1985). Tema comună? Invadarea spațiilor publice și private de către televiziune.

După atât efort depus vreme îndelungată, s-ar putea ca declarația lui Martin Schulz să răsune destul de dureros: „Uniunea Europeană este în pericol. Nimeni nu poate ști dacă UE va mai exista peste zece ani”, mărturisea președintele Parlamentului European pentru Die Welt la începutul lui decembrie, același cotidian care considera că Europa este bântuită de o fantomă.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I