Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Resursele strategice ale României
Unde-i lege, nu-i tocmeală

Economistul nr. 9, 17 martie 2014

Resursele strategice ale României Unde-i lege, nu-i tocmeală

Este extrem de important ca orice analiză, și cu atât mai mult „judecată de valoare” privind activitatea din domeniul industriei de petrol și gaze, să ia în considerare, ca premisă obligatorie, legislația în materie. O sinteză a actelor normative care prezintă cel mai mare interes ne-a fost pusă la dispoziție de Autoritatea Națională pentru Resurse Minerale (A.N.R.M.).

1. Legislația petrolieră primară este reprezentată de Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările și completările ulterioare și Normele metodologice de aplicare a acesteia, aprobate prin H.G. nr. 2075/2004.
       • Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările și completările ulterioare, cuprinde prevederi aplicabile domeniului „upstream”, referitoare la explorarea, dezvoltarea, exploatarea, abandonarea zăcămintelor și transportul țițeiului și gazelor naturale prin sistemul național de transport. Principiile care stau la baza acestui act normativ sunt:
       - domeniul de aplicabilitate cuprinde totalitatea resurselor de petrol existente în subsolul țării, care se prezintă sub formă gazoasă sau lichidă, și nu face nicio diferențiere după modul de generare al acestora, caracteristicile geologice și petrofizice ale rocilor colectoare, tipul de zăcământ sau tehnologia de exploatare;
       - valorificarea resurselor de țiței și gaze naturale se realizează prin concesiune, în baza unor acorduri petroliere, de tip taxe-redevență, încheiate cu Agenția Natională pentru Resurse Minerale, stabilită prin lege ca autoritate competentă, care intră în vigoare după aprobarea acestora prin Hotărâri de Guvern;
       - durata acordurilor petroliere este de 30 de ani, cu posibilitate de extindere cu încă 15 ani;
       - în afară de principiile generale de valorificare a resurselor petroliere, nivelul redevențelor, drepturile și obligațiile titularului, legislația petrolieră primară consacră două principii importante: tratamentul nediscriminatoriu aplicat titularilor și stabilitatea termenilor contractuali. Prin adoptarea Legii petrolului nr. 238/2004, legislația românească din domeniul petrolier a devenit compatibilă cu prevederile legislației europene, reprezentată doar de „Directiva privind autorizarea pentru hidrocarburi” (94/22/EC), care își propune să garanteze accesul nediscriminatoriu la activitățile de prospectare, explorare și exploatare a hidrocarburilor.
       • Normele Metodologice de aplicare a Legii petrolului nr. 238/2004, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 2075/2004:
       - clarifică regimul datelor și informațiilor necesare pentru îndeplinirea operațiunilor agreate conform acordului de concesiune, precum și termenii de confidențialitate;
       - stabilesc procedura de organizare a rundelor de ofertare pentru concesiunea perimetrelor petroliere de explorare și producție în condiții transparente, nediscriminatorii;
       - prevăd drepturile și obligațiile titularilor pe durata fazelor de explorare, dezvoltare și producție;
       - clasifică resursele și rezervele de petrol;
       - indică procedura de atribuire a perimetrelor.

2. Legislația secundară este rezultatul interacțiunii dintre legislația petrolieră primară, care tratează problematicile majore, cu aplicabilitate generală asupra domeniului petrolier, și particularitățile unei anumite activități. Reglementările au menirea de a crea un cadru optim pentru operațiunile petroliere de explorare și exploatare a hidrocarburilor și de a îmbunătăți gradul de încredere a opiniei publice, a factorilor de decizie și a comunicatorilor media, cu privire la siguranța tehnologiilor și procedurilor aplicate.

Autoritatea competentă autorizată prin Legea petrolului nr. 238/2004 în scopul emiterii de reglementări în industria de țiței și gaze upstream este Agenția Națională pentru Resurse Minerale. Principalele regulamente emise de A.N.R.M. în sectorul petrolier, sunt:
       • Ordinul 101/1997 – Evaluarea, clasificarea, confirmarea resurselor și rezervelor geologice și a cadrului studiilor;
       • Ordinul 102/1997 – Managementul fondului național de resurse și rezerve;
       • Ordinul 41/1998 – Regimul sondelor de explorare, cerințe de raportare și termene de transmitere a datelor, informațiilor și documentației obținute în operațiunile petroliere și măsurarea și înregistrarea producției de țiței;
       • Ordinul 43/1998 – Conținutul studiilor în scopul delimitării perimetrelor de producție petrolieră;
       • Ordinul 98/1998 – Metodologia de stabilire a prețului de referință pentru petrolul (țiței și gaze) extras în România;
       • Ordinul 150/2005 – Conținutul detaliat al Cărții Petroliere;
       • Ordinul 1/2006 – Modificarea regimului sondelor și aprobărilor necesare pentru producția experimentală;
       • Ordinul 122/2006 – Metodologia pentru certificarea competențelor tehnice;
       • Ordinul 194/2005 – Conținutul programului anual de producție;
       • Ordinul 8/2011 – Aprobările pentru conservarea și abandonarea sondelor, respectiv, închiderea operațiunilor petroliere după conservare sau abandonare.

*     *      *

Concluzii privind legislația petrolieră din România:
       • este aplicabilă tuturor tipurilor de hidrocarburi indiferent de generare, caracteristicile geologice și petrofizice ale zăcămintelor și tehnologiile aplicate;
       • a impus reguli de bază privind valorificarea resurselor de țiței și gaze naturale prin intermediul concesionării în urma rundelor de ofertare și încheierii de acorduri petroliere;
       • stabilește două principii importante: tratamentul non-discriminatoriu pentru titulari diferiți și stabilitatea termenilor contractuali;
       • este compatibilă cu legislația UE; transpunerea integrală a directivelor din acest domeniu a fost finalizată în anul 2007;
       • a oferit un cadru viabil, dovedit de zecile de acorduri de concesiune în vigoare, încheiate în baza prevederilor actuale.

Articolul face parte din dosarul Resursele strategice ale României
comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Legislația fiscală românească nu trebuie schimbată din temelii, căci avem un Cod fiscal rezonabil ca funcționalitate și norme de aplicare detaliate. Însă e nevoie de o rescriere a Codului fiscal pentru că realitatea economică a depășit legislația în unele privințe, iar lipsa de prevederi specifice face de multe ori greoaie aplicarea unor prevederi prea generale.

Am învățat, atât acasă, cât și mai târziu, la școală, să fiu serios și smerit. Să îmi găsesc un loc de muncă. Ăsta este modelul ante-capitalist. Era mai bine să fie așa. Mai sigur. La finalul facultății, băncile (indiferent că acționar era statul sau privat) păreau locul unde să fii ca absolvent de ASE. Confirmai absolvirea unui ciclu de 4 sau 5 ani. Din fericire, m-am împotrivit, iar anul 2009 mi-a confirmat că un monolit este primul care se crapă când se apropie o criză financiară.

Avem nevoie de legi clare pentru a ști ce obligații fiscale avem, pentru a nu crea riscuri legislative pentru business. Statul, prin statut, este responsabil de calitatea reglementărilor. Atunci când reglementarea este neclară, ea trebuie interpretată în favoarea contribuabilului. De altfel, există și o decizie a CEDO în acest sens.

Academia este obișnuită să nu se implice în niciun fel în lupta politică, pentru că – de ce să nu o spunem? – asta este rațiunea de a exista a Academiei. Tema discutată – vă spun ca un cercetător în domeniul economic – se află la miezul științei economice.

Proiectul Pactul pentru Fiscalitate este o inițiativă lăudabilă și mă simt onorat că particip la ea. Sper să aibă un rol important în procesul general de perfecționare și modernizare a gândirii și politicii economice românești. Pactul pentru Fiscalitate enumeră și dorește să urmeze patru principii suverane pentru o societate prosperă: stimularea investițiilor directe; simplificarea, eficientizarea și predictibilitatea legislației fiscale; depolitizarea, profesionalizarea și informatizarea ANAF și toleranța zero la evaziune.

Ce ne propunem prin Pactul pentru Fiscalitate este ca inițiativa să contribuie la crearea unei fiscalități eficiente, responsabile, credibile, transparente și deschise în relația cu beneficiarii serviciilor sale – cetățenii și mediul de afaceri. Avem nevoie de un sistem fiscal predictibil și stabil, capabil să favorizeze și să susțină dezvoltarea socio-economică echilibrată la nivel național și local.

La începutul acestui an am avut o curiozitate: cum a evoluat fiscalitatea românească în ultimii 10 ani? Am făcut, așadar, un inventar al măsurilor de politică fiscală în această perioadă, perioadă care coincide și cu cea în care avem un Cod Fiscal și unul de Procedură Fiscală care reglementează principalele impozite și taxe din România, precum și modul în care este guvernată relația între contribuabil și ANAF.

Am participat la conferința de lansare în dezbatere publică a sus-menționatului „Pact pentru Fiscalitate”, Romanian Business Leaders fiind și ea – alături de alte entități – parte a acestei inițiative. Lăudabile, în măsura în care nu va rămâne o formă fără fond și în măsura în care se înțeleg bine termenii.

Încep prin a mulțumi pentru invitația de a mă adresa, prin intermediul revistei dvs., economiștilor din România sau cel puțin celor care sunt membri ai AGER și deci cititori firești ai acestei reviste. Mi se pare normal să mă autodivulg din capul locului prin a vă informa că sunt la rândul meu economist (și o spun cu mândrie), licențiat al Facultății de Relații Economice Internaționale din cadrul ASE București.

Ziua Profesiilor Liberale din România – 5 noiembrie – a fost marcată printr-o conferință ajunsă anul acesta la a șaptea ediție, fără să însemne nici pe departe rutina simplei marcări a unei date atribuite la nivel organizațional, ci reunind sub forma unei dezbateri de substanță exponenți dintr-o diversitate de domenii economico-sociale, precum și din spațiul conex al partenerilor, beneficiarilor, autorităților. Organizată de UPLR – Uniunea Profesiilor Liberale din România, conferința a avut ca temă „Consolidarea profesiilor liberale – mijloc de dezvoltare a societății românești”.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I