Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Resursele strategice ale României
Segmente ale unei piețe concurențiale

Economistul nr. 9, 17 martie 2014

Resursele strategice ale României Segmente ale unei piețe concurențiale

Rompetrol aduce țițeiul kazah cu tancurile petroliere pe mare. Aproape de Năvodari, la vreo 7 km în larg, și-au construit un terminal plutitor de unde țițeiul ajunge în rafinăria Petromidia. Din start apar costuri mai mari cu transportul țițeiului decât pentru Petrom.

Întreg procesul de transport îi costă pe kazahi mai mult decât pe concurenți pentru că din Constanța până în vestul țării, de exemplu, vagoanele cu carburanți ajung greu, iar CFR Infrastructură trebuie să-și acopere cumva găurile și practică tarife pe măsură. Situația este asemănătoare și în cazul Lukoil. Compania are o rafinărie, dar nu are terminal, precum Rompetrol. Lukoil aduce din Rusia țițeiul și îl depozitează la Oil Terminal, care e o companie de stat. De aici, materia primă pleacă prin sistemul de transport al companiei Conpet, tot de stat.

Costurile pe care cele două companii le impun către Lukoil sunt de câteva ori mai mari decât suportă o rafinărie din Olanda, de exemplu. Celelalte companii prezente în România: MOL, Eni (prin Agip), Socar și Gazprom au „felii” mai mici din piață și depind de importuri sau cumpără de la companiile din România care au rafinării. Adică de la concurenți. (Sursa: energynomics.ro)

Privatizări prin BVB. Cum se știe, 15% din acțiunile Romgaz s-au vândut pentru 1,7 miliarde lei (534 milioane dolari sau 382,8 milioane euro) prin cea mai mare privatizare prin piața de capital. Tranzacția evaluează compania la aproximativ 2,55 miliarde de euro, ceea ce este în concordanță cu operațiunile similare globale și un multiplicator preț-profit (Price Earning Ratio, PER) de peste 9, cu mult peste media Europei Centrale și de Est (7,5).
Investitorii mari au preferat să cumpere în proporție de 60% de la Londra certificate de depozit globale (global depository receipts, GDR) bazate pe activul Romgaz, în detrimentul tranșei mari de la Bursa de Valori București. În plus, micii investitori au suprasubscris oferta de aproape 18 ori, ceea ce a condus la o majorare a tranșei de la 15% la 20% din totalul emisiunii. Cererea a fost împinsă spre 1,1 miliarde de euro, chiar dacă „perla coroanei” economiei românești a înregistrat în primele nouă luni venituri din vânzări de 2,58 mld. lei, în scădere cu 10%.

Odată cu IPO-ul (oferta publică inițială) Romgaz, piața de capital din România intră în scena globală. În 2014 vor urma alte listări energetice de importanță majoră pentru statul român. Apetitul pieței pentru acțiunile Romgaz poate fi un reper pentru guvern, care pregătește listarea pachetului majoritar din acțiunile Electrica, pentru luna mai.

În cazul Complexului Energetic Oltenia, necesarul de investiții a determinat Executivul să ia în calcul, înainte de privatizarea pachetului majoritar, o listare de 15% până la finalul lunii octombrie 2013. Totuși, oferta a fost mutată pentru iunie 2014, după auditarea situațiilor financiare pe 2013 și realizarea unui studiu privind rezervele de cărbuni.
În fine, pentru Hidroelectrica este luată în calcul tot pentru o listare duală a unui pachet de 15%. Potrivit lui Gabriel Dumitrașcu, șeful Oficiului Participațiilor Statului și privatizării în Industrie, „fără GDR-uri, n-am fi avut același succes la Romgaz”. „Această tranzacție va aduce și mai multe investiții în România: practic, România revine în vizorul investigatorilor străini și instituționali”, a precizat Lucian Anghel, președintele BVB. (Sursa: energynomics.ro)

Controversatele gaze de șist. Tom Holst, country manager Chevron Romania Exploration and Production, a declarat pentru energynomics.ro: „Dezvoltarea gazului natural din argilite (așa numitele gaze de șist – n.n.) ar putea aduce România cu un pas mai aproape de securitatea energetică și creșterea economică. Acestea sunt motivele pentru care interesul și dezbaterile în jurul acestui subiect au crescut în ultimii ani în Europa, în Uniunea Europeană și în România. Suntem de părere că acum este momentul potrivit, întrucât obiective precum securitatea și independența energetică au devenit o prioritate pentru România. De asemenea, România este interesată de dezvoltarea gazelor naturale din argilite datorită beneficiilor economice pe care acestea le aduc atât țării, cât și la nivel local, unde au loc operațiunile. Printre aceste beneficii putem enumera: energie accesibilă deoarece provine din surse interne; noi surse de venit pentru guvern și comunitățile locale; diversitate, fiabilitate și flexibilitate în ceea ce privește aprovizionarea cu energie; creșterea dezvoltării economice; locuri de muncă în industriile directe și indirecte și emisii poluante mai mici în comparație cu arderile de cărbune, contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor UE.

Credem că, în timp, gazele naturale din argilite vor fi o componentă importantă a portofoliului Chevron. Continuăm să descoperim noi oportunități de dezvoltare a gazului natural din argilite în SUA, Canada, China, Argentina și Africa de Sud, dar și în Europa Centrală și de Est.

În 2010, Chevron a devenit producător de gaze naturale din argilite în SUA. În prezent, suntem unul dintre cei mai mari dezvoltatori ai zăcământului de argilite din regiunea Marcellus, din statul Pennsylvania. Dacă luăm în considerare activitățile noastre din regiunea Marcellus, împreună cu operațiunile din Haynesville, Texas și bazinul Piceance, Colorado, putem spune că Chevron are o experiență și o activitate semnificativă în fiecare etapă de dezvoltare a gazului din surse neconvenționale (și convenționale). Această experiență ne permite să construim și să aplicăm practici sigure și responsabile la nivel global – începând cu etapa de explorare (inclusiv în foraj și în activitățile ulterioare), continuând cu operațiunile de producție și terminând cu refacerea sitului.

Suntem încrezători că odată ce vom oferi acces la informații concrete și corecte și vom prezenta analize și clarificări științifice cu privire la acest proces, mult mai multe persoane vor înțelege că gazele naturale din argilite reprezintă o sursă de energie curată și o oportunitate pentru o viață mai bună. La nivel global, s-a dovedit că dezvoltarea și producția de gaze naturale din formațiuni argiloase pot fi realizate într-un mod sigur și responsabil față de mediu.

România are o istorie bogată în producția de gaze naturale și petrol, cu tehnici care au fost perfecționate de-a lungul celor peste 150 de ani de existență. Înțelegem importanța informării publicului cu privire la tehnicile folosite în faza de prospectare, acestea fiind utilizate frecvent în industria de petrol și gaze convenționale. Astfel, publicul trebuie să fie atent la datele științifice referitoare la aceste tehnologii care ar putea fi utilizate în extragerea gazului natural din argilite, dacă se vor găsi zăcăminte de argilite mari pe teritoriul României. În ultimii 60 de ani, aceste metode au fost aplicate în condiții de siguranță în peste 2 milioane de sonde din întreaga lume”.

Articolul face parte din dosarul Resursele strategice ale României
comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Legislația fiscală românească nu trebuie schimbată din temelii, căci avem un Cod fiscal rezonabil ca funcționalitate și norme de aplicare detaliate. Însă e nevoie de o rescriere a Codului fiscal pentru că realitatea economică a depășit legislația în unele privințe, iar lipsa de prevederi specifice face de multe ori greoaie aplicarea unor prevederi prea generale.

Am învățat, atât acasă, cât și mai târziu, la școală, să fiu serios și smerit. Să îmi găsesc un loc de muncă. Ăsta este modelul ante-capitalist. Era mai bine să fie așa. Mai sigur. La finalul facultății, băncile (indiferent că acționar era statul sau privat) păreau locul unde să fii ca absolvent de ASE. Confirmai absolvirea unui ciclu de 4 sau 5 ani. Din fericire, m-am împotrivit, iar anul 2009 mi-a confirmat că un monolit este primul care se crapă când se apropie o criză financiară.

Avem nevoie de legi clare pentru a ști ce obligații fiscale avem, pentru a nu crea riscuri legislative pentru business. Statul, prin statut, este responsabil de calitatea reglementărilor. Atunci când reglementarea este neclară, ea trebuie interpretată în favoarea contribuabilului. De altfel, există și o decizie a CEDO în acest sens.

Academia este obișnuită să nu se implice în niciun fel în lupta politică, pentru că – de ce să nu o spunem? – asta este rațiunea de a exista a Academiei. Tema discutată – vă spun ca un cercetător în domeniul economic – se află la miezul științei economice.

Proiectul Pactul pentru Fiscalitate este o inițiativă lăudabilă și mă simt onorat că particip la ea. Sper să aibă un rol important în procesul general de perfecționare și modernizare a gândirii și politicii economice românești. Pactul pentru Fiscalitate enumeră și dorește să urmeze patru principii suverane pentru o societate prosperă: stimularea investițiilor directe; simplificarea, eficientizarea și predictibilitatea legislației fiscale; depolitizarea, profesionalizarea și informatizarea ANAF și toleranța zero la evaziune.

Ce ne propunem prin Pactul pentru Fiscalitate este ca inițiativa să contribuie la crearea unei fiscalități eficiente, responsabile, credibile, transparente și deschise în relația cu beneficiarii serviciilor sale – cetățenii și mediul de afaceri. Avem nevoie de un sistem fiscal predictibil și stabil, capabil să favorizeze și să susțină dezvoltarea socio-economică echilibrată la nivel național și local.

La începutul acestui an am avut o curiozitate: cum a evoluat fiscalitatea românească în ultimii 10 ani? Am făcut, așadar, un inventar al măsurilor de politică fiscală în această perioadă, perioadă care coincide și cu cea în care avem un Cod Fiscal și unul de Procedură Fiscală care reglementează principalele impozite și taxe din România, precum și modul în care este guvernată relația între contribuabil și ANAF.

Am participat la conferința de lansare în dezbatere publică a sus-menționatului „Pact pentru Fiscalitate”, Romanian Business Leaders fiind și ea – alături de alte entități – parte a acestei inițiative. Lăudabile, în măsura în care nu va rămâne o formă fără fond și în măsura în care se înțeleg bine termenii.

Încep prin a mulțumi pentru invitația de a mă adresa, prin intermediul revistei dvs., economiștilor din România sau cel puțin celor care sunt membri ai AGER și deci cititori firești ai acestei reviste. Mi se pare normal să mă autodivulg din capul locului prin a vă informa că sunt la rândul meu economist (și o spun cu mândrie), licențiat al Facultății de Relații Economice Internaționale din cadrul ASE București.

Ziua Profesiilor Liberale din România – 5 noiembrie – a fost marcată printr-o conferință ajunsă anul acesta la a șaptea ediție, fără să însemne nici pe departe rutina simplei marcări a unei date atribuite la nivel organizațional, ci reunind sub forma unei dezbateri de substanță exponenți dintr-o diversitate de domenii economico-sociale, precum și din spațiul conex al partenerilor, beneficiarilor, autorităților. Organizată de UPLR – Uniunea Profesiilor Liberale din România, conferința a avut ca temă „Consolidarea profesiilor liberale – mijloc de dezvoltare a societății românești”.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I