Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Resursele strategice ale României
Mesaje, la zi, de la ExxonMobil, OMV Petrom și Chevron

Economistul nr. 9, 17 martie 2014

Resursele strategice ale României Mesaje, la zi, de la ExxonMobil, OMV Petrom și Chevron

La finalul săptămânii trecute, agenda politică la nivel înalt a consemnat, din nou, în conjunctura actuală, importanța valorificării resurselor naturale ale țării, cu accente pe explorarea, exploatarea și valorificarea producției de petrol și gaze. Ne referim la primirea succesivă de către președintele Traian Băsescu a unei delegații a companiilor ExxonMobil și OMV Petrom, condusă de Johnny L. Hall, vicepreședinte executiv al ExxonMobil Exploration Company, și de Mariana Gheorghe, director general executiv al OMV Petrom, precum și a directorului general al Chevron Europe Exploration and Production, Derek Magness.

Aceste primiri au provocat, cum era de așteptat, o vie discuție în care „scenarita” și-a îndeplinit și își îndeplinește rolul ei dintotdeauna. Puncte de vedere contradictorii au fost exprimate mai ales în urma declarației de presă a șefului statului (13 martie a.c.) prin care a subliniat că „nu sunt lucruri extrem de importante de comunicat public” în legătură cu discuțiile sale pe tema implicării celor trei companii în domeniul care face și obiectul „Dosarului” nostru. Nu vom recurge la speculații, ci vom menționa textele oficiale referitoare la discuțiile de la Cotroceni, chiar dacă ele conțin numeroase ambiguități.

Direct de la președintele Băsescu s-a aflat că „ambele companii intenționează să-și continue activitatea în ceea ce privește valorificarea autorizațiilor pe care deja le-au primit de la autoritățile guvernamentale, iar principalul meu mesaj a fost să aibă în vedere că prima piață care trebuie satisfăcută este piața românească și piața Republicii Moldova, România luându-și angajamentul să sprijine Republica Moldova în diminuarea până la eliminare a dependenței energetice de Federația Rusă, de Ucraina, de resursele energetice din Transnistria și așa mai departe. Deci planurile de afaceri ale celor două companii trebuie să plece de la premisa (sic!) că primele piețe care trebuie acoperite sunt piața României și piața Republicii Moldova. Iar de aici încolo orice excedent de producție poate fi utilizat și pentru vecini”.

În scurtele comunicate ale Departamentului comunicării publice de la Cotroceni nu sunt aduse prea multe elemente în plus față de declarația prezidențială. S-a menționat faptul demn de reținut potrivit căruia în timpul primirii delegației companiilor

ExxonMobil și OMV Petrom șeful statului „a fost informat cu privire la sosirea în România în lunile următoare a unei noi platforme de forare a consorțiului ExxonMobil-OMV Petrom pentru evaluarea zăcămintelor din zona Neptun”. Oare la această informație și la implicarea Republicii Moldova în sensul menționat de președintele Băsescu s-a rezumat convorbirea?

Ceva mai amplu a adus la cunoștința celor interesați amintitul Departament prezidențial, și anume conținutul discuției cu directorul general de la Chevron. Iată textul cu pricina: „În cadrul întrevederii, domnul președinte Băsescu a vorbit despre importanța transferului în România de experință dobândită de compania Chevron în exploatările de gaze de șist din Statele Unite ale Americii, ca o contribuție la dezvoltarea și la asigurarea securității energetice a țării noastre. Domnul președinte Băsescu a invitat reprezentanții companiei Chevron să analizeze oportunitatea ca un număr cât mai mare de tineri specialiști care au absolvit universitățile românești să poată fi angajați în activitățile pe care compania le desfășoară în diferitele zone din țară. Domnul Derek Magness a prezentat stadiul dezvoltării proiectului în România și perspectivele pentru evaluarea cantităților de gaze de șist existente în țara noastră. Discuțiile au făcut referire și la însemnătatea implicării comunităților locale în desfășurarea activităților companiei”.

Am redat integral textul comunicatului de presă referitor la discuția cu înaltul reprezentant al companiei Chevron pentru a le oferi cititorilor măcar o imagine asupra temelor examinate. Neîndoios, în legătură cu o asemenea tematică nu formulele utilizate prezintă cel mai mare interes, ci detaliile. Faptul că nu s-a făcut nicio referire la reacțiile publice privind explorarea (deocamdată) a gazelor de șist, ci s-a menționat doar „implicarea comunităților locale în desfășurarea activităților companiei” arată că nu au fost și nu sunt de neglijat percepțiile populației nu numai din zonele unde acționează Chevron, percepții care au un puternic potențial „exploziv”. Absența unor clarificări pe înțelesul marii mase a concetățenilor noștri menține starea de ambiguitate și, ceea ce este mai grav, întreține manifestarea unor poziții care pot aduce mari prejudicii nu numai comunităților locale, ci și țării întregi.

Este de preferat ca pozițiile oficiale să fie cât mai argumentate, încât să nu se mai lase loc pentru speculații, pentru manipulări, pentru manifestarea unor forțe extremiste. Rezultă, credem din toate acestea, că aserțiunea președintelui în legătură cu absența unor lucruri „extrem de importante de comunicat public” nu a avut și nu are darul de a liniști spiritele. Am spune... ba, dimpotrivă.

Articolul face parte din dosarul Resursele strategice ale României
comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Legislația fiscală românească nu trebuie schimbată din temelii, căci avem un Cod fiscal rezonabil ca funcționalitate și norme de aplicare detaliate. Însă e nevoie de o rescriere a Codului fiscal pentru că realitatea economică a depășit legislația în unele privințe, iar lipsa de prevederi specifice face de multe ori greoaie aplicarea unor prevederi prea generale.

Am învățat, atât acasă, cât și mai târziu, la școală, să fiu serios și smerit. Să îmi găsesc un loc de muncă. Ăsta este modelul ante-capitalist. Era mai bine să fie așa. Mai sigur. La finalul facultății, băncile (indiferent că acționar era statul sau privat) păreau locul unde să fii ca absolvent de ASE. Confirmai absolvirea unui ciclu de 4 sau 5 ani. Din fericire, m-am împotrivit, iar anul 2009 mi-a confirmat că un monolit este primul care se crapă când se apropie o criză financiară.

Avem nevoie de legi clare pentru a ști ce obligații fiscale avem, pentru a nu crea riscuri legislative pentru business. Statul, prin statut, este responsabil de calitatea reglementărilor. Atunci când reglementarea este neclară, ea trebuie interpretată în favoarea contribuabilului. De altfel, există și o decizie a CEDO în acest sens.

Academia este obișnuită să nu se implice în niciun fel în lupta politică, pentru că – de ce să nu o spunem? – asta este rațiunea de a exista a Academiei. Tema discutată – vă spun ca un cercetător în domeniul economic – se află la miezul științei economice.

Proiectul Pactul pentru Fiscalitate este o inițiativă lăudabilă și mă simt onorat că particip la ea. Sper să aibă un rol important în procesul general de perfecționare și modernizare a gândirii și politicii economice românești. Pactul pentru Fiscalitate enumeră și dorește să urmeze patru principii suverane pentru o societate prosperă: stimularea investițiilor directe; simplificarea, eficientizarea și predictibilitatea legislației fiscale; depolitizarea, profesionalizarea și informatizarea ANAF și toleranța zero la evaziune.

Ce ne propunem prin Pactul pentru Fiscalitate este ca inițiativa să contribuie la crearea unei fiscalități eficiente, responsabile, credibile, transparente și deschise în relația cu beneficiarii serviciilor sale – cetățenii și mediul de afaceri. Avem nevoie de un sistem fiscal predictibil și stabil, capabil să favorizeze și să susțină dezvoltarea socio-economică echilibrată la nivel național și local.

La începutul acestui an am avut o curiozitate: cum a evoluat fiscalitatea românească în ultimii 10 ani? Am făcut, așadar, un inventar al măsurilor de politică fiscală în această perioadă, perioadă care coincide și cu cea în care avem un Cod Fiscal și unul de Procedură Fiscală care reglementează principalele impozite și taxe din România, precum și modul în care este guvernată relația între contribuabil și ANAF.

Am participat la conferința de lansare în dezbatere publică a sus-menționatului „Pact pentru Fiscalitate”, Romanian Business Leaders fiind și ea – alături de alte entități – parte a acestei inițiative. Lăudabile, în măsura în care nu va rămâne o formă fără fond și în măsura în care se înțeleg bine termenii.

Încep prin a mulțumi pentru invitația de a mă adresa, prin intermediul revistei dvs., economiștilor din România sau cel puțin celor care sunt membri ai AGER și deci cititori firești ai acestei reviste. Mi se pare normal să mă autodivulg din capul locului prin a vă informa că sunt la rândul meu economist (și o spun cu mândrie), licențiat al Facultății de Relații Economice Internaționale din cadrul ASE București.

Ziua Profesiilor Liberale din România – 5 noiembrie – a fost marcată printr-o conferință ajunsă anul acesta la a șaptea ediție, fără să însemne nici pe departe rutina simplei marcări a unei date atribuite la nivel organizațional, ci reunind sub forma unei dezbateri de substanță exponenți dintr-o diversitate de domenii economico-sociale, precum și din spațiul conex al partenerilor, beneficiarilor, autorităților. Organizată de UPLR – Uniunea Profesiilor Liberale din România, conferința a avut ca temă „Consolidarea profesiilor liberale – mijloc de dezvoltare a societății românești”.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I