Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Resursele strategice ale României
Cap compas: reindustrializarea României

Economistul nr. 9, 17 martie 2014

Resursele strategice ale României Cap compas: reindustrializarea României

Cu prilejul dezbaterilor desfășurate la Ministerul Economiei (inclusiv cu participarea unor reprezentanți ai AGER și ai revistei „Economistul”), o serie de mari companii, mai ales din domeniul petrolului, au remis propriile propuneri referitoare la procesul de reindustrializare a României.

Cu titlu ilustrativ, prezentăm în cele ce urmează propunerile pe care le-a formulat Compania Rompetrol. Este un brand de peste 40 de ani care a fost înlocuit de curând de proprietarii kazahi, devenind KazMunayGas International. Acest fapt nu schimbă cu nimic esența propunerilor formulate de companie  pentru îmbunătățirea cadrului administrativ - nivel central și local:
       1. Înființarea de birouri locale ale Direcției Generale de Administrare Mari Contribuabili, (D.G.A.M.C.) în vederea simplificării procedurilor administrative în relația cu companiile mari, contribuabili ce au sedii sociale în țară. Acestea se află în județul Constanța, dar sunt arondate din punct de vedere fiscal la D.G.A.M.C., situată în București; procedura de obținere a diferitelor documente (bunăoară certificat de atestare fiscală) este îngreunată tocmai din cauza distanței, a timpului necesar obținerii lor. Pentru eliminarea acestor neajunsuri propunem înființarea de birouri locale ale D.G.A.M.C.
       2. Reducerea numărului de autorități competente, cu atribuții de autorizare, monitorizare, supraveghere a regimului produselor accizabile. În prezent, acestea sunt în număr de cinci.

Pentru îmbunătățirea cadrului legislativ se propun:
       1. Revizuirea Codului fiscal pentru luarea în considerare a excepțiilor de producere a unor produse petroliere sub costul de producție. Propunerea de modificare legislativă se referă la introducerea unor excepții de la prevederea legală în vigoare, referitoare la: comercializarea produselor accizabile în regim suspensiv de la plata accizelor; comercializarea produselor accizabile pentru care există o cotație internațională sau bursieră.
       2. Completarea Codului fiscal, în sensul introducerii unui plafon maxim al garanțiilor constituite de către antrepozitarii autorizați pentru producția de produse energetice, așa cum se regăsește în practica altor state membre ale Uniunii Europene.
       Potrivit prevederilor art. 20651 alin. (4), care reglementează regimul de plată a accizelor către bugetul de stat, antrepozitul fiscal poate elibera în consum produsele petroliere obținute numai după ce accizele aferente acestora sunt virate la bugetul de stat. În această situație, riscul de neplată a accizelor este în mod evident minim, iar modul de calcul al garanției ar trebui să reflecte acest fapt. Similar, riscul de neplată a accizelor este minim și în cazul livrărilor intracomunitare sau exporturilor, situații în care accizele pot deveni exigibile numai în situația înregistrării unor lipsuri sau pierderi.
       3. Introducerea unor prevederi care să reglementeze transportul produselor accizabile prin conducte fixe.
       4. Revizuirea Codului fiscal-Titlul VII-Accize prin reglementarea distinctă a activității producătorilor de produse energetice, față de producătorii de țigarete și băuturi alcoolice.
       5. Reglementarea în Codul fiscal-Titlul VII-Accize și alte taxe speciale a unor aspecte abrogate: livrări continue de produse energetice prin conductă; aceste situații sunt întâlnite în activitatea curentă a antrepozitarilor autorizați de producție, dar nu mai sunt reglementate la acest moment.
       6. Definirea clară în cadrul Codului fiscal-titlul VII-Accize a reziduurilor de produse energetice (din punct de vedere al conținutului de produs petrolier), delimitare care va ajuta la identificarea clară a posibilităților de prelucrare în vederea obținerii de produse energetice, în sensul predării către antrepozite de prelucrare reziduuri produse energetice sau ecologizare, strict din punct de vedere al legislației de mediu (ex: incinerare); se impune definirea clară a operațiunilor de ecologizare ținând cont de prevederile de mediu aplicabile deșeurilor, precum și formalitățile necesare în relația cu autoritățile fiscale (dacă este cazul) în situațiile în care reziduurile sunt supuse exclusiv operațiunilor de ecologizare.
       7. Simplificarea legislației aplicabile procedurilor de autorizare din punct de vedere fiscal și mediu – actuala legislație impune întocmirea unui volum mare de documentații, iar perioada de timp necesară pentru parcurgerea procedurilor este foarte mare, între 6 luni - 1 an în cazul procedurii pentru obținerea autorizației integrate de mediu/revizuire.
       8. Revizuirea proiectului Lege privind constituirea și menținerea stocurilor minime de siguranță pentru țiței și/sau produse petroliere, referitor la: clarificarea sensului procentului minim de 10% care poate face obiectul delegării de către operatorii economici a obligației de constituire a stocurilor de urgent; în forma de proiect supusă dezbaterii publice nu se menționează limitele în care operatorul poate delega obligația de constituire stocuri, putându-se înțelege că se poate delega și 100% din obligație; instituirea unor amenzi în cuantum diferențiat, orientat diferit, în funcție de obiectul eventualei obligații nerespectate în materia stocurilor de siguranță, față de actuala propunere care prevede o amendă între 3 și 5% din cifra de afaceri pentru nerespectarea tuturor obligațiilor stabilite în sarcina operatorilor economici.

Propuneri pentru inovare:
       - Revizuirea legislației aplicabile accesării de fonduri structurale pentru realizare de investiții în vederea creșterii calității carburanților și pentru investiții de mediu în vederea îndeplinirii obligațiilor de mediu stabilite în sarcina operatorilor economici, îndeosebi în ceea ce privește condițiile de eligibilitate și calitatea beneficiarilor. De exemplu, POS-ul de mediu, Axa 2-Reabilitarea siturilor contaminate, reglementează faptul că beneficiari ai fondurilor europene pot fi numai unitățile administrative teritoriale, excluzând companiile private, deși siturile contaminate istoric au fost preluate de operatorii privați la momentul privatizării, nefiind consecința activității acestora. De asemenea, POS-ul privitor la eficiența energetică prevede ca și condiții de eligibilitate pentru solicitanți neînregistrarea de pierderi/profit.

Propuneri pentru resurse umane:
       - Rompetrol susține pregătirea liceală și universitară pe profilul societății. De aceea, organizăm sesiuni de internship și practică în locațiile rafinăriilor deținute de grupul Rompetrol.

Propuneri privind alte aspecte:
       - Guvernul României și Uniunea Europeană impun obligații pentru condiții pentru protecția mediului din ce în ce mai restrictive și care impun investiții majore de către companiile private. Astfel, prin aceste investiții și alte obligații conexe, costul de procesare crește semnificativ și permite altor jucători din piață (din Orient și Asia, care nu au aceste obligații de mediu) să intre pe piața românească. Oportunitatea reindustrializării trebuie corelată strâns cu globalizarea continuă și cu capacitățile mari de producție din Orient/Asia.
       - O viziune globală și de lungă durată este necesară pentru transformarea României din importator în exportator. Rompetrol va susține această strategie pentru că are încredere în puterea României de reindustrializare, chiar și prin ultimul memorandum semnat cu guvern.
       - Exercitare de lobby la nivelul instituțiilor europene în vederea modificării legislației vamale comunitare în sensul impunerii de taxe vamale suplimentare pentru carburanții de origine non-UE, importați pe teritoriul comunitar, în vederea asigurării unui mediu concurențial egal pentru toți producătorii de carburanți UE - non-UE.

Propuneri pentru creșterea competitivității companiei:
       - Competitivitatea companiei este strâns legată de piața locală, internă, europeană și internațională. Competitivitatea pe sectorul de petrol și petrochimie ar trebui prima dată comparată la nivel intern (practic o analiză comparativă asupra întregului sistem prin vectori obiectivi) și apoi o discuție comună pe toată aria de petrol și petrochimie. Această discuție poate fi formată ca un forum coordonat de către Ministerul Economiei.

Articolul face parte din dosarul Resursele strategice ale României
comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Legislația fiscală românească nu trebuie schimbată din temelii, căci avem un Cod fiscal rezonabil ca funcționalitate și norme de aplicare detaliate. Însă e nevoie de o rescriere a Codului fiscal pentru că realitatea economică a depășit legislația în unele privințe, iar lipsa de prevederi specifice face de multe ori greoaie aplicarea unor prevederi prea generale.

Am învățat, atât acasă, cât și mai târziu, la școală, să fiu serios și smerit. Să îmi găsesc un loc de muncă. Ăsta este modelul ante-capitalist. Era mai bine să fie așa. Mai sigur. La finalul facultății, băncile (indiferent că acționar era statul sau privat) păreau locul unde să fii ca absolvent de ASE. Confirmai absolvirea unui ciclu de 4 sau 5 ani. Din fericire, m-am împotrivit, iar anul 2009 mi-a confirmat că un monolit este primul care se crapă când se apropie o criză financiară.

Avem nevoie de legi clare pentru a ști ce obligații fiscale avem, pentru a nu crea riscuri legislative pentru business. Statul, prin statut, este responsabil de calitatea reglementărilor. Atunci când reglementarea este neclară, ea trebuie interpretată în favoarea contribuabilului. De altfel, există și o decizie a CEDO în acest sens.

Academia este obișnuită să nu se implice în niciun fel în lupta politică, pentru că – de ce să nu o spunem? – asta este rațiunea de a exista a Academiei. Tema discutată – vă spun ca un cercetător în domeniul economic – se află la miezul științei economice.

Proiectul Pactul pentru Fiscalitate este o inițiativă lăudabilă și mă simt onorat că particip la ea. Sper să aibă un rol important în procesul general de perfecționare și modernizare a gândirii și politicii economice românești. Pactul pentru Fiscalitate enumeră și dorește să urmeze patru principii suverane pentru o societate prosperă: stimularea investițiilor directe; simplificarea, eficientizarea și predictibilitatea legislației fiscale; depolitizarea, profesionalizarea și informatizarea ANAF și toleranța zero la evaziune.

Ce ne propunem prin Pactul pentru Fiscalitate este ca inițiativa să contribuie la crearea unei fiscalități eficiente, responsabile, credibile, transparente și deschise în relația cu beneficiarii serviciilor sale – cetățenii și mediul de afaceri. Avem nevoie de un sistem fiscal predictibil și stabil, capabil să favorizeze și să susțină dezvoltarea socio-economică echilibrată la nivel național și local.

La începutul acestui an am avut o curiozitate: cum a evoluat fiscalitatea românească în ultimii 10 ani? Am făcut, așadar, un inventar al măsurilor de politică fiscală în această perioadă, perioadă care coincide și cu cea în care avem un Cod Fiscal și unul de Procedură Fiscală care reglementează principalele impozite și taxe din România, precum și modul în care este guvernată relația între contribuabil și ANAF.

Am participat la conferința de lansare în dezbatere publică a sus-menționatului „Pact pentru Fiscalitate”, Romanian Business Leaders fiind și ea – alături de alte entități – parte a acestei inițiative. Lăudabile, în măsura în care nu va rămâne o formă fără fond și în măsura în care se înțeleg bine termenii.

Încep prin a mulțumi pentru invitația de a mă adresa, prin intermediul revistei dvs., economiștilor din România sau cel puțin celor care sunt membri ai AGER și deci cititori firești ai acestei reviste. Mi se pare normal să mă autodivulg din capul locului prin a vă informa că sunt la rândul meu economist (și o spun cu mândrie), licențiat al Facultății de Relații Economice Internaționale din cadrul ASE București.

Ziua Profesiilor Liberale din România – 5 noiembrie – a fost marcată printr-o conferință ajunsă anul acesta la a șaptea ediție, fără să însemne nici pe departe rutina simplei marcări a unei date atribuite la nivel organizațional, ci reunind sub forma unei dezbateri de substanță exponenți dintr-o diversitate de domenii economico-sociale, precum și din spațiul conex al partenerilor, beneficiarilor, autorităților. Organizată de UPLR – Uniunea Profesiilor Liberale din România, conferința a avut ca temă „Consolidarea profesiilor liberale – mijloc de dezvoltare a societății românești”.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I