Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Resurse strategice ale României
„Lichiditatea internațională” a țițeiului și legile „gazelor rare”

Economistul nr. 8, 10 martie 2014

Resurse strategice ale României „Lichiditatea internațională” a țițeiului și legile „gazelor rare”

Începem astăzi seria unui număr relativ mare de „Dosare” consacrate unei teme de mare interes public și, deopotrivă, pentru cele mai largi segmente ale producătorilor și consumatorilor: modul în care resursele strategice ale țării sunt utilizate în vederea asigurării unei creșteri economice durabile, sustenabile și incluzive, dacă este să folosim formula încetățenită nu numai din documentele oficiale ale Uniunii Europene, ci și din cele autohtone.

Avem în vedere resursele naturale, financiare și umane, cărora le vom dedica un spațiu amplu în numărul de față și în cele care vor urma, cel puțin până la finele primului semestru al anului. Ordinea de abordare a tipologiei resurselor este cea menționată înainte, așa că vom deschide paginile „Dosarului” cu PETROLUL, domeniu în care România mai are un potențial remarcabil și în care a dobândit o experiență de o importanță nu numai continentală, ci și mondială, dat fiind rolul ei de pionierat în materie încă din secolul al XIX-lea la extracția și prelucrarea țițeiului. Reamintim că „era petrolului” a început în 1857, România fiind prima țară din lume cu o producție de țiței înregistrată oficial în statisticile internaționale.

Viziune guvernamentală: o nouă paradigmă a politicii energetice. Noul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a informat comisiile de specialitate ale Parlamentului în legătură cu politicile pe care intenționează să le promoveze într-o formulă concentrată. El a relevat că „Trebuie să schimbăm paradigma sistemului energetic, de la o producție tot mai mare de energie la a consuma mai puțină energie”.

În acest sens, a subliniat că țara noastră poate și trebuie să aibă un rol mai mare în stabilirea politicilor energetice europene, mai ales dacă se are în vedere că „75% din politicile energetice ale fiecărei țări membre a blocului comunitar se fac la Bruxelles”. El a adăugat că în 2020 România trebuie să devină o țară „aproape independentă energetic”, iar în ce privește energia regenerabilă trebuie aplicată „politica pașilor mărunți”.

În acest mod, a fost conturat ansamblul obiectivelor din domeniul energetic, ceea ce – aplicat la domeniul petrolului și gazelor de care ne vom ocupa în acest număr al revistei – indică și o mutare evidentă de accent, care ține seama nu numai de finalități economice, ci și de limitele resurselor exploatate și fructificate tot sub semnul eficienței economice. Concret, despre domeniul pe care-l abordăm reținem precizarea noului ministru potrivit căreia „problema redevențelor pentru producția de petrol și gaze revine Ministerului Finanțelor și Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, nu direct Departamentului pentru Energie”. În rest, este evident că întreaga activitate din sectorul de petrol și gaze este subordonată obiectivului general de politică în domeniul energeticii, așa cum a fost enunțată și de ministrul delegat Răzvan Nicolescu.

Repere ale unei istorii de peste 150 de ani:
       • 1857: prima înregistrare a producției petroliere din lume;
       • 1861: prima sondă săpată în România;
       • 1909: prima producție de gaze naturale din lume;
       • 1913: primul sistem european de transport al gazelor prin conducte, în Transilvania;
       • 1975: prima platformă de foraj marin;
       • 1976: maxim al producției de țiței - 14,7 milioane tone;
       • 1986: vârf al producției de gaze naturale - 36,2 miliarde mc;
       • 1990: se înființează S.C. Oil Terminal Constanța și S.C. CONPET S.A. Ploiești;
       • 1991: s-a înființat Regia Națională a Gazului Metan ROMGAZ R.A. Mediaș și Regia Autonomă a Petrolului PETROM R.A. București;
       • 1995: apare Legea Petrolului - prima lege ce se referă exclusiv la hidrocarburi (țiței, gaze și condensat) și se înființează Agenția Națională pentru Resurse Minerale;
       • 1997: se înființează Societatea Națională a Petrolului PETROM S.A., prin fuziunea PETROM R.A. cu Compania Română de Petrol (CRP). De asemenea, este pusă în funcțiune conducta submarină de transport gaze de la platforma centrală din Marea Neagră la terminalul PETROMAR Constanța;
       • 1998: se înființează Societatea Națională de Gaze Naturale  
ROMGAZ S.A. Mediaș;
       • 2004: au fost aprobate noua Lege a Petrolului și Legea Gazelor în condițiile alinierii standardelor românești la cele internaționale.

Mecanismele legislative și administrative ale operațiunilor petroliere. O altă temă controversată o constituie reglementările care „guvernează” modul de acordare a drepturilor de desfășurare a operațiunilor petroliere pe teritoriul țării noastre. Unele puncte de vedere nu țin seama, însă, tocmai de amintitele reglementări și, de aici, cel puțin o sursă de alimentare a confuziilor. De aceea, considerăm util să prezentăm în sinteză mecanismele legislative și administrative aferente.

În primul rând, se cere reținut că operațiunile petroliere se realizează pe teritoriul țării de persoane juridice, române sau străine, în condițiile legii, numai în cadrul unor perimetre stabilite în acest scop de Agenția Națională pentru Resurse Minerale. Perimetrele sunt ofertate prin apelul public de ofertă organizat de Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în condiții de transparență, în conformitate cu principiile stabilite prin Directiva Parlamentului European și a Consiliului nr. 94/22/CE privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și exploatare a hidrocarburilor.

Lista perimetrelor petroliere ofertate se aprobă prin Ordinul Președintelui A.N.R.M., care este publicat atât în Monitorul Oficial, cât și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și este afișat pe pagina de Internet a A.N.R.M. - www.namr.ro. Până în prezent, A.N.R.M. a organizat 10 astfel de runde de ofertare, iar rezultatele celor mai recente sunt următoarele:

Apelul Public de OfertăNumăr perimetre scoase la licitație de A.N.R.M.Număr oferte depuse în vederea participării la apelul public de ofertăNumăr de acorduri atribuite în urma apelului public de ofertă
Runda VIII -2007- (Ordin ANRM nr. 69/2007)35 perimetre, dintre care: - 9 perimetre de explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră, și -26 perimetre de dezvoltare-exploatare și exploatare petrolieră35 oferte depuse, dintre care: - 4 oferte, din partea a 4 companii, pentru perimetre de explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră, și - 31 oferte, din partea a 10 companii, pentru perimetre de dezvoltare-exploatare și exploatare petrolieră17 acorduri atribuite, dintre care: - 2 acorduri atribuite pentru perimetre de explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră, și - 15 acorduri atribuite pentru perimetre de dezvoltare-exploatare și exploatare petrolieră
Runda IX -2008- (Ordin ANRM nr. 1/2008)14 perimetre de dezvoltare-exploatare și exploatare petrolieră24 oferte, din partea a 9 companii11 acorduri atribuite
Runda X -2009- (Ordin ANRM nr. 179/2009)30 perimetre de explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră63 oferte, din partea a 26 companii20 acorduri atribuite

Sistemele naționale de transport. Sistemele naționale de transport a petrolului includ un terminal petrolier cu capital de stat (Oil Terminal) și unul administrat de Rompetrol (Midia Marine Terminal), precum și oportunități de dezvoltare a unor depozite de înmagazinare a gazelor naturale care intră sub incidența acordurilor de concesiune încheiate și gestionate de A.N.R.M. Sistemul național de transport al petrolului cuprinde conductele magistrale și locale și asigură transportul țițeiului din perimetrele de exploatare din țară și al celui importat la punctele de predare către rafinării.

Unde sunt recordurile de altădată? Trecerea în revistă a momentelor cheie din istoria industriei de petrol și gaze a României a oferit informațiile esențiale privind vârfurile de producție atât la țiței, cât și la gaze. După 2004, un alt reper în istoria petrolului românesc, respectiv privatizarea PETROM, producția de țiței nu a mai depășit 5,5 milioane de tone. În anul premergător declanșării crizei s-a atins o producție de 4,6 milioane tone. În continuare, situația extracției de țiței se prezintă astfel: 4,4 milioane tone în 2009, 4,2 milioane tone în 2010, 4 milioane tone în 2011, 3,9 milioane tone în 2012, 2,9 milioane tone în 9 luni din 2013.

În spațiul public circulă tot felul de definiții pe temele care ne interesează, în vederea alcătuirii unui „Dosar” viabil în domeniul abordat în acest număr al revistei noastre. Faptul că anumite cuvinte și chiar sintagme sunt fie cunoscute insuficient, fie „beneficiază” de definiții inadecvate (să le spunem doar așa) ne determină să supunem atenției cititorilor elementele strict necesare care îi scot „în afara decorului” pe părerologi, în special pe cei care se pronunță în totală necunoștință de cauză în așa zisele dezbateri televizate. Deci, ce înseamnă, în fapt, în realitate unele dintre noțiunile de bază care ne permit „să știm despre ce vorbim?”
       • Resursele de petrol situate în subsolul țării și al platoului continental românesc al Mării Negre, delimitat conform principiilor dreptului internațional și convențiilor internaționale la care România este parte, fac obiectul exclusiv al proprietății publice și aparțin statului român.
       • Petrolul reprezintă substanțele minerale combustibile constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale, acumulate în scoarța terestră și care, în condiții de suprafață, se prezintă în stare gazoasă, sub formă de gaze naturale, sau lichidă, sub formă de țiței și condensat.

Potrivit Ordinului A.N.R.M. nr. 101/1997, petrolul cuprinde următoarele substanțe, care se află în proces de explorare sau exploatare:
       a) țiței, cuprinzând amestecuri de hidrocarburi, care, în condiții de zăcământ și standard de suprafață, se prezintă în stare lichidă;
       b) gaze asociate cu țițeiul, cuprinzând gazele dizolvate în țiței în condiții inițiale de zăcământ și gazele din capul primar de gaze asociate acumulărilor de țiței;
       c) gazele naturale libere, acumulate în zăcăminte, exclusiv sub formă de gaze, care pot fi sărace (fără conținut de condensat), bogate (în amestec cu condensat în condiții de zăcământ, la care rația gaz-condensat depășește 27.000 Stmc/mc) sau gaz-condensat (gaze în amestec cu condensat în condiții de zăcământ, la care rația gaz-condensat este cuprinsă între 540-27.000 Stmc/mc);
       d) condensat, fracție lichidă de hidrocarburi ușoare la care componenta C7+ nu depășește 12,5%, rezultat prin procese de separare a gazelor provenite din zăcămintele de gaz-condensat, gaze libere bogate sau din capul de gaze al zăcămintelor de țiței;
       e) amestecuri de gaze combustibile naturale din zăcăminte, exclusiv sub formă de gaze, care, pe lângă componentele din grupa hidrocarburilor, conțin și alte componente chimice (dioxid de carbon, azot, hidrogen, hidrogen sulfurat etc.) în proporții cumulate de peste 10% (volumetric) și a căror combustibilitate este dovedită prin teste de ardere.
       • Gazele naturale cuprind gazele libere din zăcăminte de gaz metan, gazele dizolvate în țiței, cele din capul de gaze asociat zăcămintelor de țiței, precum și gazele rezultate din extracția amestecurilor de gaz condensat.
       • Concesiune petrolieră semnifică operațiunea juridică prin care statul român, reprezentat de autoritatea competentă, în calitate de concedent, transmite, pe o perioadă determinată, unei persoane juridice române sau străine, în calitate de concesionar, dreptul și obligația de a efectua, pe risc și cheltuială proprii, operațiuni petroliere și dreptul de a utiliza bunurile aflate în proprietate publică, necesare realizării operațiunilor petroliere, în schimbul unei redevențe.
       • Acordul petrolier este actul juridic încheiat între autoritatea competentă și una sau mai multe persoane juridice române ori străine, în vederea efectuării de operațiuni petroliere și a concesiunii bunurilor necesare realizării acestora. Se încheie pe o perioada inițială de până la 30 de ani, cu posibilitatea de prelungire de până la 15 ani.
       • Redevența petrolieră reprezintă suma datorată de către titularii acordurilor petroliere bugetului de stat, în condițiile legii, pentru exploatarea unui zăcământ petrolier și a bunurilor aflate în domeniul public, în scopul transportului și tranzitului petrolului pe conducte magistrale, precum și operării terminalelor petroliere.

Sinopsis european al fiscalizării exploatării hidrocarburilor (sursa: Energynomics.ro)

Acordurile petroliere, drepturi și obligații. Armonizarea obiectivelor întreprinzătorilor cu interes public. Mai buna cunoaștere a modalităților prin care sunt și pot fi puse în valoare resursele petroliere (țiței și gaze) permite, la rândul ei, să se clarifice aspecte esențiale care se află în zona interesului public. Este încă un motiv pentru a recurge la precizări de ordin normativ.

Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de reprezentant al statului român, este abilitată să încheie acordurile petroliere cu câștigătorii apelului public de ofertă pentru concesionarea perimetrelor petroliere. Apelul este organizat de A.N.R.M. Acordul petrolier sintetizează drepturile și obligațiile companiei câștigătoare pentru perimetrul câștigat în urma rundei de ofertare, drepturi și obligații care decurg din Legea petrolului nr. 238/2004, alte legi și reglementări în materie, precum și din normele și instrucțiunile emise în vederea aplicării acestor legi și reglementări.

Agenția Națională pentru Resurse Minerale are în derulare peste 400 de acorduri petroliere pentru dezvoltare-exploatare și exploatare, cele mai multe fiind încheiate OMV Petrom și SNGN Romgaz S.A. (conform hărții cu perimetre pentru dezvoltare-exploatare și exploatare). Activitatea de explorare-dezvoltare-exploatare a zăcămintelor petroliere se desfășoară prin intermediul a 54 de acorduri de concesiune active aflate în derulare (conform hărții cu perimetre pentru explorare-dezvoltare-exploatare).

„Mărul discordiei” – redevențele
      
Titularii acordurilor de concesiune petrolieră sunt obligați, conform art. 49, alin. (1) din Legea Petrolului nr. 238/2004, la plata către bugetul de stat a unei redevențe petroliere.
       Redevența petrolieră se stabilește astfel:
       a) o cotă procentuală din valoarea producției brute extrase, pentru operațiunile petroliere de exploatare a zăcămintelor petroliere, după cum urmează:
       b) o cotă de 10% din valoarea veniturilor brute realizate din operațiuni petroliere de transport și tranzit al petrolului prin sistemele naționale de transport al petrolului, precum și din operațiunile petroliere efectuate prin terminalele petroliere aflate în proprietatea publică a statului;
       c) o cotă de 3% din valoarea venitului brut realizat din operațiunile de înmagazinare subterană a gazelor naturale.

Redevența petrolieră este datorată din ziua începerii operațiunilor petroliere și este plătibilă trimestrial, cu scadența la data de 25 a primei luni a trimestrului următor. Calculul contravalorii redevenței petroliere datorate bugetului de stat de către titularii acordurilor petroliere se face pe baza prețurilor de referință stabilite de autoritatea competentă. În ceea ce privește volumul redevențelor încasate, prezentăm datele oficiale care se referă la perioada 2011-2013 (9 luni):
       2011: total redevențe încasate – 1.123,84 mil. lei, din care: n pentru țiței – 515,24 mil. lei; n pentru gaze naturale – 432,13 mil. lei.
       2012: total redevențe încasate – 1.197,66 mil. lei, din care: n pentru țiței – 598,55 mil. lei; n pentru gaze naturale – 430, 17 mil. lei.
       2013 (9 luni): total redevențe încasate – 892,31 mil. lei, din care: n pentru țiței – 403,80 mil. lei; n pentru gaze naturale – 356,52 mil. lei.

Redevența (%)Producția brută (țiței/condensat 10^3 tone/trimestru)
3,5pentru zăcăminte care produc sub 10
5pentru zăcăminte care produc între 10 și 20
7pentru zăcăminte care produc între 20 și 100
13,5pentru zăcăminte care produc peste 100
Redevență (%)Gaze naturale 10^6 mc/trimestru
3,5pentru zăcăminte care produc sub 10
7,5pentru zăcăminte care produc între 10 și 50
9pentru zăcăminte care produc între 50 și 200
13pentru zăcăminte care produc peste 200

Platoul Continental al Mării Negre. După câștigarea procesului de la Haga în care a fost delimitat Platoul Continental al Mării Negre care reprezintă zona economică exclusivă a României operațiunile de explorare a hidrocarburilor au generat, pe bună dreptate, multe speranțe în ceea ce privește posibilitatea țării noastre de a-și acoperi într-o măsură tot mai mare necesarul din resurse proprii. În ce măsură aceste speranțe sunt justificate rezultă din datele-cheie referitoare la desfășurarea operațiunilor petroliere din Marea Neagră.
       1969: Prima achiziție seismică;
       1976: Platforma GLORIA forează prima sondă de explorare în platoul românesc;
       1980: Prima descoperire offshore (Lebăda Est);
       1984: Descoperirea zăcământului Lebăda Vest;
       1987: Începerea producției la zăcământul Lebăda Est;
       1988: Descoperirea zăcământului Sinoe;
       1998: Descoperirea zăcământului Pescăruș;
       2007: Prima descoperire de țiței după 1998 – zăcământul Delta;
       2012: Prima sondă cu rezultat în ape de mare adâncime – Domino 1.

Activitatea de explorare petrolieră din zona de offshore a României se desfășoară în cele 9 perimetre concesionate până în prezent, în baza acordurilor încheiate de A.N.R.M. cu reprezentanți importanți ai industriei de profil. Reamintim că OMV Petrom S.A. este singurul producător în zona românească a Mării Negre și cel mai mare din Marea Neagră. Pe cele 5 structuri puse în evidență în cadrul perimetrului XVIII Istria (Pelican, Delta, Sinoe, Lebăda Est, Lebăda Vest), S.C. OMV PETROM S.A. a trecut deja la exploatare.

Perimetre de explorare, dezvoltare și exploatare (sursa: Agenția Națională pentru Resurse Minerale)

Perimetrele de dezvoltare-exploatare și exploatare petrolieră (sursa: Agenția Națională pentru Resurse Minerale)

Operațiunile petroliere, „la bani mărunți”. Cum se va vedea din precizările primite din partea A.N.M.R., pentru o evaluare corectă a stadiului diverselor operațiuni petroliere se impune luarea în considerare a unei succesiuni de etape. Ele sunt obligatorii și, prin urmare, se cer luate în considerare atât prin secvențialitatea lor, cât și prin ceea ce reprezintă în ansamblu. Așadar:

A) Prima etapă în derularea operațiunilor petroliere din România este cea de explorare, definită conform prevederilor art. 2, lit. 15 din Legea Petrolului nr. 238/2004, ca fiind „ansamblul de studii și operațiuni care se realizează pentru cunoașterea condițiilor geologice de acumulare a petrolului și cuprinde identificarea zăcămintelor, evaluarea cantitativă și calitativă a acestora, precum și determinarea condițiilor tehnice și economice de valorificare”. Operațiunile de explorare cuprind lucrări geochimice, geofizice, de cartare geologică, foraje de explorare-deschidere și explorare-evaluare, documentații corespunzătoare acestora, de exploatare experimentală, precum și de cercetare științifică.
      • Cercetarea științifică constă în sistematizarea, analizarea și interpretarea tuturor datelor geologice, geofizice, biostratigrafice, sedimentologice, geochimice și altele asemenea, obținute prin lucrările de cercetare anterioare, în vederea fundamentării geologice și proiectării în condiții eficiente de noi lucrări de explorare.
      • În faza de identificare a zăcămintelor se realizează operațiuni petroliere de explorare geologică, geofizică și geochimică și foraje de deschidere, care au ca obiectiv identificarea unor noi acumulări de petrol.
Dacă în urma acestor operațiuni se descoperă acumulări de petrol, se poate declara descoperire de zăcământ comercial. După prima sondă cu rezultat, titularul acordului petrolier elaborează proiectul de evaluare a acumulării de petrol prin lucrări geofizice detaliate și/sau, după caz, prin sonde, dar numai după ce a primit aprobarea prealabilă din partea A.N.R.M.
      • În faza de evaluare cantitativă și calitativă a zăcămintelor se realizează săparea sondelor de explorare-evaluare și exploatare experimentală, prin care se stabilesc extinderea suprafețelor productive, parametrii geologo-fizici, potențialul zăcămintelor descoperite, precum și condițiile tehnico-economice de exploatare. În baza datelor obținute în această etapă, se vor elabora două categorii de studii: studii de zăcământ cu calculul rezervelor și studii de fezabilitate tehnico-economică. Acestea vor fundamenta decizia de trecere la faza de dezvoltare.
       • Exploatarea experimentală se execută pe baza unui proiect elaborat de titular, iar condițiile de realizare vor fi stipulate în acordul petrolier.
       Trecerea la faza de dezvoltare este marcată de confirmarea de către Agenția Națională pentru Resurse Minerale a rezervelor, calculate prin studii de fezabilitate tehnico-economică.

B) Conform prevederilor art. 2, lit. 13 din Legea Petrolului nr. 238/2004, „dezvoltare semnifică ansamblul lucrărilor care constau în realizarea sondelor de exploatare, construirea, montarea, reabilitarea și modernizarea instalațiilor specifice, conductelor colectoare, conductelor magistrale, echipamentelor și a altor utilități necesare extracției, tratării, stocării, transportului și tranzitului petrolului”.
       Faza de dezvoltare va începe numai după aprobarea proiectului de exploatare, pe baza rezervelor confirmate și a declarării caracterului comercial al zăcământului. Acest proiect trebuie să conțină toate datele necesare pentru evaluarea resurselor și rezervelor de petrol, ținându-se seama de tehnologiile de exploatare aplicabile, de costurile și prețurile existente la data evaluării și de evoluția acestora în perspectivă, și se pune în aplicare cu avizul A.N.R.M.

C) Conform prevederilor art. 2, lit. 15 din Legea Petrolului nr. 238/2004, „exploatare semnifică ansamblul de lucrări efectuate la și de la suprafață pentru extragerea petrolului, colectarea, tratarea, transportul, precum și tranzitul acestuia prin conductele magistrale, în vederea realizării unor scopuri economice prin folosirea și punerea în valoare a acestuia”.
       Trecerea la această etapă se poate face numai după obținerea acordului de mediu și asigurarea condițiilor de captare a petrolului, de evacuare a apelor reziduale și, dacă este cazul, de ardere la coș a gazelor asociate care nu fac obiectul valorificării și după autorizarea A.N.R.M

Articolul face parte din dosarul Resursele strategice ale României
comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Legislația fiscală românească nu trebuie schimbată din temelii, căci avem un Cod fiscal rezonabil ca funcționalitate și norme de aplicare detaliate. Însă e nevoie de o rescriere a Codului fiscal pentru că realitatea economică a depășit legislația în unele privințe, iar lipsa de prevederi specifice face de multe ori greoaie aplicarea unor prevederi prea generale.

Am învățat, atât acasă, cât și mai târziu, la școală, să fiu serios și smerit. Să îmi găsesc un loc de muncă. Ăsta este modelul ante-capitalist. Era mai bine să fie așa. Mai sigur. La finalul facultății, băncile (indiferent că acționar era statul sau privat) păreau locul unde să fii ca absolvent de ASE. Confirmai absolvirea unui ciclu de 4 sau 5 ani. Din fericire, m-am împotrivit, iar anul 2009 mi-a confirmat că un monolit este primul care se crapă când se apropie o criză financiară.

Avem nevoie de legi clare pentru a ști ce obligații fiscale avem, pentru a nu crea riscuri legislative pentru business. Statul, prin statut, este responsabil de calitatea reglementărilor. Atunci când reglementarea este neclară, ea trebuie interpretată în favoarea contribuabilului. De altfel, există și o decizie a CEDO în acest sens.

Academia este obișnuită să nu se implice în niciun fel în lupta politică, pentru că – de ce să nu o spunem? – asta este rațiunea de a exista a Academiei. Tema discutată – vă spun ca un cercetător în domeniul economic – se află la miezul științei economice.

Proiectul Pactul pentru Fiscalitate este o inițiativă lăudabilă și mă simt onorat că particip la ea. Sper să aibă un rol important în procesul general de perfecționare și modernizare a gândirii și politicii economice românești. Pactul pentru Fiscalitate enumeră și dorește să urmeze patru principii suverane pentru o societate prosperă: stimularea investițiilor directe; simplificarea, eficientizarea și predictibilitatea legislației fiscale; depolitizarea, profesionalizarea și informatizarea ANAF și toleranța zero la evaziune.

Ce ne propunem prin Pactul pentru Fiscalitate este ca inițiativa să contribuie la crearea unei fiscalități eficiente, responsabile, credibile, transparente și deschise în relația cu beneficiarii serviciilor sale – cetățenii și mediul de afaceri. Avem nevoie de un sistem fiscal predictibil și stabil, capabil să favorizeze și să susțină dezvoltarea socio-economică echilibrată la nivel național și local.

La începutul acestui an am avut o curiozitate: cum a evoluat fiscalitatea românească în ultimii 10 ani? Am făcut, așadar, un inventar al măsurilor de politică fiscală în această perioadă, perioadă care coincide și cu cea în care avem un Cod Fiscal și unul de Procedură Fiscală care reglementează principalele impozite și taxe din România, precum și modul în care este guvernată relația între contribuabil și ANAF.

Am participat la conferința de lansare în dezbatere publică a sus-menționatului „Pact pentru Fiscalitate”, Romanian Business Leaders fiind și ea – alături de alte entități – parte a acestei inițiative. Lăudabile, în măsura în care nu va rămâne o formă fără fond și în măsura în care se înțeleg bine termenii.

Încep prin a mulțumi pentru invitația de a mă adresa, prin intermediul revistei dvs., economiștilor din România sau cel puțin celor care sunt membri ai AGER și deci cititori firești ai acestei reviste. Mi se pare normal să mă autodivulg din capul locului prin a vă informa că sunt la rândul meu economist (și o spun cu mândrie), licențiat al Facultății de Relații Economice Internaționale din cadrul ASE București.

Ziua Profesiilor Liberale din România – 5 noiembrie – a fost marcată printr-o conferință ajunsă anul acesta la a șaptea ediție, fără să însemne nici pe departe rutina simplei marcări a unei date atribuite la nivel organizațional, ci reunind sub forma unei dezbateri de substanță exponenți dintr-o diversitate de domenii economico-sociale, precum și din spațiul conex al partenerilor, beneficiarilor, autorităților. Organizată de UPLR – Uniunea Profesiilor Liberale din România, conferința a avut ca temă „Consolidarea profesiilor liberale – mijloc de dezvoltare a societății românești”.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I