Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Redresare vs. lichidare – rolul băncilor

Florin Antonescu, profesor, jurnalist pe teme socio-economice
Economistul nr. 10, 01 iunie 2016


Redresare vs. lichidare – rolul băncilor

O privire asupra insolvenței din perspectiva opusă fatalității parcă generalizate în abordările curente ale temei este ceea ce a oferit forumul „România durabilă: redresare vs. lichidare – rolul băncilor”, organi-zat de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) și proiectul „România Durabilă”, având partener media principal revista „Economistul”. Exponenți ai întreprinderilor mici și mijlocii și ai industriei de anvergură, practicieni în insolvență, reprezentanți ai unor bănci de prim rang, ai mediului universitar și ai autorităților au avut un dialog vizând sprijinirea firmelor ajunse la un moment dat în dificultate, pentru salvarea lor și în beneficiul inclusiv al statului.

Interesul salvării debitorului onest

Realitatea post-criză, sintetizată în aprecierea că „legislația insolvenței și atitudinea creditorilor împing prea multe firme către lichidare”, a constituit premisa primei părți a reuniunii (moderator, Daniel Apos-tol). „Faliment înseamnă dispariția unei întreprinderi din toate punctele de vedere, așa că mi-e greu să cred că cineva se poate gândi la altceva decât la salvarea debitorului onest”, a afirmat de la început Va-sile Deleanu, din poziția practicianului în insolvență cu experiență recunoscută, CEO-fondator al SCA „Deleanu Vasile – Avocați” și „Rovigo” SPRL. Apelul său a fost ca, „prin abordări comune – ANAF, bănci, practicieni în insolvență – să oprim această hemoragie. Nu este nevoie de schimbarea legii, ci de aplicare a legii existente, mai ales că nu datează decât din 2014 și, față de forma precedentă, aduce un echilibru între creditor și debitor!” Condiția, a accentuat Vasile Deleanu, este de finanțare a procedurii de insolvență, pentru că „nu poate exista reorganizare fără bani”, sublinierea imediată fiind că „la bănci ne uităm când vorbim despre finanțarea în insolvență”. O procedură mai puțin cunoscută pe care a re-iterat-o în acest sens este cea potrivit căreia banca investitoare în insolvență este prima care repri-mește banii în urma redresării, creditorul inițial trecând în plan secund.

Accentuarea prevenției în relația statului cu firmele

Din perspectivă opusă, Dan Pascariu, președinte al consiliului de supraveghere al Unicredit România, a prezentat o expunere pe tema „Sunt realiste așteptările față de sistemul bancar?”, reamintind că băncile în sine formează o industrie.

Declarându-se principial în favoarea restructurării, Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), s-a pronunțat pentru accentuarea la-turii preventive în relațiile statului cu firmele.

La rândul său, Dragoș Doroș, președintele ANAF, a dat asigurări că instituția pe care o conduce „dorește să schimbe paradigma de acțiune, să obțină bani mai mult prin dialog cu contribuabilii și mai puțin prin măsuri intempestive”. Primele reușite în acest sens se regăsesc în creșterea încasărilor pe primele luni ale anului în curs față de perioada corespunzătoare din 2015, chiar în condițiile scăderii TVA.

Cu acordarea unei șanse de redresare întreprinderilor în insolvență s-a declarat de acord și secretarul de stat Florin Aurelian Moțiu, din Ministerul Justiției: „Debitorii onești, care doresc reinserția în econo-mie, trebuie să merite o șansă. Esențială este o relație de încredere între creditori și investitori. Ne-am dori cât mai multe rezolvări extrajudiciare, prin înțelegere, ceea ce ar duce la soluții cu efecte benefice în economie”.
Într-un final deschis al primei părți a dezbaterii, Petru Rareș, vicepreședinte al ASPES, a definit insol-vența ca „element fundamental de curățire și reîmprospătare a mediului de afaceri”, lansând în același timp întrebarea „cine finanțează zecile de mii de întreprinderi” care intră în dificultate.
Partea a doua a forumului (moderator, Constantin Rudnițchi, co-moderator, Vasile Deleanu) a accen-tuat avantajele redresării, insistând în sens aplicativ asupra modalităților de sprijinire a firmelor. Co-moderatorul discuțiilor a făcut o pledoarie concentrată, inclusiv cu nuanțele unui apel mediatic, pentru încredere comună între părțile angrenate în atingerea obiectivul necesar a fi unic, cel al salvării. Rolul băncilor în acest sens a reieșit argumentat, pe măsura competenței celor care s-au pronunțat. Florin Dănescu, președinte executiv al Asociației Române a Băncilor, a subscris la importanța nivelului de în-credere, reamintind în același timp că „rolul băncilor în economie este de intermediar”. De asemenea, a făcut observația că în ultima vreme numărul firmelor intrate în insolvență s-a redus, dar în paralel a crescut incidența fenomenului la categoria companiilor mari. Revenind, Vasile Deleanu a insistat asupra ideii de constituire a unei bănci dedicate investițiilor în insolvență.

În același spirit al cerinței reactivării dialogului între părți și al renunțării la exprimări desprinse de con-textul economic real, dr. ec. Constantin Boștină, președinte al ASPES și director al grupului de Presă Economistul, s-a pronunțat pentru găsirea „unor soluții pentru a ieși din acest status, altfel nu facem decât să batem pasul pe loc în înțelegerea insolvenței, în oferirea unei salvări, timp în care «bolnavul» se duce”. Sublinierea sa a fost că „ASPES înțelege să susțină activ inițiativele, demersurile dedicate acestui scop, încât să contribuie la revitalizarea mediului de afaceri”.

Oprindu-se asupra semnalelor de avertizare percepute de bănci dinspre companiile în dificultate, Mirela Iovu, vicepreședinte al CEC Bank a reafirmat că „nu e simplu nici să previi, nici să administrezi insolvența”.

Problema evaluării în situații de insolvență a fost adusă în discuție de Adrian Vascu, senior partner „Veridi SRL”, prim-vicepreședinte al UPLR.
Tot din perspectiva practicii în domeniu, av. Nicoleta Grigorescu, „Rovigo SRL”, a oferit comentarii ba-zate pe analizarea în paralel a unor aspecte din Codul de procedură penală și Legea insolvenței.

Dezbaterea a fost întregită prin expunerea unor studii de caz, ilustrând succesul în redresarea câtorva companii, reintegrate în angrenajul economic: „Edy International Spedition SRL” (prezentare oferită de Mircea Țiplea, Business Consultant), „Teleconstrucția SA” (Natașa Paraschivescu, manager), FECNE SA (Lucian Rusu, director general). În ansamblu, cazurile concrete, analizele specializate și schimburile de idei – au convenit participanții la forum – este necesar să fie luate ca pași cu semnificație specifică într-o abordare tematică stringentă cum este cea a insolvenței. n

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

România, țara contrastelor, este imaginea care se desprinde din studiul INS intitulat „Condițiile de viață ale populației în anul 2015”. La nivel național, aproape jumătate dintre gospodării suportă cu dificultate sau cu mari eforturi cheltuielile curente, în timp ce doar una din șapte gospodării nu are probleme pentru plata facturilor curente. Astfel, peste 50% dintre restanțieri, au avut probleme cu plata facturilor la curent electric și la întreținere. În privința vacanțelor, România se situează pe ultimul loc în Europa, un sejur de o săptămână pe an fiind un lux pe care nu și-l pot permite aproximativ 70% dintre familii. În aceste condiții, dezvoltarea turismului intern este aproape imposibilă, creșterea bazându-se pe atragerea turiștilor străini.

Strategia „România competitivă” lansată pe data de 5 iulie în dezbatere publică se dorește a fi un proiect de țară care să transforme economia și societatea românească până la începutul viitorului deceniu. În principal, acest program prevede susținerea cu prioritate a factorilor care măresc PIB-ul potențial și încurajarea producției industriale și agricole în detrimentul consumului. În document se precizează că o creștere sănătoasă nu se mai poate face prin politici monetare, fiscale sau salariale care încurajează consumul, ci doar prin stimularea producției oriunde în România. Impactul bugetar estimat pentru atingerea tuturor obiectivelor fiind de 16,9 miliarde euro în următorii cinci ani (circa 10,5% din PIB pentru o perioadă de cinci ani).

Revista „Economistul” i-a provocat la un dialog „cu cărțile pe masă” pe doi dintre reprezentanții mediului bancar și al antreprenorilor. Sergiu Oprescu, președintele Consiliului Director al Asociației Române a Băncilor (ARB) și Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) discută tranșant despre relația bănci-companii antreprenoriale, despre cât de mult finanțează băncile economia reală, despre mediul economic, dar și despre soluții de viitor prin care economia românească poate crește.

Globalizarea economiei mondiale nu este o problemă nouă. Dezvoltarea business-ului la nivel internațional a generat de-a lungul timpului o integrare din ce în ce mai puternică a economiilor naționale în economia globală. Așa cum se menționează în introducerea la Planul de Acțiune BEPS elaborat de OECD (Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare), Liga Națiunilor a atras atenția încă din 1920 asupra faptului că în momentul în care diverse sisteme de impozitare interacționează se creează premisele unei duble taxări internaționale, fapt ce poate avea drept urmări încetiniri ale ritmului de dezvoltare a economiei globale și diminuări ale nivelului de prosperitate atins de diverse țări. Plecând de la aceste observații, majoritatea statelor lumii au înțeles necesitatea de a lua măsuri concertate în ceea ce privește eliminarea dublei impuneri, pe baza unor reguli recunoscute internațional și reunite în tratate bilaterale încheiate cu scopul de a reglementa eliminarea dublei taxări.

O  soluție pentru rezolvarea inechităților din sistemul asigurărilor sociale ar fi introducerea unui așa-numit pilon patru al sistemului de pensii. Astfel, cine îndeplinește condițiile de vârstă și vechime pentru ieșirea din activitate ar putea beneficia de o contribuție venită direct din impozitele plătite de cei pe care i-a crescut, aflați „în câmpul muncii” și care își achită corect dările către statul român.

PressOne scrie că 113 senatori și deputați, din totalul de 541 de membri ai Parlamentului, au absolvit Colegiul Național de Apărare, din subordinea ministerului de resort. Șapte dintre ei sunt foști sau actuali șefi de partide. Aceeași instituție a fost absolvită și de 7 dintre membrii guvernului tehnocrat Cioloș. Publicația mai enumeră pe această listă foști și actuali șefi ai SRI și SIE, consilieri prezidențiali, șefi din ANAF, precum și pe președintele Federației Române de Fotbal. Lista nu este exhaustivă.

Raportul de analiză „Percepțiile mediului de afaceri asupra economiei”, elaborat de agenția pentru cercetări de piață TNS - Transaction Network Services în beneficiul Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), a angrenat, ca respondenți, 500 de decidenți la nivelul unor societăți comerciale din România (proprietari, asociați, persoane cu funcții de conducere de nivel superior), aleși pe regiuni istorice și domenii de activitate.

Consecință firească a obiectivelor sale și a funcțiilor pe care le îndeplinește, este în obiceiul Fondului Monetar Internațional să publice periodic analize ale conjuncturii economiei mondiale și ale stabilității sistemului financiar internațional. Cele mai recente rapoarte pe aceste subiecte demonstrează o aplicare sensibilă a experților instituției asupra modificărilor pe termen scurt în economia globală, de natură să influențeze eventuala consolidare a unor tendințe pe termen mediu și lung. În același timp, dincolo de „business as usual”, FMI se preocupă și de aprofundarea cercetărilor care atacă accentuarea disparităților din economia globală, restructurarea puterilor economice în plan global din ultimele două decenii având loc pe fondul unor inegalități majore în dispersia veniturilor și a averilor. Cifrele sunt cunoscute (1% din populația globului deținând 90% din averea globală), dar magnitudinea raporturilor care reflectă respectivele inegalități aduc în discuție paradigma capitalismului actual ca model economic și necesitatea unei noi ordini financiare globale, actuala fiind mult erodată de o etică și moralitate discutabilă. Este de observat că randamentul capitalului a depășit cu mult randamentul forței de muncă umane, singura creatoare de valoare, după cum banii, ca urmare a escaladării speculațiilor financiare sprijinite de inginerii financiare, au ajuns să se „reproducă” singuri. Condiția umană la nivel global pare să nu mai progreseze, în condițiile în care chiar societăți dezvoltate stabilizate se plâng de scăderea relativă a standardului de viață, iar clasa de mijloc, acolo unde a fost lider al pacificării sociale, este în pericol de diminuare.

Reglementarea internațională a procedurii insolvenței se extinde actualmente nu doar asupra entităților cu scop comercial și asupra unităților administrativ-teritoriale, dar și asupra persoanelor fizice.

Dezbaterile parlamentare pentru reexaminarea Legii privind darea în plată au deschis pentru promotorii parlamentari ai populismului exacerbat un motiv de atac asupra independenței Băncii Naționale a României (BNR) prin propunerea senatoarei Cristiana Anghel de a demite Consiliul de Administrație al BNR dacă se respinge raportul anual. Este adevărat că, poate acum, mânați în luptă de dorința de a schimba conducerea BNR, parlamentarii își vor îndeplini atribuțiile de monitorizare a activității băncii centrale prin dezbaterea rapoartelor anuale ale acesteia, inclusiv analiza situațiilor financiare, ce nu au mai fost puse în discuție de peste patru ani (ultimul raport dezbătut este cel pe anul 2011).

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I