Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
articole semnate de Radu Mușetescu

Radu Muşetescu
Conferențiar univ. dr. Radu Mușetescu este directorul Departamentului de REI, ASE București.

 Kung Fu Finance   Între Tauri și Urși, Dragonul își face simțită prezența…
Economistul nr. 1, 18 ianuarie 2016 
Dinamica din ultimul timp a pieței de capital din Republica Populară Chineză, cu o volatilitate de mare amplitudine și aparent persistentă în timp, ne duce cu gândul la necesitatea de a defini această perioadă în răspăr cu ceea ce eram deja obișnuiți până acum, respectiv o piață „taur” (engl. „bullish”) sau una „urs” (engl. „bearish”). Am putea-o numi o piață „dragon” (engl. „dragonish”), cu creșteri masive, dar și scăderi abrupte. Iar vestea este că ea… cam va rămâne pe aici.

 FMI: vaccin sau stigmat?   Fondul Monetar Internațional și lungul drum către irelevanță
Economistul nr. 37-38, 12 octombrie 2015 
Numeroși analiști au considerat Fondul Monetar Internațional (FMI) drept una dintre instituțiile pilon ale ordinii economice mondiale de după Al Doilea Război Mondial. Personal, consider această afirmație drept o supraapreciere majoră. Fondul Monetar Internațional a fost relevant doar atât timp cât a îndeplinit funcția pentru care a fost creat inițial. Adică până în 1971, momentul așa-numitei căderi a sistemului Bretton Woods.

 Între zebră și măgar: ce culoare are catârul chinez?   Provocările economice ale Chinei în 2015
Economistul nr. 29-30, 31 august 2015 
Performanța economică a Republicii Populare Chineze frizează în mod cert miracolul. Începând cu reformele demarate de Deng Xiaoping în 1979, ultimele trei decenii au însemnat o rată medie de creștere anuală a produsului intern brut de peste 9%. Este un superb record mondial, care a ridicat deasupra limitei sărăciei extreme circa 600 de milioane de persoane și a transformat China în cea de-a doua economie a lumii, după cea a Statelor Unite ale Americii.

Research is my business… and business is good?
Economistul nr. 11-12, 30 martie 2015 
În aceste zile se împlinesc doi ani de la scandalul Rogoff-Reinhart. Nu, nu are nicio legătură cu banda Baader-Meinhof, respectiv teroriștii din Fracțiunea Armata Roșie din Germania Federală a anilor ’70-’80. Nu, este vorba de doi economiști care au făcut, în urma unor studii empirice, niște afirmații care legau nivelul de îndatorare publică de creșterea economică.

Ciudatul caz al doamnei Heather Cho: cum se servesc alunele în capitalism și în socialism
Economistul nr. 6, 23 februarie 2015 
Dacă ar fi să fim materialiști dialectici, ciudatul și controversatul caz demonstrează în mod cert un lucru: alunele la pungă sunt o imagine a socialismului, pe când alunele în farfurie sunt a capitalismului. Din punct de vedere ideologic, lucrurile sunt mai complexe. Pentru unii, cazul este chintesența luptei de clasă. Pentru oamenii de afaceri, este diferența dintre top 100 sau bottom 100.

 Macro climat financiar   „Cultul deficitului” și datoria civică de a lupta contra austerității: mistificarea și misticizarea argumentului economic
Economistul nr. 37-38, 6 octombrie 2014 
Loretta Graziano, în a sa excelentă carte despre „Interpreting the Money Supply: Human and Institutional Factors” (Quorum Books, 1987), amintește de așa-numitul „cult al cargo-ului” („cargo cult”) din Pacificul de Sud. Băștinașii, aflați într-un stadiu incipient de dezvoltare, au intrat în contact cu personalul bazelor militare americane înființate în zonă. Localnicii primeau de la militari drept cadouri diferite produse cu un grad relativ ridicat de prelucrare (haine, conserve etc.).

 Independența Scoției   Sterlină sau nu?
Economistul nr. 33-34, 8 septembrie 2014 
Pe 14 septembrie 2014 este programat un eveniment politic semnificativ în istoria europeană contemporană. Locuitorii Scoției vor vota într-un referendum, după 300 de ani de la uniunea politică cu Anglia, dacă vor rămâne parte a Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord sau nu. Este un moment cu o multitudine de semnificații politice, culturale și instituționale, dar unul dintre cele mai interesante aspecte este și cel economic sau, mai precis, monetar.

Ce se poate spune și ce nu se poate spune despre... bancurile bulgărești!
Economistul nr. 25-26, 7 iulie 2014 
Sâmbătă, 28 mai, anul de grație 2014, autoritățile bulgare au arestat doi indivizi suspectați că au organizat „o încercare de a destabiliza sistemul financiar al țării prin încurajarea cetățenilor de a-și retrage banii din depozitele bancare” (știre agenție Reuters). Această încercare s-a concretizat într-o mică „fugă asupra băncilor” („bank run”), manifestată prin apariția de cozi lungi la ghișeurile câtorva bănci bulgare.

Investițiile străine directe: va prinde vreodată pisica românească șoareci?
Economistul nr. 49-50, 16 decembrie 2013 
Intrările nete de investiții directe ale non-rezidenților (pe scurt, investițiile străine directe) au cunoscut în România o tendință descrescătoare îngrijorătoare în ultimii ani: de la 9,4 miliarde USD în 2008 la 2,1 miliarde USD în 2012, cu perspective sumbre pentru 2013. O scădere estimată de peste 35%, un discount demn de un Black Friday la nivel național.

Samuraii relaxărilor cantitative
Economistul nr. 15, 22 aprilie 2013 
Cu setea celui rămas în urmă, Banca Japoniei a decis la începutul lunii aprilie o infuzie masivă de lichiditate în următoarea perioadă prin emisiunea echivalentului în yeni a 1.400 miliarde de USD. În termeni reali, va fi o dublare a masei monetare a yenului în următorii doi ani, care va lua, în principal, forma achiziției de datorie publică denominată în yeni deținută de investitorii privați și instituțiile financiare. Astfel, Banca Japoniei va acumula o găleată cu titluri de stat nipone pe care însă, cel mai probabil, statul nipon le va plăti prin apăsarea tastei Delete.

Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
COPERTA PRINT
Coperta ediției print - nr. 16-17/2016
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I