Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Pulsul economiei mondiale

Economistul nr. 11, 14 iunie 2016


Pulsul economiei mondiale

CHINA
Îngrijorări privind nivelul și structura datoriei

Nivelul ridicat și structura datoriei globale (DG) a Chinei prezintă riscuri semnificative pentru politica monetară a țării și complică implementarea acesteia. Astfel, raportul DG/PIB este estimat la 250%-280%, din care 40% din PIB constituie datoria cumulată a administrațiilor locale, circa 15% - datoria guvernului central, între 170% și 190% - datorii ale sectorului privat (mai ales în domeniile produselor de bază, construcțiilor rezidențiale și industriei prelucrătoare) și aproximativ 40% - datorii ale familiilor/gospodăriilor.

MAREA BRITANIE
Piața muncii

După o însănătoșire semnificativă pe parcursul ultimilor doi ani, îmbunătățirile pieței muncii par să se fi epuizat treptat. Astfel, în intervalul decembrie 2015 - februarie 2016 au fost create numai circa 20.000 de noi locuri de muncă față de perioada similară precedentă. Este, totodată, de menționat încetinirea neașteptată a creșterii salariale la 1,8% (ritm anual), față de 2,1% (ritm anual) în cele trei luni anterioare. Cu toate acestea, numărul record al locurilor de muncă vacante ilustrează potențialul ridicat pentru îmbunătățirea în continuare a pieței forței de muncă în următoarele trimestre. Factorii principali care se pare că vor susține această perspectivă vor fi: o ofertă de forță de muncă mai bine adaptată cererii din punctul de vedere al calificărilor și aptitudinilor solicitate; reducerea formalităților birocratice în procesul de recrutare și angajare. În schimb, este posibil ca, în contextul slabei creșteri a numărului locurilor de muncă, al menținerii la cote scăzute a ratei inflației, precum și al avansurilor modeste în sfera productivității muncii, salariile să aibă de suferit.

MAREA BRITANIE
Situația vânzărilor cu amănuntul

În martie a.c. vânzările cu amănuntul (exclusiv cele de carburanți auto) pe piața britanică au scăzut peste așteptări: -0,6% (ritm lunar) față de nivelul estimat inițial de -0,3%. Este de menționat că, exceptând combustibilii auto, scăderea desfacerilor a avut loc la toate categoriile de bunuri.

SUEDIA
Politica monetară

Banca Națională a Suediei (Riksbank) a decis menținerea dobânzii de referință la -0,50% (dobândă negativă). Actuala politică monetară expansionistă favorizează finanțarea creșterii economice, determinând totodată înscrierea ratei inflației pe o curbă ușor ascendentă. Cu toate acestea, începând de la jumătatea lunii februarie a.c., coroana suedeză (SEK) continuă să se aprecieze, apropiindu-se acum de vârful atins în 2015. Confruntată cu riscul unei inflamări a inflației, Riksbank intenționează să cumpere de pe piață 45 miliarde SEK (circa 5,5 miliarde USD) printr-o emisiune de obligațiuni guvernamentale în partea a doua a acestui an.

RUSIA
Situația vânzărilor cu amănuntul

Datele pentru luna martie a.c. privitoare la vânzările cu amănuntul de bunuri de consum sunt dezamăgitoare. După ce au crescut ușor în primele două luni ale lui 2016, acestea au scăzut semnificativ în martie, cu 5,8% (ritm anual).

RUSIA
Creșterea șomajului

În luna martie a.c. rata șomajului a crescut cu 0,2 puncte procentuale, atingând nivelul de 6% din populația activă. Dată fiind actuala recesiune în care se găsește economia rusă, nu este surprinzătoare curba ușor ascendentă a șomajului.

JAPONIA
Evoluția schimburilor comerciale

Pentru a treia lună consecutiv, soldul balanței comerciale (în termeni nominali și ajustată sezonier) s-a îmbunătățit în martie a.c., cifrându-se la +277 miliarde yeni (aproximativ 2,5 miliarde USD). Această evoluție s-a datorat atât prețurilor în scădere ale energiei, cât și creșterii cursului yenului, ambii factori determinând diminuarea mai pronunțată, în ritmuri anuale, a importurilor (-14,9%) comparativ cu cea a exporturilor (-6,8%). La nivelul trimestrului I 2016, importurile au scăzut cu 7% față de perioada similară precedentă, în timp ce exporturile s-au diminuat cu 3,9%.

ARGENTINA
Revenirea pe piețele financiare internaționale

La 18 aprilie a.c., după o absență de 15 ani determinată de intrarea în 2001, în incapacitate de plată, Argentina a revenit pe piața internațională de capital cu o emisiune de obligațiuni de 16,5 miliarde dolari SUA.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Cardinalul austriac Christoph Schönborn, la slujba comemorativă de la Stephansdom (catedrala Sfântul Ștefan), dedicată celor 333 de ani de la cea de-a doua eliberare a Vienei, a rostit cuvinte profetice: „Islamul va cuceri Europa? Mulți musulmani și-o doresc și afirmă că s-a încheiat cu Europa. (…) Dumnezeu, fie-ți milă de Europa!”

Reuniunea președinților și a premierilor celor mai dezvoltate 20 de economii ale lumii, cunoscută și sub denumirea de G20, este un simbol al globalizării. De fapt, toate temele de discuție din cadrul acestor sumituri sunt legate de probleme de securitate globală, liberalizarea comerțului mondial, protecția mediului, și mai ales, la ultima întâlnire, cap de afiș a fost migrația a milioane de musulmani spre statele europene.

Legătura dintre economie și olimpism e câtuși de puțin speculație. Atât jocurile olimpice (evenimentul ca atare, cu competițiile lui, care se desfășoară din patru în patru ani), cât și olimpiada (intervalul de patru ani dintre jocurile olimpice) înseamnă efort economic; dar și beneficiu? E o întrebare tot mai des însoțită de circumspecție. 

Starea necorespunzătoare a drumurilor și șoselelor Federației Ruse dă mult de furcă transportatorilor și posesorilor de autoturisme din această țară. În anii din urmă, autoritățile au ajuns să nu mai prididească cu reparațiile necesare în fiecare an, ceea ce provoacă nemulțumire și proteste din partea utilizatorilor. Cauzele impasului sunt controversate. Autoritățile preferă să dea vina pe condițiile de climă vitrege (ploi, viscole, ger) care provoacă erodări accelerate ale carosabilului, pe când diverșii comentatori sunt de părere că la mijloc este vorba despre slaba calitate a lucrărilor executate, despre neglijență, nepăsare sau furt de materiale.

Tom Harford este un economist și columnist respectat și respectabil pentru cărți cum ar fi „The Undercover Economist” sau pentru articole și editoriale publicate în Financial Times. Într-un astfel de text publicat cu ceva vreme în urmă (The Financial Times, ediția din 8/9 Noiembrie 2014), Tom Harford aborda problema inegalității economice, de altfel îndelung dezbătută în ultima vreme, dintr-un punct de vedere diferit de acela al altor economiști: a deține un pașaport emis de o țară dezvoltată... reprezintă un privilegiu și un avantaj pe care cetățenii unor astfel de țări îl dețin asupra locuitorilor statelor subdezvoltate sau în curs de dezvoltare. În vremurile noastre, inegalitatea nu mai este generată în primul rând de apartenența la clase sociale diferite, ci de apartenența la state cu un nivel de dezvoltare diferit. Statisticile arată că un cetățean britanic sau american beneficiază de un sistem de asigurări sociale și de sănătate și de un nivel de salarizare și educație superioare celor la care poate aspira un locuitor al, să spunem, Republicii Democratice Congo. Chiar dacă inegalitatea între cetățenii unei țări există și chiar s-ar părea că a crescut în ultimii ani, raportul între veniturile unei familii bogate și cele ale unei familii sărace s-a micșorat semnificativ în favoarea celor săraci; și s-a micșorat cu atât mai mult cu cât țara respectivă se află mai departe decât celelalte pe drumul dezvoltării și creșterii economice.

Din tigrul Balcanilor, cu o economie în plin avânt alimentată din belșug cu investițiii străine potențate de afluxul de credite ieftine, Turcia a devenit copilul-problemă care dă bătăi de cap Uniunii Europene și nu numai. În ultimii ani creșterea medie a PIB-ului a fost de 5,5% anual. Cu un PIB de peste 800 de miliarde de dolari, țara este între primele 20 de economii ale lumii. Investițiile directe au crescut de la 20 miliarde dolari în 2001 la peste 200 miliarde în 2013. Prețul caselor a crescut cu peste 50% începând cu finalul anului 2009 iar PIB-ul pe cap de locuitor s-a triplat față de anul 2003.

Nu este vorba, în cazul cetățenilor Federației Ruse, de săraci cu duhul, de care nu duce lipsă nici o țară, ci de săraci în adevăratul înțeles al cuvântului, adică de oameni care nu-și pot asigura hrana necesară, locuința, îmbrăcămintea, accesul la asistență medicală, educație și cultură. Într-o țară cu imense bogății naturale (zăcăminte de țiței, gaze, cărbuni, metale, inclusiv prețioase, uraniu, păduri, ape și întinse terenuri agricole), ar fi normal ca toți locuitorii să aibă un trai decent, ca ponderea persoanelor defavorizate în totalul populației să fie nesemnificativă. În realitate, lucrurile nu stau așa, numărul săracilor din Rusia fiind mai mare decât s-ar cuveni. A contribuit, din plin, la aceasta prelungita criză economică din ultimul timp.

Dezbaterile privind viitorul Marii Britanii, în interiorul sau în afara Uniunii Europene au intrat în linie dreaptă, cele două tabere acuzându-se reciproc de faptul că prezintă deformat realitatea și că manipulează opinia publică. Fostul primar al Londrei, Boris Jonhnson – conservator și liderul taberei care militează pentru ieșirea din UE - afirmă că în cazul eșecului Brexit, Regatul Unit nu va putea să țină sub control imigrația care crește în ritm rapid.

Sfârșitul tranzacțiilor cash ar putea fi mai apropiat decât credem, iar trecerea la plățile exclusiv electronice nu mai este considerată o ficțiune sau o teorie a conspirației ocultei mondiale. Bănci centrale sau private și economiști de marcă propun eliminarea bancnotelor și a monedelor din portofelele noastre.

Preocuparea guvernanților Federației Ruse pentru protejarea mediului înconjurător nu se limitează doar la măsuri de reducere a poluării solului, aerului și apei, pe întinsul cuprins al țării (17 milioane kmp), tinzând să cuprindă și alte arii ale ecologiei, printre care prezervarea florei și faunei, asigurarea purității produselor agricole (vegetale și animale) sau alimentația sănătoasă a populației. Proiectul de lege privind interzicerea cultivării unor plante modificate genetic, aflat în dezbaterea Dumei de Stat, este de natură să ilustreze anvergura proiectelor ecologice concepute la Moscova.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I