Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Primul Congres Național al Economiștilor din România
O viziune de largă perspectivă, premisă a unui solid fundament științific

Economistul nr. 4, 10 februarie 2014

Primul Congres Național al Economiștilor din România O viziune de largă perspectivă, premisă a unui solid fundament științific

Ecourile pe care le primim la redacție din rândurile colegilor de breaslă – veterani ai profesiei noastre, dar și tineri aspiranți la cariere de succes – atestă interesul deosebit față de preconizatul Congres Național al Economiștilor din România. Punctele de vedere pe care le consemnăm de când s-a deschis rubrica de profil în revista noastră prezintă o importanță specială întrucât, în această fază de pregătire a importantului Forum, este necesar – pentru inițiatori – să cunoască, uneori chiar până la detalii, opiniile tuturor celor interesați, atât în privința obiectivelor Congresului, cât și a modalităților de realizare a acestora.

Cu alte cuvinte, este necesară o dezbatere reală fără de care este imposibilă o formulă acceptabilă, cu un fundament științific solid, a unui proiect viabil. Toate părerile sunt binevenite, toate vor fi luate în considerare încă din această etapă a pregătirilor, întrucât fără o viziune de largă perspectivă la conturarea căreia sunt chemați toți cei care au un cuvânt de spus va fi cu neputință ca inițiativa AGER să-și găsească cea mai bună expresie teoretică și practică.

În ceea ce ne privește, vom informa în fiecare număr al „Economistului” despre ceea ce se întreprinde în vederea unei bune pregătiri a Congresului, începând, firește, cu deciziile pe care le va lua Comitetul de Inițiativă, a cărui constituire se află la ordinea zilei. De asemenea, vom publica și sinteze ale opiniilor remise redacției, precum și datele statistice strict necesare pentru o „diagnoză” concludentă a ceea ce înseamnă pe fond, în realitate, fără cosmetizări, comunitatea profesională a economiștilor din țara noastră.

În consonanță cu imperativele timpului

Așa cum s-a relatat în coloanele acestei reviste, la Conferința Asociației Generale a Economiștilor din România (AGER), din noiembrie 2013, a fost lansată ideea de a se convoca și organiza un Congres Național al Economiștilor din România. Însăși această denumire a preconizatului Forum este de natură a interesa în cel mai înalt grad breasla noastră, confruntată de-a lungul timpului cu numeroase provocări care au impus „strângerea rândurilor”, căutarea zonelor consensuale și o acțiune comună.

Potrivit unor fragmente de documente, o încercare de a organiza un asemenea eveniment a fost cea de acum un secol, în anul 1913, a câtorva tineri inimoși în frunte cu profesorii Ion Răducanu și Virgil Madgearu. Mai pe larg, despre această inițiativă a scris și scrie „Economistul”, dar cu siguranță mai sunt necesare investigații pentru a releva însemnătatea ei istorică. Din păcate, o seamă de evenimente care au survenit și au precipitat viața publică din acea vreme, precum și ecoul slab al ideii în rândurile profesiei, au zădărnicit concretizarea acestei inițiative.

Ce doreau, în fond, tinerii prin proiectul amintit? În esență, ei doreau să pună în evidență problemele economice care se cereau soluționate, între care, dezvoltarea și modernizarea agriculturii și a satelor, industrializarea țării, mai buna cunoaștere a rolului și locului profesiei de economist îndreptățită să contribuie eficient la administrarea, la modernizarea economică și socială a Romaniei. Este un deziderat peren, fapt atestat de întreaga evoluție care a urmat, obiectivele menționate ale proiectului fiind valabile și în zilele noastre. De altfel, ultimul secol consemnează numeroase acțiuni organizaționale și publicistice menite să coaguleze forțele economiștilor români.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.

Articolul face parte din dosarul Primul Congres Național al Economiștilor din România
comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Evident, titlul acestor însemnări a fost inspirat din clasica lucrare a regretatului profesor Costin Murgescu. El se potrivește, de minune, cu ceea ce merită să se evalueze în aceste zile. În fiecare număr al „Economistului” din anul pe care îl vom încheia în curând am publicat aproape 50 de opinii ale colegilor de breaslă referitoare la modul în care poate fi conceput și ar urma să se desfășoare Primul Congres Național al Economiștilor din România.

Sunt onorat ca, într-un număr al „Economistului” cu un pronunțat caracter bilanțier (așa se cuvine să procedăm la fiecare final de an, nu numai din credința că bunele obiceiuri trebuie păstrate, ci și din convingerea că analizele de „etapă” ne ajută să prefigurăm viitorul), să fie inserate și modestele mele contribuții la conturarea unui tablou de ansamblu al activității economiștilor din țara noastră într-un an destul de complicat, fie și numai prin prisma evaluării lui (...).

De-a lungul întregului an 2014, rubrica noastră dedicată pregătirilor pentru Primul Congres Național al Economiștilor din România a încercat să identifice și să „scoată la lumină” un număr (un volum) semnificativ de elemente strict necesare pentru „măsurarea” potențialului creativ al comunității noastre profesionale. Rămâne cititorilor să aprecieze distanța dintre intențiile redacției și rezultatul contabilizat acum la capătul lui 2014. 

Evenimentele care s-au consumat, în ultimul an, în spațiul public au pus în umbră preocupările (atâtea câte au fost) legate de pregătirea Primului Congres Național al Economiștilor din România. Sigur, merită să se examineze cauzele interesului relativ redus chiar în rândurile colegilor de breaslă față de preconizatul Forum Național, dar în cele ce urmează considerăm util să ne referim la altceva.

Doresc să particip la dezbaterea găzduită de „Economistul” pe temele esențiale impuse de pregătirea Congresului Național inițiat de AGER. Este de domeniul evidenței necesitatea de a contura la această reuniune reprezentativă a economiștilor din țara noastră (și prin implicații, nu numai a lor) o viziune strategică privind căile de urmat în vederea modernizării economico-sociale a României. Un asemenea imperativ mă determină să supun atenției cititorilor un demers care vizează orizontul anului 2025 prin luarea în considerare a potențialului care poate fi valorificat în vederea atingerii scopului amintit.

Nu s-a efectuat, desigur, un sondaj în rândurile comunității noastre profesionale pentru a se constata câți confrați de breaslă au auzit doar (nu ne ducem cu gândul atât de departe încât să-i întrebăm dacă au citit) de colecția Academiei Române în care se publică studiile de istorie economică și istoria gândirii economice elaborate de numeroși cercetători în cele două domenii. Presupunând, însă, că s-ar fi încumetat cineva să recurgă la o asemenea investigație, cu siguranță, numărul celor care au aflat de existența respectivei publicații ar fi dezamăgitor de mic.

O recentă manifestare organizată de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Camera Deputaților și asociația „Oameni și Companii”, mi-a prilejuit unele reflecții pe care doresc să le împărtășesc cititorilor în strânsă legătură cu tot ceea ce a apărut până acum, în revistă, la secțiunea dedicată pregătirilor pentru Primul Congres Național al Economiștilor din România.

Ne apropiem de ziua în care se va împlini un an de la lansarea inițiativei AGER de a se organiza Primul Congres Național al Economiștilor din România. Reamintim acest moment deoarece el se constituie într-un reper indispensabil pentru demersul organizației noastre profesionale la care s-au raliat și alte structuri ale comunității economiștilor din țara noastră.

Mă alătur colegilor noștri care consideră că esența pregătirilor pentru preconizatul Congres Național al Economiștilor trebuie s-o constituie identificarea și fructificarea unei tematici care să corespundă organic cerințelor economiei românești în contextul regional, comunitar și mondial din prezent și prin proiecțiile cu un netăgăduit caracter științific.

În prima parte a studiului de față am adus o serie de argumente în sprijinul ideii că la Primul Congres Național al Economiștilor din România este obligatorie includerea unui punct referitor la procesul de aderare a țării noastre la moneda unică europeană. Atunci când vorbim despre viziuni strategice implicăm direct și percutant un proiect care condiționează într-o foarte mare măsură întregul proces de modernizare economică și socială a țării noastre.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I