Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Primul Congres Național al Economiștilor din România
Mersul ideilor economice la români, etapa 2014

Economistul nr. 49-50, 15 decembrie 2014

Evident, titlul acestor însemnări a fost inspirat din clasica lucrare a regretatului profesor Costin Murgescu. El se potrivește, de minune, cu ceea ce merită să se evalueze în aceste zile. În fiecare număr al „Economistului” din anul pe care îl vom încheia în curând am publicat aproape 50 de opinii ale colegilor de breaslă referitoare la modul în care poate fi conceput și ar urma să se desfășoare Primul Congres Național al Economiștilor din România. În acest mod, s-a conturat o imagine a participării raționale, dar și afective, la concretizarea unei inițiative a AGER lansate cu prilejul marcării „Zilei Economiștilor” și „Zilei Profesorului de Economie” – ediția 2013. A fost o ediție cu o caracteristică aniversativă pronunțată, date fiind cel puțin trei momente esențiale din istoria profesiei de economist. Se împlineau 170 de ani de la începuturile învățământului economic în țara noastră, precum și a câte o sută de ani de la înființarea Academiei de Înate Studii Comerciale și Industriale și de la lansarea inițiativei unui grup de tineri entuziaști privind convocarea unui Congres al Economiștilor din ceea ce numim Vechiul Regat.

Reamintesc toate acestea – o spun cu sinceritate și cu un anumit grad de mâhnire – deoarece pe parcursul anului 2014 s-a adâncit falia dintre așteptările inițiatorilor și susținătorilor ideii de a se organiza primul Congres Național al Economiștilor din România, pe de o parte, și ecoul demersului lor în rândurile comunității noastre profesionale, pe de altă parte. E drept, împrejurările nu ne-au fost prea favorabile. Am avut un an electoral în care – inevitabil – temele economice majore ale țării au fost tratate de candidați și de adepții lor, astfel încât sintagma „Proiect de Țară”, sintagmă legată de inițiativa AGER în mod organic, a fost „confiscată” în două confruntări pentru alegeri dense și dure. În mod explicabil, a existat o reținere întrucât conducerea AGER n-a dorit să existe nici cel mai firav motiv pentru a se face vreo legătură între obiectivele preconizatului nostru Congres și textele diferitelor documente prezentate public fie în numele candidaților pentru Parlamentul European, fie (cu atât mai mult) ale candidaților la alegerile prezidențiale. Păstrarea echidistanței față de politicile publice creionate în documentele electorale de orice tip a fost o preocupare permanentă și, astfel, s-a îngustat și câmpul de abordare a temelor noastre, în general, dar s-a și amânat momentul în care ar fi urmat să se țină Congresul Național.

Acestea au fost – ca să spunem așa – elementele de ordin obiectiv care și-au pus amprenta asupra secțiunii de revistă consacrate, cum se știe, număr de număr, preconizatului Forum Național al profesiei noastre. De aici nu putea să fie „generat” sentimentul de mâhnire. El a apărut, s-a amplificat și adâncit pe măsură ce a devenit tot mai greu să obținem puncte de vedere ale colegilor de breaslă referitoare la prognozatul Congres. Nu vorbesc despre trimiterea de texte din proprie inițiativă, ci numai despre cele solicitate de autorul acestor mărturisiri, confruntat mereu cu stări de incertitudine privind onorarea promisiunilor celor vizați. Spun „incertitudine” pentru a nu recurge la termeni ceva mai „contondenți”. În definitiv, nimeni n-a obligat pe nimeni să susțină publicistic rubrica din „Economistul” dedicată Congresului. Deși prezint o banalitate, trebuie să situez respectarea cuvântului dat în contextul în care noi, ca profesioniști, suntem confruntați permanent cu situații în care promisiunile politicienilor sunt „onorate” în maniera cunoscută, ceea ce provoacă dificultăți suplimentare în derularea proceselor și fenomenelor dezirabile din economie.

Nu am pomenit întâmplător de aniversările memorabile din 2013. Știm ce „soartă” a avut inițiativa din 1913 privind organizarea unui Congres al Economiștilor Români. Motivele care au dus la nefinalizarea respectivei inițiative țineau mai mult de – să zicem – elemente subiective și nu de cele obiective. Iată că, într-un anumit fel, istoria se repetă, solidaritatea de breaslă atât de necesară (și clamată ca atare de foarte mulți colegi) continuă să fie un deziderat major, mereu pus sub semnul întrebării nu în manieră declarativă, ci ca act concret, palpabil, într-o acțiune comună, cel puțin coerentă.

În aceste circumstanțe, nu rareori mi-am pus întrebarea: oare nu interesează decât un grup restrâns amintita inițiativă a AGER? Oare după ce toți participanții la Adunarea Generală din noiembrie 2013 au salutat inițiativa, au votat-o și au adoptat un document oficial în sensul respectivei decizii nu s-au simțit obligați (măcar ei) să întreprindă ceva, oricât de puțin, în sensul hotărât?

Nu doresc să fiu înțeles greșit: întrebările nu au niciun iz mobilizator și cu atât mai puțin moralizator. Ele pornesc de la constatarea unei anumite stări de fapt și, evident, de spirit în rândurile comunității noastre profesionale.

Poate că ar merita să medităm la ceea ce s-a putut constata în legătură cu ecoul inițiativei AGER, nu de alta, ci măcar din simplul motiv că ar fi în interesul fiecăruia ca potențialul creativ al economiștilor din România să fie mai bine fructificat în actele decizionale la nivel național, acelea de care depinde, într-o foarte mare măsură, ce se va întâmpla cu țara noastră în viitor, chiar în viitorul apropiat.

În context, n-ar fi deplasată nici întrebarea referitoare la oportunitatea pregătirii și ținerii Primului Congres Național al Economiștilor din România. Ar fi onest ca dezacordul față de respectiva inițiativă să fie exprimat public. Adică să știm „pe ce picior dansăm”. Poate că este inutil să mai consumăm timp, energie pentru o cauză care nu se bucură de suficient sprijin în rândurile colegilor de breaslă. Și aceasta este o variantă care s-ar putea lua în calcul.

Nu este vorba aici despre optimism sau pesimism, ci – pur și simplu – despre realism. Ignorarea realităților ne-a costat, totdeauna, atât de mult, încât este de dorit să nu repetăm poziții, comportamente care au avut efecte negative. Fie și numai din acest motiv s-ar fi cuvenit ca secțiunea de revistă dedicată preconizatului Congres Național al Economiștilor din România să nu fie în „pană” de texte, ca acestea să fi copleșit redacția, punând-o în situația de a lărgi rubrica, de a o pune mai bine în valoare. N-a fost să fie

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Sunt onorat ca, într-un număr al „Economistului” cu un pronunțat caracter bilanțier (așa se cuvine să procedăm la fiecare final de an, nu numai din credința că bunele obiceiuri trebuie păstrate, ci și din convingerea că analizele de „etapă” ne ajută să prefigurăm viitorul), să fie inserate și modestele mele contribuții la conturarea unui tablou de ansamblu al activității economiștilor din țara noastră într-un an destul de complicat, fie și numai prin prisma evaluării lui (...).

De-a lungul întregului an 2014, rubrica noastră dedicată pregătirilor pentru Primul Congres Național al Economiștilor din România a încercat să identifice și să „scoată la lumină” un număr (un volum) semnificativ de elemente strict necesare pentru „măsurarea” potențialului creativ al comunității noastre profesionale. Rămâne cititorilor să aprecieze distanța dintre intențiile redacției și rezultatul contabilizat acum la capătul lui 2014. 

Evenimentele care s-au consumat, în ultimul an, în spațiul public au pus în umbră preocupările (atâtea câte au fost) legate de pregătirea Primului Congres Național al Economiștilor din România. Sigur, merită să se examineze cauzele interesului relativ redus chiar în rândurile colegilor de breaslă față de preconizatul Forum Național, dar în cele ce urmează considerăm util să ne referim la altceva.

Doresc să particip la dezbaterea găzduită de „Economistul” pe temele esențiale impuse de pregătirea Congresului Național inițiat de AGER. Este de domeniul evidenței necesitatea de a contura la această reuniune reprezentativă a economiștilor din țara noastră (și prin implicații, nu numai a lor) o viziune strategică privind căile de urmat în vederea modernizării economico-sociale a României. Un asemenea imperativ mă determină să supun atenției cititorilor un demers care vizează orizontul anului 2025 prin luarea în considerare a potențialului care poate fi valorificat în vederea atingerii scopului amintit.

Nu s-a efectuat, desigur, un sondaj în rândurile comunității noastre profesionale pentru a se constata câți confrați de breaslă au auzit doar (nu ne ducem cu gândul atât de departe încât să-i întrebăm dacă au citit) de colecția Academiei Române în care se publică studiile de istorie economică și istoria gândirii economice elaborate de numeroși cercetători în cele două domenii. Presupunând, însă, că s-ar fi încumetat cineva să recurgă la o asemenea investigație, cu siguranță, numărul celor care au aflat de existența respectivei publicații ar fi dezamăgitor de mic.

O recentă manifestare organizată de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Camera Deputaților și asociația „Oameni și Companii”, mi-a prilejuit unele reflecții pe care doresc să le împărtășesc cititorilor în strânsă legătură cu tot ceea ce a apărut până acum, în revistă, la secțiunea dedicată pregătirilor pentru Primul Congres Național al Economiștilor din România.

Ne apropiem de ziua în care se va împlini un an de la lansarea inițiativei AGER de a se organiza Primul Congres Național al Economiștilor din România. Reamintim acest moment deoarece el se constituie într-un reper indispensabil pentru demersul organizației noastre profesionale la care s-au raliat și alte structuri ale comunității economiștilor din țara noastră.

Mă alătur colegilor noștri care consideră că esența pregătirilor pentru preconizatul Congres Național al Economiștilor trebuie s-o constituie identificarea și fructificarea unei tematici care să corespundă organic cerințelor economiei românești în contextul regional, comunitar și mondial din prezent și prin proiecțiile cu un netăgăduit caracter științific.

În prima parte a studiului de față am adus o serie de argumente în sprijinul ideii că la Primul Congres Național al Economiștilor din România este obligatorie includerea unui punct referitor la procesul de aderare a țării noastre la moneda unică europeană. Atunci când vorbim despre viziuni strategice implicăm direct și percutant un proiect care condiționează într-o foarte mare măsură întregul proces de modernizare economică și socială a țării noastre.

În rândurile colegilor de breaslă interesați să participe, în cele mai diverse moduri, la pregătirea Primului Congres Național al Economiștilor din România se desprinde tot mai clar ideea valorificării critice a contribuțiilor unor reputați oameni de știință din sfera noastră de activitate, astfel încât tot ceea a reprezentat valoare de-a lungul a peste un secol să folosească la conturarea documentelor preconizatului Forum.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I