Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Prestigiul argumentului, argumentul prestigiului

Economistul nr. 21-22, 29 iunie 2015

Prestigiul argumentului, argumentul prestigiului

Indiferent de perioada care poate să facă obiectul unui studiu de profil (fie că ne referim la intervalul iunie 1990 - decembrie 1996, când apărea bisăptămânal, fie că luăm „în colimator” intervalul ianuarie 1997 - iunie 2010, când avea apariții zilnice, fie că referențialul este cuprins între iunie 2010 și prezentul aniversar), constatăm că în paginile publicației noastre s-au „înmagazinat” mii de semnături dintre cele mai prestigioase din sfera științei și practicii economice. Sub acest aspect, un viitor cercetător al sfertului de secol de apariție a UI va avea de lucru, „nu glumă”, dar – cu siguranță – va încerca și satisfacția de a putea reconstitui, cât se poate de convingător, „mersul ideilor economice la români” (ca să-l cităm pe regretatul Costin Murgescu), cu liniile lui directoare și zig-zag-urile inevitabile, atunci când se pășește spre necunoscut.

Înainte de toate, se cere relevat că au avut un puternic ecou studiile ample, de înaltă ținută științifică, dedicate, deopotrivă, tranziției spre economia de piață și raporturilor internaționale, în special economice ale României, sub semnul integrării europene și globalizării. Aceste studii, găzduite, mai ales, în suplimentele de profil (la care ne vom referi în alt articol), pot alcătui zeci de volume, care permit – folosind tot formula lui Costin Murgescu – „reconstituirea” mișcării de idei din perioada postdecembristă. Nu putem prezenta lista completă a colaboratorilor UI, dar se impune măcar să menționăm, fie și numai cu titlu de exemplu, câteva dintre contribuțiile remarcabile la progresul gândirii economice românești. Ne referim la studiile academicienilor Mugur Isărescu, Iulian Văcărel, Tudorel Postolache, Aurel Iancu, Gheorghe Zaman, Daniel Dăianu, Victor Axenciuc, Constantin Ionete, precum și ale profesorilor universitari Mircea Coșea, Aurel Negucioiu, Ioan Avram, I.D. Adumitrăcesei, N.G. Niculescu, Vasile Bozga.

Asemenea contribuții au reliefat și una dintre orientările esențiale ale EconomistulUI, și anume promovarea valorilor, cultul competențelor.

O mențiune specială se impune a fi făcută – pentru primii ani de apariție – aportului remarcabil al acad. N.N. Constantinescu la abordarea temelor menționate.

Mai reținem un fapt esențial: la mai puțin de doi ani de la apariție, Economistul a început să dedice pagini speciale articolelor, studiilor, analizelor și comentariilor economiștilor preocupați de problemele teoretice și practice ale economiei românești și mondiale. Membrii AGER, și nu numai ei, au căutat și au găsit în publicația nostră oportunitatea de a se pronunța în diferite domenii ale tranziției la economia de piață.

Din 1993, a început să fie publicat, sub coordonarea prof. univ. dr. Marin Dinu, „Suplimentul ziarului Economistul”, cu rubricile „Fortuna” (un curier al oamenilor de afaceri), „Terra economică”, „Finanțe-bănci”, „Producție-afaceri”, „Reforma în mișcare”, care a continuat să apară până spre sfârșitul anului 1994, când a fost transformat în „Studii de economie teoretică și aplicată”. În această nouă variantă, ca și în precedenta, specialiști importanți au publicat articole și studii despre domenii esențiale ale economiei – industrie, agricultură, servicii, știință și tehnologie, alte subiecte de stringentă actualitate privind „Coordonate ale nivelului de trai în România după 1989”, „Statul în perioada de tranziție, factor economic al trecerii la sistemul economiei de piață”, scris de acad. N.N. Constantinescu, „Chinezii – un nou model de dezvoltare”, de dr. Nicolae Belli, „Agricultura – o mare speranță”, de Marin Popescu, „Mihail Manoilescu: creația sa în contextul problematicii gândirii economice”, de dr. Ivanciu Nicolae-Văleanu, „Eficiență și echitate în procesul tranziției prin criză”, de Constantin Popescu, „Strategia de privatizare a economiei în context macroeconomic”, de dr. Gheorghe Zaman, „Caracterul atipic al privatizării”, de Ștefan Marinescu.

Începând din 1995, acest supliment a fost redenumit „Economie – teoretică și aplicată” și a continuat să apară săptămânal. Economiști cercetători, cadre didactice și studenți și-au publicat în supliment rezultatele investigațiilor lor științifice, opiniile despre economia României în perioada de tranziție, politicile economice, financiare, monetare, fiscale și sociale ale guvernelor care s-au succedat în acești ani. Au fost publicate analize ale stărilor de fapt din domeniile mediului înconjurător, rolului învățământului în societatea românească în tranziție, relațiilor economice cu țările europene și de pe alte continente. Un loc important l-au ocupat articolele despre orientarea țării noastre spre Uniunea Europeană, dar și cele care au criticat, uneori sever, cu argumente științifice, politicile guvernamentale privind, de pildă, privatizarea, destructurarea unor ramuri și subramuri ale industriei, decăderea agriculturii prin desființarea haotică, deseori frauduloasă a unităților cooperatiste, pierderea piețelor externe tradiționale din teritoriul fostei URSS și din alte părți ale lumii.

Cuvinte cheie: aniversar | Economistul | 25 de ani
comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Celebrarea unui sfert de secol de la fondarea Economistului fix în ziua împlinirii lui – 29 mai – are o simbolistică integratoare, care vorbește despre loialitate, coeziune, deschidere, promptitudine. De 25 de ani, Economistul este prezent la întâlnirea cu cititorii săi, oglindind comunitatea și individualitățile mediului de afaceri. Cei care scriu și cei care citesc publicația se susțin reciproc, fără a fi cu orice preț interactivi, ci fiecare de la locul lui, pe bază de respect și încredere față de celălalt.

Numărul de față al publicației noastre apare exact în ziua în care se împlinesc 25 de ani de când a fost „lansată” în spațiul public. Chiar dacă ne limităm la istoria presei autohtone, un sfert de secol, mai ales în momente de schimbare radicală a întregii societăți (ca efect al evenimentelor – să le spunem doar așa – din decembrie 1989), înseamnă foarte mult nu numai sub aspect temporal, ci – mai ales – prin consistență, dificultăți, scopuri.

Aflați – de la început – în slujba economiei românești, ziariști de la Economistul au înțeles, încă de la primul număr, că perioada de tranziție de la un sistem economic la altul va fi o provocare extrem de puternică cu multe necunoscute pentru români, în primul rând pentru autoritățile tânărului stat democratic, dar și pentru actorii economici plasați, dintr-o dată, într-un alt fel de piață, într-o piață care tindea să devină liberă, complet diferită de cea a sistemului economiei de comandă, central planificată.

La ce ne gândim atunci când vine vorba despre TEZAUR? Probabil, foarte mulți au în vedere tezaurul românesc nerestituit de Rusia, alții – te pomenești! – își amintesc de emisiunea tv „Tezaur folcloric”; nu este exclus să se facă trimitere la tezaurul BNR sau la tezaurul Muzeului Național de Istorie.

Încă de la începutul procesului de tranziție, Economistul s-a ocupat sistematic de crearea cadrului juridic și instituțional al economiei de piață. La unul dintre pilonii reformei – privatizarea – ne-am mai referit și ne vom mai referi în cuprinsul acestei retrospective. Dacă, însă, vom păstra ordinea cronologică a pașilor întreprinși de-a lungul a 25 de ani, vom constata lesne că Economistul a anticipat adoptarea unor acte normative și înființarea, pe baza acestora, a numeroase instituții.

Dacă ar fi să selectăm alte domenii predilecte de abordare a problematicii economice, cu siguranță vom reține atenția deosebită acordată permanent de Economistul, încă de la primul număr, mediului de afaceri. Atât prin punctele de vedere exprimate de manageri, cât și prin prezentarea măsurilor de ordin legislativ și instituțional adoptate de-a lungul a două decenii și jumătate, în special sub impulsul angajamentelor asumate de România în acordurile cu FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană, publicația noastră a intervenit în evoluția mediului de afaceri, pe direcțiile cele mai favorabile accelerării tranziției spre economia de piață.

În ianuarie 2011, odată cu trecerea la apariția Economistului sub forma unei reviste, a fost lansată în spațiul public, prin editorialul semnat de directorul general dr. ec. Constantin Boștină, ideea implicării întregii noastre comunități profesionale într-o dezbatere care a angajat în decurs de doi ani importante forțe, de la academicieni și profesori universitari până la exponenți ai mediului de afaceri, dezbatere consacrată elaborării a ceea ce numim astăzi PROIECT DE ȚARĂ.

În cronica vieții economice și sociale a țării, așa cum s-a conturat ea în paginile revistei noastre, un loc aparte îl ocupă pregătirile pentru Congresele și Adunările Generale ale AGER. De fiecare dată, cu intervale relativ lungi înainte de asemenea evenimente, în timpul desfășurării lor și după aceea, ca un ecou la dezbaterile și hotărârile ce le-au marcat, Economistul a consacrat spații ample unor teme de cel mai larg interes public, nu numai ancorate strict în actualitatea respectivelor momente, ci și cu deschideri adecvate spre perioadele următoare.

Trecerea în revistă a colecției ziarului nostru mai arată că a fost urmărită pas cu pas, sistematic, într-o viziune coerentă, întreaga activitate depusă la cele mai diverse niveluri și structuri ale societății, ale statului, pentru pregătirea condițiilor necesare dobândirii statutului de membru al Uniunii Europene.

Așa cum rezultă și din alte rememorări incluse în acest număr aniversar, tema integrării europene a țării noastre a fost tratată, etapă cu etapă, prin relevarea pașilor strict necesari spre obiectivul strategic reprezentat de aderarea la moneda unică. Ilustrăm și această componentă a demersului nostru publicistic cu câteva fragmente din studiul prof. univ. dr. Nicolae Dănilă.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I