Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Potențialul pieței românești de capital

Horia Gustă, director general Certinvest Societate de Administrare a Investițiilor
Economistul nr. 14-15, 30 august 2016


Potențialul pieței românești de capital

Ne-am obișnuit să spunem despre multe dintre ramurile economice românești că au potențial, însă ne confruntăm zi de zi cu frustrarea că în ciuda potențialului, lucrurile nu avansează, iar acesta din urmă nu se materializează, rămânând la stadiul de simplu potențial. Putem aminti aici despre sistemul de învățământ, despre sistemul de sănătate, despre infrastructură...
Piața de capital a arătat că dispune de un potențial de dezvoltare semnificativ și, într-o mare măsură, acesta s-a concretizat într-o evoluție puternic ascendentă în ultimii 26 de ani. Sigur, nivelul de la care a pornit această piață a fost unul extrem de scăzut, așa încât singura direcție în care ar fi putut să se îndrepte era cea a dezvoltării și diversificării.
Dacă ne referim strict la piața administrării activelor, aceasta a crescut în ultimii 10 ani de la valoarea de aproximativ 100.000 euro active administrate, la aproximativ 5,3 miliarde euro active administrate. E o evoluție admirabilă, nu-i așa? Întrebarea este dacă acest ritm de creștere și-a atins potențialul și dacă vom vedea această piață ca pe un model de creștere și în continuare.

Scădere a pieței administrării de active

O analiză mai atentă ne relevă câteva aspecte care frânează entuziasmul. În prima jumătate a anului, piața administrării activelor a scăzut ca dimensiune a activelor, de la 28,75 miliarde lei la 28,31 miliarde lei, scăderea fiind de aproape 100 milioane euro. Fondurile de investiții locale s-au confruntat de la începutul anului cu ieșiri nete de active, semn că investitorii încep să retragă din dețineri. De ce se întâmplă acest lucru?
Unul dintre motive este generat de randamentele care se apropie de 1-2%. Încă un motiv însemnat a fost generat de trecerea majorității administratorilor de fonduri de investiții la metoda marcării la piață a obligațiunilor din portofoliu, începând cu martie 2015 – ceea ce a indus volatilitate fondurilor de obligațiuni, volatilitate pe care investitorii nu au cunoscut-o până în anul 2015. Să nu uităm că peste 85% din activele administrate aparțin fondurilor monetare și de obligațiuni, principala cale de creștere a industriei în ultimii ani, acestea fiind preferate de investitori pentru potențialul de creștere superior dobânzilor la depozitele bancare și evoluția liniară. Odată cu implementarea metodei marcării la piață a obligațiunilor, evoluția liniară a dispărut, iar randamentul superior dobânzilor la depozitele bancare depinde în mare măsură de alegerea momentului de cumpărare și a momentului de răscumpărare, lucru care îi obligă pe investitori să fie mult mai vigilenți, și să verifice foarte des evoluția fondului de obligațiuni în care au ales să își investească economiile.
Un alt motiv ar putea fi nivelul comisioanelor și al costurilor pe care trebuie să le aplice administratorii de fonduri și ASF, comisioane care sunt însemnate pe fondul randamentelor foarte scăzute oferite de titlurile de stat și depozite. Valoric, impactul nu face diferența într-o măsură atât de mare. Putem discuta de 0,5%-0,7%/an. Dar în condițiile în care piața fondurilor de investiții s-a dezvoltat, după cum aminteam mai sus, pe baza preferinței pentru instrumente cu grad scăzut de risc, precum obligațiunile de stat, depozitele și obligațiunile municipale, fiecare zecime de procent contează.
Astfel se face că putem vorbi în acest moment de o plafonare a nivelului activelor administrate. Însă piața de capital are multe valențe.

Valențele pieței de capital

Una ar fi legată de existența, timidă deocamdată, a sectorului de obligațiuni corporatiste la bursa de valori. Acestea se află în plaja de orientare a fondurilor de investiții. Constatăm că există oferte de obligațiuni corporatiste listate de valori mici (câteva milioane de lei) ce oferă randamente de peste 6-7%. Aceste companii au venit pe bursă din dorința de a accesa alternativa de finanțare la sistemul bancar. În contextul ultimelor probleme generate de legea dării în plată (și nu numai) băncile s-au arătat ceva mai reticente în ceea ce privește creditarea (integrală). Iar în condițiile în care durata de obținere a unui credit poate dura și șase luni de zile, o perioadă enormă pentru dinamica unei societăți comerciale, finanțarea prin intermediul pieței de capital reprezintă o alternativă foarte relevantă.

Finanțarea alternativă prin bursă

Emitenții corporativi de obligațiuni listate au constatat că sistemul BVB oferă variante de listare (ofertele tehnice) care durează puțin și care au costuri de listare reduse. Ce ne trebuie ca să dezvoltăm acest segment – asumarea și gestionarea riscului acestor emitenți – fără de care cred că ne irosim potențialul. Este un lucru în care Certinvest crede cu tărie, și de aceea, am încercat să convingem partenerii cu care lucrăm de atractivitatea acestui sector. Am și reușit, pentru că în anul 2000, a avut loc prima emisiune publică de obligațiuni încheiată cu succes în România – obligațiunile International Leasing, compania apelând la piața de capital pentru atragerea de capital și ulterior în 2002 și 2005. Totodată, la sfârșitul anului 2015 (decembrie) și respectiv la începutul anului 2016 (februarie), ne-am implicat în listarea pe piața AeRO a celei de-a doua, respectiv a treia emisiune de obligațiuni corporatiste, obligațiunile Advanced Retail Systems și Capital Fleet Services.

Companiile IT, vocile vedete ale BVB

Dar să nu uităm că piața de capital înseamnă în primul rând bursă de valori, iar pentru a îndrăzni să ne comparăm cu piețele emergente care au înțeles menirea pieței de capital (un prim exemplu ar fi Polonia), trebuie să convingem cât mai multe companii să se listeze la bursă. Listarea la bursă implică un efort de întocmire a dosarului de admitere la tranzacționare, însă pe piața AeRO, acest efort este redus semnificativ. Iar răsplata se măsoară în accesul la finanțare și o notorietate mai mare pentru companie, care ulterior se va concretiza în potențial nou de business. Pentru administratorii de active, unul dintre cele mai cutezătoare visuri este acela de a putea investi, prin intermediul bursei, în acțiunile companiilor de IT. IT-ul se numără printre domeniile răsfățate de economie în acest moment: ratele de creștere sunt de invidiat, cererea pentru servicii software este în continuă expansiune, forța de muncă este extrem de pregătită, iar programatorii se bucură de facilități fiscale. Este domeniul în trend.
România nu duce lipsă de companii specializate în servicii de IT și cel mai important, acestea au ADN local, fiind fondate și conduse de români. Un exemplu este Ascendia, compania de eLearning care s-a listat pe piața AeRO la începutul lunii iulie. Certinvest a sesizat atractivitatea domeniului în care Ascendia activează și a fost convinsă de potențialul de apreciere a companiei, determinat atât de evoluția foarte bună istorică a companiei (triplarea cifrei de afaceri și creșterea de opt ori a profitului în 2015). De aceea, Certinvest a investit la începutul anului în Ascendia (ASC) și a susținut-o în demersul de listare pe piața AeRO. Procesul de admitere la tranzacționare a decurs natural, timp de aproximativ două luni, iar acum, la ceva mai mult de o lună de la înscrierea la cota bursei a acțiunilor Ascendia, ASC se bucură de o apreciere a valorii acțiunilor de peste 20%.

Lipsa educației financiare frânează dezvoltarea pieței de capital

Nu în ultimul rând aș aminti impactul pe care dezvoltarea educației financiare l-ar avea asupra dezvoltării pieței de capital. O educație financiară mai bună în rândul masei populației ar avea ca efect înțelegerea adecvată a mecanismelor și instrumentelor pieței de capital și renunțarea la atitudinea defensivă „care suflă și în iaurt” după înregistrarea unei pierderi pe un cont de tranzacționare forex pe care nu l-a înțeles. Înțelegerea instrumentelor de pe piață și aprecierea corectă a riscurilor pe care fiecare dintre ele le presupune ar determina diversificarea portofoliului investițional, orientarea către instrumente cu volatilitate mai ridicată, cum sunt acțiunile, spre exemplu, și, pe termen mai lung, o prezență mai bună a companiilor private pe bursă. Și poate, astfel, vom putea vorbi și despre lichiditate și diversitate pe bursă.
Sunt doar trei coordonate care pot schimba cursul pieței de capital, în direcția atingerii potențialului pe care acum poate că nici nu îl intuim.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Prima jumătate a anului 2016 a fost marcată de o sporire a nervozității privind viitorul piețelor globale, generată de o diminuare a schimburilor economice internaționale, creșterea șomajului, fenomenul inflaționist, volatilitatea sectorului financiar și declinul prețului resurselor naturale, precum și de o menținere la nivel ridicat a riscurilor geopolitice. Ritmul extrem de lent al creșterii economiilor (în special a celor emergente) a atras atenția analiștilor, în special prin prisma comparației cu perioada de expansiune de la începutul anilor 2000, perioadă ce a adus acestor piețe o creștere a nivelului de intermediere financiară, a integrării regionale și internaționale, precum și acces la principalii investitori financiari și strategici.

Din conținutul art. 121 (1) pct. 1 indice 1 din Lg. 85/2006 se desprinde faptul că reglementează prioritatea la distribuire a sumelor realizate din valorificarea bunurilor afectate de cauze de preferință. Așadar, acest text de lege are un conținut sumar vis a vis de finanțarea debitorului în insolvență. Altfel, potrivit art. 64 (1) pct. 6 din aceeași lege, creanțele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observație sau în procedura reorganizării judiciare, vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală. De asemenea, textul mai prevede că se aplică în mod corespunzător și creanțelor născute în procedura de faliment.

Raportul privind situația pieței de capital din România a fost prezentat în plenul Consiliului ASF în data de 9 martie a.c. și cuprinde principalele elemente ale evoluției piețelor bursiere în anul financiar 2015.

În procesul trecerii de la statutul de piață de frontieră la nivelul superior, de piață emergentă, România are ca repere o serie de criterii ale procesului de convergență care se regăsesc în Tratatul privind Uniunea Europeană (Tratatul de la Maastricht), semnat de Consiliul European în februarie 1992 și intrat în vigoare efectiv în noiembrie 1993. În accepția Comisiei Europene, urmând procesul de convergență, „economiile mai puțin dezvoltate de la nivelul Uniu-nii se apropie de media produsului intern brut al Uniunii Europene”.

Anul acesta, mai mult decât în alte perioade, întrebarea care stă pe buzele tuturor celor interesați de piețele financiare este: „Când va majora Federal Reserve (Fed) ratele de dobândă?”. De la cotațiile de pe Wall-Street și din piața Forex și până la barilul de țiței și gramul de aur, toate depind, într-un fel sau altul, de politica monetară a Federal Reserve. Tot de acest aspect depinde și dinamica economiilor țărilor dezvoltate, dar, mai cu seamă, cea a țărilor emergente. Un posibil răspuns la această întrebare l-am putea afla din declarațiile lui Janet Yellen, guvernatorul Federal Reserve, la întâlnirea anuală a șefilor de bănci centrale de la Jackson Hole.

În vederea optimizării procesului de integrare paneuropeană a piețelor financiare, la ora actuală, se lucrează intens la implementarea a două inițiative majore: Uniunea Bancară și Uniunea Piețelor de Capital (CMU – Capital Markets Union). Ambele proiecte sunt de mare interes și pentru România, având în vedere stadiul economiei și al piețelor financiare,  precum și prioritățile naționale pe termen mediu și lung. Uniunea Bancară are ca principal scop o integrare deplină și sustenabilă a piețelor bancare, prin instrumentele supravegherii unice, a mecanismului comun de rezoluție și a unui cadru unic privind garantarea depozitelor bancare. Similar, CMU are ca menire crearea unei piețe unice de capital în Zona Euro în vederea maximizării beneficiilor ce derivă dintr-o partajare transfrontalieră a riscurilor (risk sharing) și eliminării disfuncționalităților ce ar putea fi generate de incompatibilitatea diverselor reglementări naționale în statele membre; pe scurt: identificarea de noi soluții în vederea direcționării eficiente a resurselor financiare disponibile către zonele unde astfel de resurse sunt necesare (în special infrastructură și IMM), în interiorul Uniunii Europene.

La aproape două luni de la rezultatul referendumului cu privire la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, data la care se va notifica Consiliul European cu privire la intenția de retragere pare tot mai îndepărtată, existând voci care propun anul 2017, în condițiile în care structurile care vor gestiona acest proces sunt în fază de organizare. O confirmare în acest sens vine de la Premierul Marii Britanii, Theresa May, care a anunțat că nu va invoca până la sfârșitul lui 2016 articolul 50 al Tratatului de la Lisabona.

Deși se confruntă cu o situație economică dificilă, provocată de sechelele crizei economice și sancțiunile occidentale, Federația Rusă nu se grăbește să-și epuizeze rezervele strategice de resurse, preferând alte căi de rezolvare pentru problemele punctuale cu care se confruntă. Fie că este vorba de gestionarea Fondului Național de Rezervă, a Fondului Dezvoltării Economice, a rezervelor valutare sau a stocurilor de metale prețioase aflate în trezoreria statului, guvernul federal procedează cu zgârcenie, având în vedere ca, în urma rezolvării diverselor nevoi curente, să-i rămână suficiente resurse pentru eventuale situații de urgență care ar putea interveni intempestiv, în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat. O demonstrează, de pildă, și administrarea gospodărească a rezervelor de aur.

Bursa de Valori București va lansa în această toamnă cel mai amplu program de educație financiară derulat până în prezent în România, declinat în mai multe proiecte specifice, dedicate în special atragerii de noi investitori pe piața de capital. Sub denumirea generică de „Cei 5 Fantastici”, Bursa de Valori București își propune să aducă, prin cinci proiecte ample, piața de capital mai aproape de oameni, prin seminarii, cursuri, evenimente de mare amploare și chiar un concurs de tranzacționare în mediul real – o premieră pentru țara noastră.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I