Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

PETROL RAMPANT
Capriciile petrosferei. Un prim pas pe un drum plin de incertitudini

Daniel Apostol, jurnalist, doctorand în istorie, Universitatea Ovidius din Constanța
Economistul nr. 4, 29 februarie 2016


PETROL RAMPANT Capriciile petrosferei. Un prim pas pe un drum plin de incertitudini

Ne apropiem de sfârșitul primului trimestru al anului și devine din ce în ce mai clar că ne aflăm la punctul de plecare al unei transformări pe termen lung a pieței energiei. Privind retrospectiv, 2015 era considerat de analiștii de la The Economist drept un an al „energiei ieftine și verzi”, caracterizat de prețuri reduse la combustibilii fosili și de o creștere accentuată în utilizarea energiei regenerabile. Predicția inițială s-a dovedit corectă, iar analiștii EIU consideră că tendința se va păstra și anul acesta. La mai mult de un an de când prețurile la țiței au început să se prăbușească, deși cererea globală este în ușoară revenire, oferta rămâne la cote ridicate, iar rezervoarele de țiței sunt arhipline. Tancurile petroliere încărcate la maximum se plimbă năuce pe rute oceanice cât mai întortocheate, pentru că prețul de transport este mai suportabil decât pierderea suferită prin descărcarea petrolului la prețuri mici.

Prețurile la petrol nu vor reveni prea curând la nivelul vârfurilor recente. Piața rămâne supraalimentată cu o producție record a OPEC și cu producție în continuare mare a independenților nord-americani. Cererea ar putea să scadă anul acesta, odată cu diminuarea consumului din Statele Unite și cu încetinirea ritmului de creștere din China. Dar analiștii consideră că nicio schimbare majoră nu se va produce anul acesta în piața globală de petrol, în timp ce impactul masiv al reducerii investițiilor de către producătorii majori de țiței ca răspuns la căderea prețurilor se va face simțit cel mai devreme în 2017.

Înghețarea producției de petrol

Ce au de gând producătorii din cartel? Saudiții cer americanilor să-și reducă la rândul lor prețul la țiței sau să dispară de pe piață. Într-o recentă conferință din Houston (Texax, SUA), Ali Bin Ibrahim al-Naimi – ministrul saudit al petrolului – a spus că, deși sună dur, realitatea este că producătorii de țiței la cost ridicat fie vor putea să reducă costul de producție, fie vor „lichida” afacerea, aceasta fiind „cea mai eficientă metodă de a reechilibra piețele”. Potrivit firmei de rating Moody,s, circa 80 de producători nord-americani (țiței de șist) întâmpină mari dificultăți în a-și susține împrumuturile la bănci. Producătorii de șist din Texas până în Dakota de Nord vor fi „decimați” în lunile următoare în cursul unor restructurări și falimente, iar supraviețuitorii se vor dovedi mult mai conservatori, se arată într-un raport citat de Bloomberg. Iar indexul S&P500 Oil&Gas a căzut cu circa 60% față de jumătatea anului 2014, la minimul istoric din 2009 încoace. Al-Naimi a încercat să explice petroliștilor reuniți la Houston că înghețarea producției de petrol – agreată cumva cu Rusia – ar putea fi de ajuns să reechilibreze piața globală. Cu timpul, producătorii la cost ridicat ar dispărea, iar creșterea cererii ar înghiți încetul-cu-încetul supraproducția. Iar Agenția Internațională pentru Energie consideră că aceasta ar însemna de fapt încă doi ani de petrol ieftin pe piață. Dar „acordul de înghețare nu va reduce producția, asta nu se va întâmpla”, a subliniat Al-Naimi.

Venezuela, Arabia Saudită, Rusia și Qatar doresc o reuniune în luna martie pentru producătorii OPEC și non-OPEC în care să se decidă înghețarea producției. Miniștrii petrolului din aceste țări au anunțat recent că au căzut de acord să înghețe cotele de producție, dând astfel un exemplu și altor mari producători de țiței să le urmeze exemplul. Acordul ar bloca producția saudită și cea rusească la ratele record din ianuarie, dar este foarte probabil că Iranul nu va accepta această versiune din moment ce a scăpat de sancțiunile internaționale abia de câteva săptămâni și dorește să recupereze. Înțelegerea este provizorie, depinde de aderarea și altor producători de țiței și este neambițioasă (înghețarea mai curând decât tăierea producției), ceea ce a făcut ca mulți comentatori să nu o considere foarte importantă. Dar experiența arată că înțelegerile pe producție se ating în mod normal în etape, adesea după ce câteva încercări repetate se dovedesc fie eșecuri, fie parțial fructuoase. Înțelegerile care ajung la succes adesea exploatează slăbiciunile temporare ale unor anume state producătoare și de aceea cel puțin câțiva participanți în acorduri anterioare și-au rezervat dreptul de a spori producția dincolo de cotele acceptate. Totodată, aceste înțelegeri sunt de obicei de durată limitată, creând pe viitor și mai multe și mai complicate probleme. De aceea, înghețarea producției anunțată la Doha poate fi interpretată mai curând ca un prim pas către un acord mai ambițios și mai comprehensiv ce ar urma în câteva luni de aici încolo.

Amploarea și rapiditatea crizei țițeiului i-au luat prin surprindere pe toți producătorii și au afectat toate țările exportatoare și toate companiile de petrol. Strategia inițială a OPEC de a păstra producția la cote ridicate a vizat o modestă și de scurtă durată cădere a prețurilor ce ar fi trebuit să lovească rapid în producția americană de șist, în alți producători cu costuri ridicate, precum și în rivalii tradiționali (Iranul), eliminându-i de pe piață. Astfel, se viza restabilirea cotei de piață a organizației. Strategia s-ar putea ca abia acum să dea rezultate, unele rapoarte arătând o scădere a producției americane de șist și o cădere ascuțită a cheltuielilor de explorare și producție în statele non-membre. Dar strategia s-a dovedit de departe prea înceată și prea costisitoare față de cât au crezut membrii OPEC când prețurile au început să se subțieze în 2014. Există încă îndoieli cu privire la cât de rapid se va reechilibra piața și dacă prețurile vor reveni unde au fost, majoritatea observatorilor prezicând nicio reechilibrare până în 2017 sau chiar 2018. În schimb, strategia OPEC a făcut ca majoritatea statelor producătoare de țiței, fie din OPEC fie non-OPEC, să devină mai flexibili și mai împăcați cu ideea unui acord de producție. Cel puțin în principiu.

Este o puternică motivație de a susține succesul strategiei curente – apoi să fie în tăcere modificată. Arabia Saudită și aliații săi apropiați din Emiratele Arabe Unite și din Kuwait au subliniat în săptămânile recente că strategia funcționează, dar au dat semn de deschidere pentru a reduce producția de țiței în viitor. Rusia a semnalat la rândul ei că ar putea fi pregătită să se alăture unui eventual acord de producție în diverse moduri, nespecificate însă. Venezuela, unul dintre cel mai puternic loviți producători, susține de asemenea înghețarea producției.

(Dez)Acordul de la Doha

Dacă majoritatea țărilor au lansat mesaje fie amestecate, fie confuze cu privire la disponibilitatea lor de a ajunge la un acord, asta reflectă de fapt amploarea lucrurilor rămase în dezacord, consideră analiștii. Până acum, nicio țară nu a dorit să fie prima care să opereze o limitare concretă a producției de teama de a nu-și slăbi poziția de negociere. Acordul anunțat recent la Doha este incomplet și se bazează de fapt pe concesii mai curând decât pe angajamente și nu va putea să restricționeze producția suficient de mult încât să restabilească un echilibru pe piață. Dar semnificația acordului de la Doha este că acesta indică cel puțin faptul că o parte din marii producători și exportatori de țiței ar fi gata să încheie un acord. Iranul este cel mai probabil să respingă un astfel de acord ce i-ar limita producția, readucând-o la nivelul erei sancțiunilor. Din perspectiva saudită, atracția unui astfel de acord constă în faptul că aruncă o parte din responsabilitatea continuării supraproducției și a prețului prăbușit tocmai pe umărul marelui rival, Iranul. Atenția va fi acum mai mult pe Teheran decât pe Riad și Moscova, exact ceea ce-și doreau negociatorii saudiți și ruși. Forma în care va respinge Iranul un acord pe producție este ceea ce contează: Iranul ar putea respinge acordul în întregimea sa și ar putea anunța maximizarea unilaterală a producției proprii de țiței. Sau, Iranul ar putea accepta voluntar o limitare a producției pe termen scurt anunțând totuși intenția de a spori exportul mai târziu. Nimeni și nimic nu poate opri Iranul de a decide o restricționare a exporturilor sale în 2016 sau chiar să le crească până la o limită planificată, rezervându-și dreptul de a crește producția în 2017 și după aceea. Nesiguranța cu privire la cât de mult poate produce Iranul odată eliberat din lanțul sancțiunilor internaționale este motivul pentru care Arabia Saudită și aliații săi au dorit să amâne orice discuție pe reducerea producției până la mijlocul anului curent.

Cu toate acestea, există o mulțime de posibilități la dispoziția unei diplomații șirete sau, dacă vreți, abile. Diplomația nu este numai despre a rezolva diferențe ireconciliabile, dar este despre a găsi formula care le dă deoparte un timp, astfel încât toate părțile implicate să câștige pe moment. În acest caz, întrebarea este dacă OPEC și Rusia ar da deoparte problema mare a cotei de piață pe termen lung în ideea că ar asigura o revenire pe termen scurt a prețului la țiței și astfel o majorare a veniturilor proprii din exportul de petrol. Oare un acord asumat acum sau ceva mai târziu anul acesta va putea înlătura surplusul de barili de pe piață? Și chiar cu toate falimentele ce se anunță în lumea producătorilor nord-americani de șist, Statele Unite rămân deopotrivă un producător influent și un consumator major în piața de petrol. Și cu toată împotrivirea saudiților, nu poate fi trecută cu vederea îndârjirea Iranului de a recupera prin exporturi masive. De aceea, eu cred că un acord de înghețare temporară a producției de țiței nu va fi decât un prim pas pe un lung drum plin de incertitudini al încercărilor de restabilire a influențelor în piața mondială a petrolului.

Cuvinte cheie: afaceri | petrol | petrosferă | preț | OPEC | SUA | China
comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a lansat „Programul de Guvernare 2016-2020 al mediului de afaceri”. „Acesta a fost transmis tuturor partidelor politice și așteptăm să ne cheme la discuții să vedem cine și-l asumă. Avem câteva semnale de la partidele mari că ar fi interesate”, a declarat Florin Jianu, președintele CNIPMMR. Programul este structurat pe șapte capitole și cuprinde Măsuri administrative/instituționale, Accesul la finanțare, Sprijinirea și promovarea antreprenoriatului, Stimularea creării de locuri de muncă în sectorul privat, IMM-urile inovative și internaționalizarea, Sprijinirea turismului, Măsuri legislative.

Companie cu capital privat, integral românesc, înființată în anul 1999, este distribuitor național al input-urilor de bază pentru producția agricolă: know-how, semințe, produse pentru protecția plantelor, îngrășăminte pentru sol, fertilizanți foliari, bioregulatori etc. Clienții (partenerii) săi sunt fermieri din toată țara (cultivatori), distribuitori locali, procesatori de produse agricole. Micii fermieri sunt deserviți fie prin magazinul propriu, fie prin intermediul magazinelor sau a distribuitorilor locali.

Industria auto a devenit una dintre ramurile importante ale economiei românești. Între sectoarele economice, aceasta se plasează pe locul al patrulea, cu o pondere de 4,7% din total, aproape la egalitate cu sectorul producerii de energie care deține, la nivelul anului trecut, 4,9%. De la preluarea companiei Automobile Dacia de către grupul francez Renault în 2005, numărul companiilor din domeniu, precum și afacerile acestora, a crescut de peste cinci ori în 10 ani, de la 3,8 miliarde euro la peste 20 miliarde euro în 2015. Cu toate acestea, ponderea Automobile Dacia și Ford în cifra de afaceri a întregului sector a scăzut la mai puțin de o treime, 71% aparținând companiilor producătoare de piese și subansamble, conform datelor comunicate de Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM). Ascensiunea puternică, care a devansat așteptările specialiștilor, s-a bazat aproape exclusiv pe investiții străine. Astfel, procentajul din cifra de afaceri care a revenit companiilor cu capital românesc din totalul celei înregistrate în industria auto a fost, în 2014, de 12%. Sectorul auto deține însă cea mai mare pondere la export, cu aproape un sfert din total, în 2015 valoarea exporturilor însumând 13 miliarde euro.

Nici Apple sau Samsung nu mai sunt ce au fost odinioară. În lumea gadgeturilor, odinioară e sinonim cu patru-cinci ani în urmă. Se pare că cei doi giganți mondiali, care au pus la pământ alte nume grele ale industriei, precum Nokia, Sony sau Motorola, sunt pe cale de a fi depășite de dragonii „made in China”, care cresc în cinci ani de la aproape nimic la peste 45 miliarde dolari – valoare de piață – cazul Xiaomi.

Interviu cu ing. Ciprian Pahonțu, director general al Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva

Interviu cu Mihai Cristian Dărmănescu, creatorul brandului Alfredo Seafood, unul dintre primii trei cei mai importanți jucători de pe piața importatorilor și distribuitorilor de pește și fructe de mare

Dacă în ultimii ani piața asigurărilor s-a confruntat cu probleme din cauza crizei ce a debutat în anul 2008, societățile de brokeraj își consolidează poziția, tot mai mulți români înțelegând că apelarea la un broker de asigurări nu presupune costuri suplimentare și este o soluție în avantajul lor.

Președintele României a promulgat recent Legea Supermarketurilor. Fermierii s-au temut că legea care le-ar facilita accesul în supermarketuri ar putea fi blocată ca urmare a presiunilor uriașe exercitate de reprezentanții marilor retaileri. Odată cu intrarea în vigoare a legii marile rețele de magazine sunt obligate să se aprovizioneze „pe lanțul scurt”, adică din zonele apropiate, ceea ce ar asigura și o prospețime a alimentelor. Există însă și excepții. Atunci când pe „lanțul scurt” nu se pot asigura cantitățile necesare, aprovizionarea se poate face cu produse din afara „lanțului scurt”. „Este o poveste că fermierii români nu au suficientă marfă să aprovizioneze supermarketurile. Producem, dar pentru că fermierii nu au avut unde să vândă, s-au orientat către export. De exemplu, eu înainte de intrarea pe piață a supermarketurilor produceam 7.000-8.000 de tone de cartofi. Acum produc doar 10 tone, pentru că nu am unde să vând. Dacă aș avea unde să vând, aș produce mai mult”, a declarat pentru „Economistul” președintele Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurențiu Baciu. 

În mod evident, votul britanicilor pentru ieșirea din Uniunea Europeană a reprezentat un șoc pentru aproape toată lumea. Spun pentru aproape toată lumea pentru că anumite semne existau încă dinainte. În bătălia dusă de părțile direct implicate au fost aduse tot felul de argumente unele reale, altele mai puțin. Au trecut deja mai mult de 10 zile de la votul istoric și lucrurile încep să se clarifice. Reacțiile imediate încep să se estompeze, luciditatea luând locul isteriei și pesimismului catastrofic.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I