Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Pahonțu, Romsilva: „Pădurea are o funcție de producție și una de protecție”

Florin Antonescu, profesor, jurnalist pe teme socio-economice
Economistul nr. 16-17, 14 octombrie 2016


Pahonțu, Romsilva: „Pădurea are o funcție de producție și una de protecție”

Până la urmă, domnule director general, cât lemn se taie ilegal din pădurile administrate de Romsilva?

Tăierile ilegale și defrișările masive sunt subiecte sensibile și ,,la modă”, iar presiunea mediatică a dus la exacerbarea modului de prezentare a tăierilor ilegale.

Tăierile și defrișările nu le socotiți totuna?

Datele ultimilor cinci ani nu arată defrișări masive în pădurile administrate de Romsilva. Este adevărat că s-au constatat tăieri în condiții ilegale, care au provocat pagube în fondul forestier aflat în administrarea sau paza Romsilva, dar nu au depășit 0,5% din volumul total de masă lemnoasă recoltat. Partea noastră de responsabilitate e că nu le-am putut preveni din fază incipientă. Facem eforturi pentru diminuarea tăierilor ilegale și pentru combaterea pieței asociate de lemn ilegal. E o activitate complexă, care angrenează gărzile forestiere, jandarmeria, poliția rurală etc. O mare parte din problemele cauzate de tăierile ilegale se va rezolva prin noul pachet de măsuri legislative pentru îmbunătățirea managementului pădurilor și stoparea tăierilor ilegale aprobat de guvern la 31 august, inclusiv ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, care prevede peste 100 de noi sancțiuni și dublarea cuantumului amenzilor. De asemenea, aplicația pentru smartphone ,,Inspectorul pădurii” aduce ca noutate față de sistemul de urmărire a trasabilității masei lemnoase „Radarul pădurilor” repere clare asupra transporturilor de lemn considerate suspecte.

Sunt de-ajuns argumentele acestea în fața celor care arată spre Romsilva în multele împrejurări care țin de distrugerea pădurii?

Cei care acuză Romsilva de distrugerea pădurilor o fac fie pentru că nu dețin informații corecte sau suficiente despre noi, fie pentru că se plasează într-o extremă exagerată, considerând că exploatările forestiere ar trebui interzise complet. Romsilva este regie autonomă de interes național, sub autoritatea statului, prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură – Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – și are ca scop principal gestionarea durabilă și unitară a fondului forestier proprietate publică a statului. Se face frecvent confuzia între Romsilva și minister, or acesta are competențe în realizarea politicilor naționale de management silvic și cinegetic, de sinteză, coordonare, monitorizare, inspecție și control. Romsilva nu reprezintă toate pădurile României, ci administrează (nu deține) fondul forestier proprietate publică a statului: 3.150.924 ha, ceea ce reprezentă mai puțin de 50% din suprafața fondului forestier național. Pe lângă această suprafață, mai administrează și asigură paza și protecția, în baza unor contracte de prestări servicii, pentru 1.035.998 ha care aparțin altor deținători. Ce se întâmplă în cealaltă jumătate din pădurile României nu ține de noi. Confuzii se fac și în ceea ce privește ocoalele silvice. Nu orice ocol silvic din România este unitate teritorial administrativă în subordinea regiei. Romsilva are în structura sa 314 ocoale silvice (de stat), dar mai sunt aproximativ 150 de ocoale silvice care gestionează păduri private.

Administrarea presupune și refacerea pădurii, nu? Concret, ce face Romsilva?

Un lucru deosebit de important pe care populația trebuie să îl cunoască este că Romsilva împădurește, în termen de doi ani de la tăierea definitivă, toate suprafețele de pe care s-a recoltat masa lemnoasă, ca urmare a aplicării tăierilor de produse principale. Peste 70% din pădurile administrate au obținut certificarea forestieră a managementului forestier (FSC). Până la ora actuală, Romsilva deține trei certificate FSC care atestă gospodărirea de bună calitate.

Romsilva cumpără terenuri pentru împădurire?

Anul acesta, pentru prima dată Romsilva a dispus alocarea a 25 milioane de lei pentru achiziția de terenuri degradate care urmează să fie împădurite. Sumele sunt asigurate din fondul de conservare și regenerare a pădurilor constituit la nivelul Regiei, potrivit Legii 46/2008 privind Codul silvic. Intenționăm să continuăm în anii următori această politică de achiziție, cu o procedură transparentă, stabilită prin HG 118/2010.

Dar obținerea terenurilor pentru perdele forestiere?

Programul este derulat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, care urmează să organizeze licitații pentru firmele care plantează și întrețin aceste perdele. Romsilva are rol doar în exproprierea terenurilor (în cazul în care proprietarii nu doresc să se implice voluntar în program). Dintre perdelele forestiere existente, aproximativ 740 ha sunt pe terenurile Romsilva. Țara noastră are nevoie de 19.000 ha de perdele forestiere; în prezent există aproximativ 2.000 ha. Sunt în derulare acțiunile de întocmire a documentațiilor cadastrale și înscriere în cartea funciară a terenurilor supuse exproprierii (22,3 ha, pe care urmează să se înființeze perdele forestiere de protecție pe autostrăzile A1 și A2), precum și de evaluare a acestor terenuri în vederea emiterii hotărârii de guvern pentru aprobarea exproprierii și acordarea despăgubirilor cuvenite fiecărui proprietar. Romsilva a realizat din fonduri proprii și în regie proprie un tronson de perdea forestieră de protecție a autostrăzii A2, pe raza comunei Stelnica, județul Ialomița, cu lungimea de 7,897 km și suprafața de 23,69 ha. Deoarece prevederile Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție sunt foarte greu (dacă nu chiar imposibil) de aplicat, s-a constituit un colectiv de lucru, format din specialiști ai Ministerului Transporturilor, Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și Romsilva, care să propună un proiect pentru modificarea legislației și operativitatea procedurilor de expropriere a terenurilor pentru cauză de utilitate publică.

În ansamblu, cum caracterizați utilitatea economico-socială a activităților Romsilva?

Sunt activități uzuale pentru noi, despre care populația nu are informații. Romsilva asigură economia națională cu lemn, cu alte produse si servicii, fără a dezechilibra ecosistemele forestiere ca factori de mediu; asigură populației necesarul de lemn de foc pentru încălzit; sprijină prin sponsorizări cu material lemnos refacerea gospodăriilor distruse de calamități, construirea de școli, lăcașuri de cult etc.; asigură gratuit puieți pentru persoane fizice sau juridice, pentru împăduriri (1 milion de puieți pentru acțiuni derulate de societatea civilă în 2015); personalul silvic participă la stingerea incendiilor și combaterea delictelor silvice alături de organele abilitate. Importanța economiei forestiere, în general, și a sectorului silvic, în mod expres, apare cu mai multă claritate în contextul abordării și înțelegerii conținutului funcțiilor exercitate de pădure: funcția de producție (exploatarea lemnului, obținerea de profit, atingerea indicatorilor economici) și cea de protecție (influențe favorabile sau servicii utile societății).

 

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a lansat „Programul de Guvernare 2016-2020 al mediului de afaceri”. „Acesta a fost transmis tuturor partidelor politice și așteptăm să ne cheme la discuții să vedem cine și-l asumă. Avem câteva semnale de la partidele mari că ar fi interesate”, a declarat Florin Jianu, președintele CNIPMMR. Programul este structurat pe șapte capitole și cuprinde Măsuri administrative/instituționale, Accesul la finanțare, Sprijinirea și promovarea antreprenoriatului, Stimularea creării de locuri de muncă în sectorul privat, IMM-urile inovative și internaționalizarea, Sprijinirea turismului, Măsuri legislative.

Companie cu capital privat, integral românesc, înființată în anul 1999, este distribuitor național al input-urilor de bază pentru producția agricolă: know-how, semințe, produse pentru protecția plantelor, îngrășăminte pentru sol, fertilizanți foliari, bioregulatori etc. Clienții (partenerii) săi sunt fermieri din toată țara (cultivatori), distribuitori locali, procesatori de produse agricole. Micii fermieri sunt deserviți fie prin magazinul propriu, fie prin intermediul magazinelor sau a distribuitorilor locali.

Industria auto a devenit una dintre ramurile importante ale economiei românești. Între sectoarele economice, aceasta se plasează pe locul al patrulea, cu o pondere de 4,7% din total, aproape la egalitate cu sectorul producerii de energie care deține, la nivelul anului trecut, 4,9%. De la preluarea companiei Automobile Dacia de către grupul francez Renault în 2005, numărul companiilor din domeniu, precum și afacerile acestora, a crescut de peste cinci ori în 10 ani, de la 3,8 miliarde euro la peste 20 miliarde euro în 2015. Cu toate acestea, ponderea Automobile Dacia și Ford în cifra de afaceri a întregului sector a scăzut la mai puțin de o treime, 71% aparținând companiilor producătoare de piese și subansamble, conform datelor comunicate de Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM). Ascensiunea puternică, care a devansat așteptările specialiștilor, s-a bazat aproape exclusiv pe investiții străine. Astfel, procentajul din cifra de afaceri care a revenit companiilor cu capital românesc din totalul celei înregistrate în industria auto a fost, în 2014, de 12%. Sectorul auto deține însă cea mai mare pondere la export, cu aproape un sfert din total, în 2015 valoarea exporturilor însumând 13 miliarde euro.

Nici Apple sau Samsung nu mai sunt ce au fost odinioară. În lumea gadgeturilor, odinioară e sinonim cu patru-cinci ani în urmă. Se pare că cei doi giganți mondiali, care au pus la pământ alte nume grele ale industriei, precum Nokia, Sony sau Motorola, sunt pe cale de a fi depășite de dragonii „made in China”, care cresc în cinci ani de la aproape nimic la peste 45 miliarde dolari – valoare de piață – cazul Xiaomi.

Interviu cu Mihai Cristian Dărmănescu, creatorul brandului Alfredo Seafood, unul dintre primii trei cei mai importanți jucători de pe piața importatorilor și distribuitorilor de pește și fructe de mare

Dacă în ultimii ani piața asigurărilor s-a confruntat cu probleme din cauza crizei ce a debutat în anul 2008, societățile de brokeraj își consolidează poziția, tot mai mulți români înțelegând că apelarea la un broker de asigurări nu presupune costuri suplimentare și este o soluție în avantajul lor.

Președintele României a promulgat recent Legea Supermarketurilor. Fermierii s-au temut că legea care le-ar facilita accesul în supermarketuri ar putea fi blocată ca urmare a presiunilor uriașe exercitate de reprezentanții marilor retaileri. Odată cu intrarea în vigoare a legii marile rețele de magazine sunt obligate să se aprovizioneze „pe lanțul scurt”, adică din zonele apropiate, ceea ce ar asigura și o prospețime a alimentelor. Există însă și excepții. Atunci când pe „lanțul scurt” nu se pot asigura cantitățile necesare, aprovizionarea se poate face cu produse din afara „lanțului scurt”. „Este o poveste că fermierii români nu au suficientă marfă să aprovizioneze supermarketurile. Producem, dar pentru că fermierii nu au avut unde să vândă, s-au orientat către export. De exemplu, eu înainte de intrarea pe piață a supermarketurilor produceam 7.000-8.000 de tone de cartofi. Acum produc doar 10 tone, pentru că nu am unde să vând. Dacă aș avea unde să vând, aș produce mai mult”, a declarat pentru „Economistul” președintele Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurențiu Baciu. 

În mod evident, votul britanicilor pentru ieșirea din Uniunea Europeană a reprezentat un șoc pentru aproape toată lumea. Spun pentru aproape toată lumea pentru că anumite semne existau încă dinainte. În bătălia dusă de părțile direct implicate au fost aduse tot felul de argumente unele reale, altele mai puțin. Au trecut deja mai mult de 10 zile de la votul istoric și lucrurile încep să se clarifice. Reacțiile imediate încep să se estompeze, luciditatea luând locul isteriei și pesimismului catastrofic.

Declarativ, politicieni, analiști, sau experți recunosc importanța antreprenoriatului autohton. În realitate, deciziile curente ale Guvernului, Parlamentului și, în cele mai multe cazuri, chiar ale autorităților locale nu fac decât să descurajeze pe cei dispuși să-și riște banii, familia, viața personală, pentru a da viață unei afaceri, pentru a fi propriul său stăpân și pentru a face profit.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I