Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Pactul pentru fiscalitate
Trebuie refăcută legătura între fiscalitate și beneficiile pentru contribuabil

Economistul nr. 49-50, 15 decembrie 2014

Pactul pentru fiscalitate Trebuie refăcută legătura între fiscalitate și beneficiile pentru contribuabil

ECONOMISTUL:Ce credeți că „poate” fi schimbat din ce „trebuie” schimbat în filosofia fiscală românească?

Angela Rosca

Angela Roșca: Legislația fiscală românească nu trebuie schimbată din temelii, căci avem un Cod fiscal rezonabil ca funcționalitate și norme de aplicare detaliate. Însă e nevoie de o rescriere a Codului fiscal pentru că realitatea economică a depășit legislația în unele privințe, iar lipsa de prevederi specifice face de multe ori greoaie aplicarea unor prevederi prea generale. După rescriere, avem nevoie de stabilitate, atât la nivelul legislației fiscale, cât și din perspectiva principiilor generale și a cotelor de impozitare. Filosofia fiscală românească însă trebuie „re-inventată”. Pe de o parte, e nevoie să se schimbe ceva concret în abordarea autorităților de administrare și control vis-a-vis de percepția lor asupra cetățeanului și firmelor din România, care ar trebui văzute ca „finanțatoare” și „beneficiare” ale sistemului și nu ca entități obligate automat la plata unor impozite fără să aibă dreptul la o contraprestație în schimb. Administrarea fiscală ar trebui ușurată și nu îngreunată, nivelul de informatizare ar trebui crescut semnificativ pentru eliminarea erorilor umane și a birocrației și ar trebui încurajată conformarea voluntară. Ar trebui, de asemenea, să crească nivelul de pregătire al autorităților fiscale, la pachet cu o creștere a remunerației lor și a standardelor lor de muncă, precum și a respectului societății pentru această muncă. Înființarea tribunalelor fiscale ar trebui să fie pe agenda Justiției, pentru a ușura accesul contribuabililor la o judecată corectă și rapidă. Ce poate fi schimbat? Teoretic totul ar putea fi schimbat. Dar schimbarea presupune în primul rând conștientizarea nevoii de schimbare, precum și voință politică, muncă și curaj.

EC: Dacă nu putem reinventa roata în materie de „fiscalitate prietenoasă”, de unde ne putem inspira din străini pentru o roată cât mai... rotundă? De ce roata noastră are atâtea... colțuri?

AR: România e membră a Uniunii Europene, și în materie de impozitare facem deja parte din acest angrenaj fiscal. Impozitarea indirectă (TVA, taxe vamale, anumite accize) este cea mai armonizată componentă fiscală la nivel de Uniune Europeană și România nu poate deroga de la directivele europene în materie. În privința impozitării directe (impozit pe profit, impozit pe venit), avem ceva libertate de a ne inspira din diferite modele de impozitare și România a făcut-o de-a lungul timpului, firește, ținând cont și de directivele europene direct aplicabile și în privința acestui tip de impozitare. O îndepărtare foarte mare de la modelul european de impozitare nu pare fezabilă așadar. A copia însă modelele de impozitare ale altor țări poate fi o armă cu două tăișuri pentru că, pe de o parte, nicio țară din lume nu are o impozitare perfectă și, deci, nu există un model pe care să-l putem prelua ca atare și aplica poporului român, și, pe de altă parte, sistemele fiscale moderne sunt în permanentă adaptare, ținând cont de noile realități și de competiția mondială pentru investiții și resurse etc. Percepția că un sistem fiscal e „bun” apare în general în țările care au în centrul filosofiei lor fiscale cetățeanul și firmele care fac afaceri în țara respectivă, pe care îi protejează și îi atrag. De notat și că un sistem de impozitare funcționează la pachet cu poporul căruia i se adresează, cu filosofia lui de viață, și nu în afara cetățenilor lui (nu putem vorbi de sistem de impozitare german fără germani). Așadar, putem să ne inspirăm din filosofia fiscală a altor țări, însă trebuie să ne adaptăm întotdeuna la realitățile românești.

EC: Toleranță zero la evaziune, da, dar oare nu odată cu toleranță zero la batjocorirea banului public?

AR: Dacă banul public ar fi folosit corect, firmele și cetățenii („contribuabilii”) ar putea înțelege mult mai bine atât necesitatea plății impozitelor, cât și legătura directă dintre plata acestora și beneficiile primite în schimbul acestor plăți (educație, infrastructură, sănătate etc.). Fără încrederea în modul în care se cheltuie banii publici și fără rezultate concrete și vizibile în sănătate, educație, infrastructură etc., nu se va putea mări gradul de conformare voluntară în România. Și, implicit, orice încercare de intoleranță la evaziune își pierde puterea de convingere. Apare o întrebare legitimă – cea cu oul și găina. Cine începe să demonstreze primul? Cred că statul ar trebui să joace rolul activ în această „piesă” și să arate cetățeanului că poate reforma filosofia fiscală și cheltuirea banului public, după care poate cere cetățeanului să se și conformeze 100%.

Angela Roșca este Managing Partner al Taxhouse-Taxand România și are 20 ani de experiență în consultanță fiscală locală și internațională, lucrând atât în mari companii de consultanță, cât și în industrie.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Am învățat, atât acasă, cât și mai târziu, la școală, să fiu serios și smerit. Să îmi găsesc un loc de muncă. Ăsta este modelul ante-capitalist. Era mai bine să fie așa. Mai sigur. La finalul facultății, băncile (indiferent că acționar era statul sau privat) păreau locul unde să fii ca absolvent de ASE. Confirmai absolvirea unui ciclu de 4 sau 5 ani. Din fericire, m-am împotrivit, iar anul 2009 mi-a confirmat că un monolit este primul care se crapă când se apropie o criză financiară.

Avem nevoie de legi clare pentru a ști ce obligații fiscale avem, pentru a nu crea riscuri legislative pentru business. Statul, prin statut, este responsabil de calitatea reglementărilor. Atunci când reglementarea este neclară, ea trebuie interpretată în favoarea contribuabilului. De altfel, există și o decizie a CEDO în acest sens.

Academia este obișnuită să nu se implice în niciun fel în lupta politică, pentru că – de ce să nu o spunem? – asta este rațiunea de a exista a Academiei. Tema discutată – vă spun ca un cercetător în domeniul economic – se află la miezul științei economice.

Proiectul Pactul pentru Fiscalitate este o inițiativă lăudabilă și mă simt onorat că particip la ea. Sper să aibă un rol important în procesul general de perfecționare și modernizare a gândirii și politicii economice românești. Pactul pentru Fiscalitate enumeră și dorește să urmeze patru principii suverane pentru o societate prosperă: stimularea investițiilor directe; simplificarea, eficientizarea și predictibilitatea legislației fiscale; depolitizarea, profesionalizarea și informatizarea ANAF și toleranța zero la evaziune.

Ce ne propunem prin Pactul pentru Fiscalitate este ca inițiativa să contribuie la crearea unei fiscalități eficiente, responsabile, credibile, transparente și deschise în relația cu beneficiarii serviciilor sale – cetățenii și mediul de afaceri. Avem nevoie de un sistem fiscal predictibil și stabil, capabil să favorizeze și să susțină dezvoltarea socio-economică echilibrată la nivel național și local.

La începutul acestui an am avut o curiozitate: cum a evoluat fiscalitatea românească în ultimii 10 ani? Am făcut, așadar, un inventar al măsurilor de politică fiscală în această perioadă, perioadă care coincide și cu cea în care avem un Cod Fiscal și unul de Procedură Fiscală care reglementează principalele impozite și taxe din România, precum și modul în care este guvernată relația între contribuabil și ANAF.

Am participat la conferința de lansare în dezbatere publică a sus-menționatului „Pact pentru Fiscalitate”, Romanian Business Leaders fiind și ea – alături de alte entități – parte a acestei inițiative. Lăudabile, în măsura în care nu va rămâne o formă fără fond și în măsura în care se înțeleg bine termenii.

Încep prin a mulțumi pentru invitația de a mă adresa, prin intermediul revistei dvs., economiștilor din România sau cel puțin celor care sunt membri ai AGER și deci cititori firești ai acestei reviste. Mi se pare normal să mă autodivulg din capul locului prin a vă informa că sunt la rândul meu economist (și o spun cu mândrie), licențiat al Facultății de Relații Economice Internaționale din cadrul ASE București.

Ziua Profesiilor Liberale din România – 5 noiembrie – a fost marcată printr-o conferință ajunsă anul acesta la a șaptea ediție, fără să însemne nici pe departe rutina simplei marcări a unei date atribuite la nivel organizațional, ci reunind sub forma unei dezbateri de substanță exponenți dintr-o diversitate de domenii economico-sociale, precum și din spațiul conex al partenerilor, beneficiarilor, autorităților. Organizată de UPLR – Uniunea Profesiilor Liberale din România, conferința a avut ca temă „Consolidarea profesiilor liberale – mijloc de dezvoltare a societății românești”.

Un tablou pe cât de cuprinzător, pe atât de obiectiv al manifestării practice în domeniu este relevat de studiul privind impactul socio-economic al profesiilor liberale, lucrare elaborată de UPLR și PricewaterhouseCoopers, pe baza consultării unei diversități de surse documentare, oferite, între alte instituții, de ANAF, Ministerul Finanțelor Publice, Institutul Național de Statistică etc.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I