Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Pactul pentru fiscalitate
Statul sunt eu. Plătitorul de taxe

Economistul nr. 49-50, 15 decembrie 2014

Pactul pentru fiscalitate Statul sunt eu. Plătitorul de taxe

Marius Dan

Marius Dan, fondator Tudor Personal Tailor:

Am învățat, atât acasă, cât și mai târziu, la școală, să fiu serios și smerit. Să îmi găsesc un loc de muncă. Ăsta este modelul ante-capitalist. Era mai bine să fie așa. Mai sigur.

La finalul facultății, băncile (indiferent că acționar era statul sau privat) păreau locul unde să fii ca absolvent de ASE. Confirmai absolvirea unui ciclu de 4 sau 5 ani. Din fericire, m-am împotrivit, iar anul 2009 mi-a confirmat că un monolit este primul care se crapă când se apropie o criză financiară. Și primii care suferă sunt oamenii.

Am ales drumul antreprenoriatului sau, mai pe înțeles, să construiesc un sistem de afaceri care să genereze valoare. Am găsit din fericire oameni care s-au alăturat și o piață care ne-a validat.

În curând, împlinim 5 ani. Pe lângă emoțiile primilor ani petrecuți alături de croitorul Tudor, o pietricică în pantof naște anual întrebări. Pe ce plătim atâtea taxe? Nu întreb de ce, este o întrebare cu răspuns previzibil.

Statul este acționarul majoritar în mai toate companiile private care își (mai) plătesc corect impozitele și taxele. În retail, anual, între 30-40% din veniturile unei companii ajung să fie colectate la bugetul de stat. Și 2015 se anunță un an de suprafiscalizare.

Simt că între stat, prin reprezentanții legali, și mediul privat se ascute o luptă care mocnește. Luptă mai vizibilă la alegeri sau, mai nou, când un creditor (ca sa nu zic cămătar) extern mai aterizează la București.

Ideea de colaborare bazată pe pricipiul nevinovăției ia locul controalelor. Indiferent de motiv, plicul primit prin poștă sau vizită neanunțată naște tensiune. Nu știați de noua reglementare? Nu aveți documentul X sau hotărârea Y. Amenda. De cele mai multe ori simbolică (să vadă superiorul că ne-am făcut treaba), lasă în urmă ideea că statul ne pedepsește. Revin mental la perioada când întârziam sau evitam să îmi fac temele pe același motiv ca și astăzi: lipsa de perspectivă. Pedeapsa este mai ușor de aplicat decât ascultarea activă și aplicarea unor norme de bun simț.

Profit, dividende iau locul anual decontului de TVA, facturilor emise și neîncasate.

Am avut ocazia în 5 ani să interacționăm cu mai toate instituțiile statului, indiferent de forma sau denumirea pe care le-au luat. Doamna de la ghișeul Registrului Comerțului, domnii de la Garda Financiară sau cum se numește azi, doamnele drăguțe de la Inspectoratul de Muncă. I-am întrebat printre picături dacă le place ceea ce prestează. Să verifice, de bună seamă, și firme rău platnice, dar și cele plătitoare la zi (cum suntem noi) până găsesc un nod în papură. Din păcate, nu am găsit entuziasm și nici perspectivă. Doar o aplicare absentă a unor directive venite, firesc, de sus.

Întrebarea deschisă pe care o adresez Guvernului (indiferent de culoare): când ne vom întâlni la masa discuțiilor și vom aplica împreună un plan care să premieze performanța, care să investească eficient? Și când statul își va asuma, cu semnătura demisiei, neatingerea targetului de eficiență?

Dan Ioan Gheorghiu

Marius Dan, președintele Confederației Patronale Concordia:

Pactul pentru Fiscalitate creează premisele unei ample platforme de dialog pe probleme fiscale, cu intenția de a promova măsuri eficiente și sustenabile pentru îmbunătățirea și optimizarea cadrului fiscal actual. Pornind de la cifrele evaziunii și de la actuala rată de colectare scăzută, principiile și măsurile Pactului sunt menite nu doar să îmbunătățească sustenabilitatea bugetului de stat, ci și să asigure echilibrul mediului de afaceri, încurajând succesul companiilor și răsplătind performanța acestora. Aceste lucruri pot fi implementate doar prin coagularea vocilor reprezentative ale mediului de afaceri într-o voce unică și prin consolidarea dialogului cu toate părțile implicate în acest proces transformațional (politicieni din întreg spectrul politic, administrație publică, mediu academic, lideri de opinie).

Gabriel Sincu

Marius Dan, executive director E&Y România:

Într-o Românie aflată încă sub mirajul unei schimbări care ne dă speranțe pentru vremuri mai bune, dar și credibilitate la nivel internațional, Pactul pentru Fiscalitate vine exact la momentul potrivit. Privind retrospectiv la fiscalitatea ultimilor 25 de ani, putem spune că suntem pe un drum bun, dar rămânem cu frustrarea că s-ar fi putut face mult mai mult. Ne-au lipsit multe ingrediente din rețeta succesului, iar cel mai important dintre ele a fost viziunea pe termen mediu și lung. Pactul pentru Fiscalitate își propune să adreseze (și) acest punct fierbinte, punând în fruntea listei de obiective importanța predictibilității și stabilității fiscale. Un sistem fiscal modern și stabil, completat cu reducerea masivă a evaziunii fiscale, o cangrenă pe care niciunul dintre guvernele post 1989 nu a reușit să o vindece, ar putea fi baza pe care să construim o creștere economică reală și sănătoasă. Mă bucur să fiu parte din această inițiativă și sper să o putem duce la un bun sfârșit.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Legislația fiscală românească nu trebuie schimbată din temelii, căci avem un Cod fiscal rezonabil ca funcționalitate și norme de aplicare detaliate. Însă e nevoie de o rescriere a Codului fiscal pentru că realitatea economică a depășit legislația în unele privințe, iar lipsa de prevederi specifice face de multe ori greoaie aplicarea unor prevederi prea generale.

Avem nevoie de legi clare pentru a ști ce obligații fiscale avem, pentru a nu crea riscuri legislative pentru business. Statul, prin statut, este responsabil de calitatea reglementărilor. Atunci când reglementarea este neclară, ea trebuie interpretată în favoarea contribuabilului. De altfel, există și o decizie a CEDO în acest sens.

Academia este obișnuită să nu se implice în niciun fel în lupta politică, pentru că – de ce să nu o spunem? – asta este rațiunea de a exista a Academiei. Tema discutată – vă spun ca un cercetător în domeniul economic – se află la miezul științei economice.

Proiectul Pactul pentru Fiscalitate este o inițiativă lăudabilă și mă simt onorat că particip la ea. Sper să aibă un rol important în procesul general de perfecționare și modernizare a gândirii și politicii economice românești. Pactul pentru Fiscalitate enumeră și dorește să urmeze patru principii suverane pentru o societate prosperă: stimularea investițiilor directe; simplificarea, eficientizarea și predictibilitatea legislației fiscale; depolitizarea, profesionalizarea și informatizarea ANAF și toleranța zero la evaziune.

Ce ne propunem prin Pactul pentru Fiscalitate este ca inițiativa să contribuie la crearea unei fiscalități eficiente, responsabile, credibile, transparente și deschise în relația cu beneficiarii serviciilor sale – cetățenii și mediul de afaceri. Avem nevoie de un sistem fiscal predictibil și stabil, capabil să favorizeze și să susțină dezvoltarea socio-economică echilibrată la nivel național și local.

La începutul acestui an am avut o curiozitate: cum a evoluat fiscalitatea românească în ultimii 10 ani? Am făcut, așadar, un inventar al măsurilor de politică fiscală în această perioadă, perioadă care coincide și cu cea în care avem un Cod Fiscal și unul de Procedură Fiscală care reglementează principalele impozite și taxe din România, precum și modul în care este guvernată relația între contribuabil și ANAF.

Am participat la conferința de lansare în dezbatere publică a sus-menționatului „Pact pentru Fiscalitate”, Romanian Business Leaders fiind și ea – alături de alte entități – parte a acestei inițiative. Lăudabile, în măsura în care nu va rămâne o formă fără fond și în măsura în care se înțeleg bine termenii.

Încep prin a mulțumi pentru invitația de a mă adresa, prin intermediul revistei dvs., economiștilor din România sau cel puțin celor care sunt membri ai AGER și deci cititori firești ai acestei reviste. Mi se pare normal să mă autodivulg din capul locului prin a vă informa că sunt la rândul meu economist (și o spun cu mândrie), licențiat al Facultății de Relații Economice Internaționale din cadrul ASE București.

Ziua Profesiilor Liberale din România – 5 noiembrie – a fost marcată printr-o conferință ajunsă anul acesta la a șaptea ediție, fără să însemne nici pe departe rutina simplei marcări a unei date atribuite la nivel organizațional, ci reunind sub forma unei dezbateri de substanță exponenți dintr-o diversitate de domenii economico-sociale, precum și din spațiul conex al partenerilor, beneficiarilor, autorităților. Organizată de UPLR – Uniunea Profesiilor Liberale din România, conferința a avut ca temă „Consolidarea profesiilor liberale – mijloc de dezvoltare a societății românești”.

Un tablou pe cât de cuprinzător, pe atât de obiectiv al manifestării practice în domeniu este relevat de studiul privind impactul socio-economic al profesiilor liberale, lucrare elaborată de UPLR și PricewaterhouseCoopers, pe baza consultării unei diversități de surse documentare, oferite, între alte instituții, de ANAF, Ministerul Finanțelor Publice, Institutul Național de Statistică etc.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I