Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Oprescu: „Trebuie să construim podul dintre sistemul bancar și clasa antreprenorială”; Pogonaru: „Sectorul bancar trebuie să se uite la clientela reală, la capitalul local”

Constantin Rudnițchi, Constantin Rudnițchi este jurnalist, realizator RFI România.
Economistul nr. 12, 19 iulie 2016


Oprescu: „Trebuie să construim podul dintre sistemul bancar și clasa antreprenorială”; Pogonaru: „Sectorul bancar trebuie să se uite la clientela reală, la capitalul local”

Revista „Economistul” i-a provocat la un dialog „cu cărțile pe masă” pe doi dintre reprezentanții mediului bancar și al antreprenorilor. Sergiu Oprescu, președintele Consiliului Director al Asociației Române a Băncilor (ARB) și Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) discută tranșant despre relația bănci-companii antreprenoriale, despre cât de mult finanțează băncile economia reală, despre mediul economic, dar și despre soluții de viitor prin care economia românească poate crește

Economistul: Aș dori să vă provoc la dialog plecând de la două teme mult discutate în economie. Creditează suficient băncile economia reală? Ce fel de relație de colaborare există între bănci și antreprenorii români? 

Florin Pogonaru: Poziția mea este cumva particulară, în sensul că viața a făcut să mă situez nu numai pe partea antreprenorilor, ci să și știu ce înseamnă finanțarea businessului în sectorul real. Ca urmare, nu am poziții excesive, înțelegând mecanismul din ambele părți. În sectorul acesta, e foarte ușor să fii „extremist”, adică să spui că băncile nu înțeleg nimic, iar bietul antreprenor este lăsat singur, așa cum e la fel de ușor să afirmi că antreprenorii habar n-au să aplice la bănci, pentru credite. Astfel de poziții nu ajută pe nimeni. Pentru înțelegere, există niște premise. Prima dintre ele, de ordin filozofic, este că între factorii de producție din România, capitalul se dovedește a fi cel mai rar și cel mai scump. În orice combinare a factorilor de producție pe care o face fie un mic antreprenor, fie o mare multinațională, tensiunea va fi întotdeauna pe capital. Ce-i lipsește României și pentru care am plătit în primul rând, ca țară, este capitalul; deci e normal în acest sens să existe nemulțumiri. Acestea încep de la nivel de țară, în sensul că nu te poți finanța ca atunci când te găsești în Zona Euro. Aceasta este de luat ca un dat, de la care să avem în vedere orientarea în direcția în care finanțările devin mai ieftine și mai ușoare. Convergența, pentru noi, implică inclusiv chestiuni legate de normalitatea creditării. Deocamdată, ca țară, ca mediu economic, suntem într-o situație anormală a creditării. În acest context, nu pot să nu observ și asimetria în negociere între antreprenori și sectorul bancar. Or, așa cum avem un institut bancar la nivel național, nu știu să existe un institut antreprenorial, în care micii întreprinzători să se reunească. Aceasta reflectă un handicap de negociere între antreprenori și bănci. De aici vine senzația că băncile își impun condițiile și nu se poate negocia cu ele. Se induce o nedreptate care ar fi creată de bănci, dar de fapt e creată de geopolitic, de faptul că ne aflăm în proces de convergență. 

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

România, țara contrastelor, este imaginea care se desprinde din studiul INS intitulat „Condițiile de viață ale populației în anul 2015”. La nivel național, aproape jumătate dintre gospodării suportă cu dificultate sau cu mari eforturi cheltuielile curente, în timp ce doar una din șapte gospodării nu are probleme pentru plata facturilor curente. Astfel, peste 50% dintre restanțieri, au avut probleme cu plata facturilor la curent electric și la întreținere. În privința vacanțelor, România se situează pe ultimul loc în Europa, un sejur de o săptămână pe an fiind un lux pe care nu și-l pot permite aproximativ 70% dintre familii. În aceste condiții, dezvoltarea turismului intern este aproape imposibilă, creșterea bazându-se pe atragerea turiștilor străini.

Strategia „România competitivă” lansată pe data de 5 iulie în dezbatere publică se dorește a fi un proiect de țară care să transforme economia și societatea românească până la începutul viitorului deceniu. În principal, acest program prevede susținerea cu prioritate a factorilor care măresc PIB-ul potențial și încurajarea producției industriale și agricole în detrimentul consumului. În document se precizează că o creștere sănătoasă nu se mai poate face prin politici monetare, fiscale sau salariale care încurajează consumul, ci doar prin stimularea producției oriunde în România. Impactul bugetar estimat pentru atingerea tuturor obiectivelor fiind de 16,9 miliarde euro în următorii cinci ani (circa 10,5% din PIB pentru o perioadă de cinci ani).

Globalizarea economiei mondiale nu este o problemă nouă. Dezvoltarea business-ului la nivel internațional a generat de-a lungul timpului o integrare din ce în ce mai puternică a economiilor naționale în economia globală. Așa cum se menționează în introducerea la Planul de Acțiune BEPS elaborat de OECD (Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare), Liga Națiunilor a atras atenția încă din 1920 asupra faptului că în momentul în care diverse sisteme de impozitare interacționează se creează premisele unei duble taxări internaționale, fapt ce poate avea drept urmări încetiniri ale ritmului de dezvoltare a economiei globale și diminuări ale nivelului de prosperitate atins de diverse țări. Plecând de la aceste observații, majoritatea statelor lumii au înțeles necesitatea de a lua măsuri concertate în ceea ce privește eliminarea dublei impuneri, pe baza unor reguli recunoscute internațional și reunite în tratate bilaterale încheiate cu scopul de a reglementa eliminarea dublei taxări.

O  soluție pentru rezolvarea inechităților din sistemul asigurărilor sociale ar fi introducerea unui așa-numit pilon patru al sistemului de pensii. Astfel, cine îndeplinește condițiile de vârstă și vechime pentru ieșirea din activitate ar putea beneficia de o contribuție venită direct din impozitele plătite de cei pe care i-a crescut, aflați „în câmpul muncii” și care își achită corect dările către statul român.

PressOne scrie că 113 senatori și deputați, din totalul de 541 de membri ai Parlamentului, au absolvit Colegiul Național de Apărare, din subordinea ministerului de resort. Șapte dintre ei sunt foști sau actuali șefi de partide. Aceeași instituție a fost absolvită și de 7 dintre membrii guvernului tehnocrat Cioloș. Publicația mai enumeră pe această listă foști și actuali șefi ai SRI și SIE, consilieri prezidențiali, șefi din ANAF, precum și pe președintele Federației Române de Fotbal. Lista nu este exhaustivă.

Raportul de analiză „Percepțiile mediului de afaceri asupra economiei”, elaborat de agenția pentru cercetări de piață TNS - Transaction Network Services în beneficiul Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), a angrenat, ca respondenți, 500 de decidenți la nivelul unor societăți comerciale din România (proprietari, asociați, persoane cu funcții de conducere de nivel superior), aleși pe regiuni istorice și domenii de activitate.

Consecință firească a obiectivelor sale și a funcțiilor pe care le îndeplinește, este în obiceiul Fondului Monetar Internațional să publice periodic analize ale conjuncturii economiei mondiale și ale stabilității sistemului financiar internațional. Cele mai recente rapoarte pe aceste subiecte demonstrează o aplicare sensibilă a experților instituției asupra modificărilor pe termen scurt în economia globală, de natură să influențeze eventuala consolidare a unor tendințe pe termen mediu și lung. În același timp, dincolo de „business as usual”, FMI se preocupă și de aprofundarea cercetărilor care atacă accentuarea disparităților din economia globală, restructurarea puterilor economice în plan global din ultimele două decenii având loc pe fondul unor inegalități majore în dispersia veniturilor și a averilor. Cifrele sunt cunoscute (1% din populația globului deținând 90% din averea globală), dar magnitudinea raporturilor care reflectă respectivele inegalități aduc în discuție paradigma capitalismului actual ca model economic și necesitatea unei noi ordini financiare globale, actuala fiind mult erodată de o etică și moralitate discutabilă. Este de observat că randamentul capitalului a depășit cu mult randamentul forței de muncă umane, singura creatoare de valoare, după cum banii, ca urmare a escaladării speculațiilor financiare sprijinite de inginerii financiare, au ajuns să se „reproducă” singuri. Condiția umană la nivel global pare să nu mai progreseze, în condițiile în care chiar societăți dezvoltate stabilizate se plâng de scăderea relativă a standardului de viață, iar clasa de mijloc, acolo unde a fost lider al pacificării sociale, este în pericol de diminuare.

Reglementarea internațională a procedurii insolvenței se extinde actualmente nu doar asupra entităților cu scop comercial și asupra unităților administrativ-teritoriale, dar și asupra persoanelor fizice.

Dezbaterile parlamentare pentru reexaminarea Legii privind darea în plată au deschis pentru promotorii parlamentari ai populismului exacerbat un motiv de atac asupra independenței Băncii Naționale a României (BNR) prin propunerea senatoarei Cristiana Anghel de a demite Consiliul de Administrație al BNR dacă se respinge raportul anual. Este adevărat că, poate acum, mânați în luptă de dorința de a schimba conducerea BNR, parlamentarii își vor îndeplini atribuțiile de monitorizare a activității băncii centrale prin dezbaterea rapoartelor anuale ale acesteia, inclusiv analiza situațiilor financiare, ce nu au mai fost puse în discuție de peste patru ani (ultimul raport dezbătut este cel pe anul 2011).

Sub presiunea mișcărilor religioase, care-l considerau dăunător, alcoolul a fost declarat prohibit în Statele Unite între 1920 și 1933.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I