Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

OMV Petrom
Orizont 2021

Economistul nr. 8, 10 martie 2014

OMV Petrom Orizont 2021

Pentru o informare mai cuprinzătoare asupra perspectivelor industriei petrolului din țara noastră, redăm câteva fragmente din Strategia Petrom actualizată pentru intervalul 2014-2021, document care urmărește prin toate componentele lui: maximizarea valorii portofoliului și captarea oportunităților de creștere în segmentul de upstream, în paralel cu optimizarea operațiunilor din segmentul de mid- și downstream.

În legătură cu acest obiectiv strategic esențial, Mariana Gheorghe, CEO Petrom, declara: „Direcțiile strategice ale Petrom pentru 2021 le reconfirmă pe cele existente anterior în Strategia pentru 2015, asigurând astfel continuitate în dezvoltarea companiei, și corespund strategiei Grupului OMV pentru 2021. Petrom intenționează să rămână compania integrată de țiței și gaze lider în regiune, cu performanța durabilă necesară pentru a susține creșterea potențială a segmentului upstream în regiunea de vecinătate a Mării Negre. Credem că România are un potențial semnificativ de furnizare de energie, care îi poate reduce dependența de importuri. Petrom este bine poziționată pentru a susține sectorul energetic, contribuind astfel la creșterea economică a României”.

Direcțiile strategice ale Petrom au fost actualizate pe baza unei analize comprehensive a sectorului energetic din România, luându-se în considerare evoluțiile internaționale și regionale ale sectorului. O apreciere de ansamblu arată că, până în 2021, consumul de țiței și gaze va continua să crească și va reprezenta aproximativ 60% din cererea României până la data menționată.

Cu o pondere curentă a importurilor de 20-30%, este probabil să scadă relativa independență energetică a României. Până în 2030 se estimează o creștere a importurilor la 40-50%, ca urmare a cererii mai mari de energie primară și a declinului natural al producției interne de hidrocarburi. Cu toate acestea, România are un potențial mare de furnizare de energie, care poate fi deblocat cu investiții semnificative. Numai pentru deblocarea potențialului de hidrocarburi sunt necesare peste 20-35 miliarde de euro până în 2030.

Petrom 2021: „Performanță durabilă pentru creștere”
       În documentul pe care îl prezentăm se arată în continuare: „ne dorim să rămânem compania integrată de țiței și gaze lider în regiune, cu performanță durabilă, care să susțină creșterea potențială a segmentului upstream în regiunea de vecinătate a Mării Negre”. Potrivit acestei orientări sintetizate prin formula „Performanță durabilă prin creștere”, același document este structurat pe câteva sectoare principale de activitate.

Explorare și Producție (E&P)
       E&P continuă să fie coloana vertebrală a companiei, iar pe termen scurt accentul se va pune pe stabilizarea producției convenționale, pentru contracararea în mare măsură a declinului natural și pe obținerea excelenței operaționale. În acest scop, compania: n va continua proiectele de redezvoltare a zăcămintelor; n va explora și dezvolta noi zone de producție prin extinderea actualelor zone de producție; n va aplica cele mai noi tehnologii și n va optimiza portofoliul E&P prin parteneriate.

Pentru a îmbunătăți valoarea pe termen mediu a E&P, vor fi continuate: n activitățile pentru creșterea factorului final de recuperare a țițeiului și gazelor; n explorarea, evaluarea și dezvoltarea descoperirii de gaze din cadrul blocului Neptun din Marea Neagră, dacă se va confirma viabilitatea comercială și n extinderea limitelor și adâncimilor de explorare a hidrocarburilor. E&P va urmări poziționarea pentru creștere pe termen lung prin explorarea altor oportunități din regiunea de vecinătate a Mării Negre, precum și a oportunităților din domeniul surselor neconvenționale.

Gaze și Energie (G&E)
       Pe termen scurt, activitățile G&E se vor concentra pe demararea exploatării comerciale a centralei de la Brazi (860 MW). Pentru a crește valoarea portofoliului de gaze, Petrom va urmări să își îmbunătățească vânzările de gaze și să promoveze condiții echitabile de piață. Pe termen mediu și lung, se vor explora oportunitățile din surse regenerabile și evalua investiții ulterioare în infrastructura aferentă proiectului gazoductului Nabucco. Totodată, se va explora dezvoltarea unui potențial hub de gaze naturale.

Rafinare și Marketing (R&M)
       În R&M, se va finaliza până în 2014 modernizarea Petrobrazi, rafinărie integrată cu activitatea de E&P, și vor continua îmbunătățirea operațiunilor, reducerea costurilor și creșterea eficienței. În plus, va continua modernizarea rețelei de depozite de carburanți pentru a se sprijini, pe deplin, rețeaua de distribuție prin stații. Petrom va evalua constant operațiunile și măsurile de optimizare a portofoliului (parteneriate și vânzări de active nerentabile sau care nu fac obiectul activității de bază), pe baza condițiilor de piață și a performanței rețelei.

Implementarea strategiei
       Pentru a-și implementa cu succes strategia în anii următori, Petrom va continua să investească într-un ritm similar celui de până acum în vederea dezvoltării companiei. În ultimii șapte ani, Petrom a investit peste 1 mld. euro/an (mai mult de 90% din EBITD – Profit Înainte de Dobânzi, Impozite și Amortizare) pentru a transforma compania și a îmbunătăți performanța acesteia. Având în vedere expunerea mare a portofoliului Petrom la prețurile volatile ale țițeiului, un mediu investițional favorabil cu un regim de reglementare și fiscal transparent, corect și predictibil este necesar pentru a se atinge obiectivele strategice și a se realiza investițiile preconizate.

În încheierea documentului se arată: „Construind pe bazele transformării de succes din ultimii ani, Petrom a dovedit puternice capacități de realizare a obiectivelor sale strategice. Petrom se va concentra pe doi factori cheie pentru implementarea cu succes a strategiei sale: oamenii și sustenabilitatea. În ceea ce privește angajații, accentul va fi pus pe dezvoltarea unei culturi organizaționale bazate pe performanță și pe un fond extins de talente. La fel de important, vom căuta să dezvoltăm o cultură a sustenabilității, bazată pe utilizarea eficientă a resurselor naturale, și să împărțim valoarea cu părțile interesate, pentru beneficiul comun pe termen lung”.

Compania precizează că informațiile pe care le-a furnizat reprezintă doar direcțiile strategice ale OMV Petrom și pot fi interpretate drept declarații anticipative supuse unor incertitudini, riscuri și modificări reglementare care pot duce la modificări semnificative ale rezultatelor / performanțelor efective ale OMV Petrom. Sub nicio formă nu pot fi considerate declarații / garanții ale OMV Petrom sau ale conducerii acesteia cu privire la viitoarele rezultate ale OMV Petrom și nu reprezintă o recomandare / ofertă / invitație pentru a contracta sau pentru a achiziționa valori mobiliare.

Prognoze sau pronosticuri?
       În urmă cu trei ani a produs o vie emoție, nu numai în România, ci și în spații mult mai vaste din Europa și din întreaga lume, publicarea unui studiu al companiei multinaționale binecunoscute, British Petroleum (BP). Tocmai atunci, această companie suferea o puternică „lovitură de imagine” în urma dezastrului ecologic pe care îl provocase în Golful Mexic. Chiar cu credibilitatea „șifonată”, BP a avut și are un cuvânt de spus în materie de activitate petrolieră, iar studiul respectiv a fost luat foarte serios „în seamă”. Astfel, preciza că la nivel mondial rezervele descoperite de petrol mai pot asigura doar 45 de ani cerințele.

În ceea ce privește România, BP a estimat atunci – în 2011 – că mai are rezerve de petrol de circa 0,5 miliarde de barili, ceea ce însemna 0,037 la sută din rezervele mondiale cunoscute. Această cantitate ar fi putut acoperi necesitățile până în anul... 2015. România se afla pe locul trei în Uniunea Europeană în privința rezervelor de țiței. Cantitatea reprezenta circa 11% din totalul rezervelor UE. Cele mai mari rezerve sunt concentrate în Marea Britanie (locul 1, cu 3,1 miliarde de barili) și Danemarca (cu 1,1 miliarde de barili).

Rezerve importante de petrol mai au, la nivelul UE, Italia (circa 423 de milioane de barili), Germania (aproximativ 276 de milioane de barili) și Spania (150 de milioane de barili). Se estimează că, în Europa, cele mai mari cantități de petrol se găsesc în subsolul Rusiei (74 de miliarde de barili) și Norvegiei (6,68 de miliarde de barili). De altfel, Rusia se află pe locul 8 în lume din punctul de vedere al rezervelor de țiței.

La nivel mondial, depozitele cele mai mari sunt deținute de Arabia Saudită (264 de miliarde de barili), Canada (175 de miliarde), Iran (137 de miliarde), Irak (115 miliarde), Kuweit (104 miliarde), Emiratele Arabe Unite (98 de miliarde) și Venezuela (98 de miliarde). Libia (cu 47 de miliarde de barili) este pe locul 9, urmată de Nigeria (37,5 miliarde), Kazahstan (30 de miliarde), Qatar (25 de miliarde), China (20 de miliarde) și SUA (19 miliarde de barili).

Limitele tehnologice
       Resursele geologice ale țării nu pot fi exploatate complet, cel puțin în momentul de față și în viitorul previzibil, cu tehnologiile existente. Astfel, depozitele de țiței s-ar ridica la două miliarde de tone, iar cele de gaze naturale, la 660,6 miliarde de metri cubi, potrivit estimărilor experților internaționali în domeniu.

Pentru că tot ne referim la bogățiile subsolului care asigură resurse esențiale pentru energetică, mai reținem că la huilă și lignit – principalele tipuri de cărbune care se exploatează în România – sunt, de asemenea, mult mai mari decât cele care pot fi exploatate: resursele geologice de huilă ale Romaniei sunt de 1,416 miliarde de tone, din care exploatabile numai 602 milioane de tone, cantitate care ar ajunge pentru următorii 260 de ani; resursele geologice de lignit sunt de 9,65 miliarde de tone, din care exploatabile sunt 3,29 miliarde de tone de lignit, iar perioada asigurată estimată este de 115 ani. Asupra acestor aspecte vom reveni pe larg în „Dosarele” consacrate industriei miniere din țara noastră.

Cuvinte cheie: OMV | Petrom | Orizont 2021
Articolul face parte din dosarul Resursele strategice ale României
comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Legislația fiscală românească nu trebuie schimbată din temelii, căci avem un Cod fiscal rezonabil ca funcționalitate și norme de aplicare detaliate. Însă e nevoie de o rescriere a Codului fiscal pentru că realitatea economică a depășit legislația în unele privințe, iar lipsa de prevederi specifice face de multe ori greoaie aplicarea unor prevederi prea generale.

Am învățat, atât acasă, cât și mai târziu, la școală, să fiu serios și smerit. Să îmi găsesc un loc de muncă. Ăsta este modelul ante-capitalist. Era mai bine să fie așa. Mai sigur. La finalul facultății, băncile (indiferent că acționar era statul sau privat) păreau locul unde să fii ca absolvent de ASE. Confirmai absolvirea unui ciclu de 4 sau 5 ani. Din fericire, m-am împotrivit, iar anul 2009 mi-a confirmat că un monolit este primul care se crapă când se apropie o criză financiară.

Avem nevoie de legi clare pentru a ști ce obligații fiscale avem, pentru a nu crea riscuri legislative pentru business. Statul, prin statut, este responsabil de calitatea reglementărilor. Atunci când reglementarea este neclară, ea trebuie interpretată în favoarea contribuabilului. De altfel, există și o decizie a CEDO în acest sens.

Academia este obișnuită să nu se implice în niciun fel în lupta politică, pentru că – de ce să nu o spunem? – asta este rațiunea de a exista a Academiei. Tema discutată – vă spun ca un cercetător în domeniul economic – se află la miezul științei economice.

Proiectul Pactul pentru Fiscalitate este o inițiativă lăudabilă și mă simt onorat că particip la ea. Sper să aibă un rol important în procesul general de perfecționare și modernizare a gândirii și politicii economice românești. Pactul pentru Fiscalitate enumeră și dorește să urmeze patru principii suverane pentru o societate prosperă: stimularea investițiilor directe; simplificarea, eficientizarea și predictibilitatea legislației fiscale; depolitizarea, profesionalizarea și informatizarea ANAF și toleranța zero la evaziune.

Ce ne propunem prin Pactul pentru Fiscalitate este ca inițiativa să contribuie la crearea unei fiscalități eficiente, responsabile, credibile, transparente și deschise în relația cu beneficiarii serviciilor sale – cetățenii și mediul de afaceri. Avem nevoie de un sistem fiscal predictibil și stabil, capabil să favorizeze și să susțină dezvoltarea socio-economică echilibrată la nivel național și local.

La începutul acestui an am avut o curiozitate: cum a evoluat fiscalitatea românească în ultimii 10 ani? Am făcut, așadar, un inventar al măsurilor de politică fiscală în această perioadă, perioadă care coincide și cu cea în care avem un Cod Fiscal și unul de Procedură Fiscală care reglementează principalele impozite și taxe din România, precum și modul în care este guvernată relația între contribuabil și ANAF.

Am participat la conferința de lansare în dezbatere publică a sus-menționatului „Pact pentru Fiscalitate”, Romanian Business Leaders fiind și ea – alături de alte entități – parte a acestei inițiative. Lăudabile, în măsura în care nu va rămâne o formă fără fond și în măsura în care se înțeleg bine termenii.

Încep prin a mulțumi pentru invitația de a mă adresa, prin intermediul revistei dvs., economiștilor din România sau cel puțin celor care sunt membri ai AGER și deci cititori firești ai acestei reviste. Mi se pare normal să mă autodivulg din capul locului prin a vă informa că sunt la rândul meu economist (și o spun cu mândrie), licențiat al Facultății de Relații Economice Internaționale din cadrul ASE București.

Ziua Profesiilor Liberale din România – 5 noiembrie – a fost marcată printr-o conferință ajunsă anul acesta la a șaptea ediție, fără să însemne nici pe departe rutina simplei marcări a unei date atribuite la nivel organizațional, ci reunind sub forma unei dezbateri de substanță exponenți dintr-o diversitate de domenii economico-sociale, precum și din spațiul conex al partenerilor, beneficiarilor, autorităților. Organizată de UPLR – Uniunea Profesiilor Liberale din România, conferința a avut ca temă „Consolidarea profesiilor liberale – mijloc de dezvoltare a societății românești”.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I