Bine aţi venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunităţii economico-financiare din România

Revista Economistul te ţine la curent cu ultimele ştiri, informaţii, articole şi analize din domeniile economic, financiar, academic naţional şi internaţional.

cultură
şi civilizaţie economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe reţelele de socializare!

Economistul.ro foloseşte cookie-uri
Cookie-urile sunt fişiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experienţa navigării pe site mai eficientă şi mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmaţi că sunteţi de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

O PLEDOARIE PENTRU ROMÂNIA

Rémi Vrignaud, Fost CEO Allianz -Țiriac
Economistul nr. 16-17, 14 octombrie 2016


O PLEDOARIE PENTRU ROMÂNIA

Din păcate, în ultima lună timpul nu mi-a permis să fiu prezent activ în Social Media. Totuși, am reușit să citesc (chiar pe LinkedIn) unul sau două articole foarte interesante despre România și despre potențialul ei macroeconomic.

În contextul actual – atât cel global, geopolitic, afectat de Brexit, cât și cel personal, afectat de apropiata mea plecare – consider că este foarte important să reafirm locul și importanța crucială a României pe piața europeană.

Din punct de vedere macroeconomic, România este astăzi cea mai performantă țară membră UE. Reprezentăm al patrulea cel mai important bazin economic al Uniunii și, în majoritatea industriilor, gradul de penetrare al pieței este încă scăzut, raportat la potențialul acesteia.

România reprezintă, așadar, cea mai dinamică piață europeană – una foarte atractivă atât pentru investitori, cât și pentru micii agenți economici. Este esențial, însă, ca tot acest trend favorabil să se traducă într-un trai mai bun pentru românii de rând.

Consider că este vital să întărim clasa de mijloc, motorul oricărei economii sănătoase. Consider că antreprenorii care acumulează profit trebuie să învețe – dacă nu au învățat deja – să întoarcă o parte din acest profit angajaților, cea mai importantă resursă a unei companii.

În Allianz-Țiriac, am pus oamenii (atât angajații, cât și clienții noștri) în centrul strategiei noastre de business. Oamenii sunt cei care catalizează performanța într-un business și tot ei sunt aceia care pot aduce schimbarea pozitivă.

Din păcate, am observat în ultimii patru ani că mulți dintre voi, românii, nu sunteți conștienți de acest potențial formidabil pe care îl aveți. Vă minimizați meritele. Am întâlnit de multe ori aici o cultură a resemnării, a lui „asta este!”.

Observ însă, atât în compania pe care încă o conduc, cât și în general, în jurul meu, o schimbare de mentalitate. Se întrevede curajul și o cultură a antreprenorialului, a inițiativei, care înlocuiește încet, dar sigur, mentalitatea execuției.

Începem să realizăm cât de important este să nu stăm pe loc. Desigur, pentru a beneficia de tot acest trend macroeconomic pozitiv, avem nevoie de sprijinul statului. Avem nevoie de infrastructură și, poate în primul rând, avem nevoie să depolitizăm mediul privat.

Am observat în acești patru ani de când sunt aici un alt paradox interesant. Vă vorbiți țara de rău. În vreme ce noi, expații, vorbim cât se poate de elogios despre România, ori de câte ori avem ocazia. Faceți voi asta! Nu vă mai vorbiți de rău concetățenii. Fiecare popor are uscăciunile sale. Nu există nicio cultură perfectă.

În familia AZT, am reușit să dărâmăm aceste mituri culturale ale resemnării și le-am transformat în mituri benefice, ale transformării pozitive, ale performanței. Punând oamenii în centrul companiei, am reușit, cred eu, să ne redefinim mentalitatea.

Românii au nevoie să fie inspirați să creadă din nou în țara lor. Este nevoie, desigur, de o strategie națională pe termen lung. Aveți nevoie de un set de valori naționale care să vă reprezinte și în care să credeți. Tinerii trebuie să rămână sau să se întoarcă în țară.

Exemplul din Coreea de Sud, care într-o vreme de instabilitate economică și-a trimis tinerii la școală în străinătate, pentru a se specializa și pentru a pune apoi umărul la reclădirea țării, este unul foarte bun pentru România.

Din nou, oamenii trebuie puși în mijlocul strategiilor de dezvoltare – atât la nivel național, cât și privat, pentru fiecare antreprenor și pentru fiecare agent economic. Aceștia trebuie să fie mulțumiți pentru a performa, pentru a-și plăti taxele, pentru a fi niște buni cetățeni.

Apoi, multiculturalismul este esențial. Suntem o țară profund europeană, cu influențe din atâtea mari culturi. Istoria ne arată că locul nostru este în Europa, iar în condiții de pace și stabilitate putem deveni o parte integrată și importantă din economia europeană.

Pacea și stabilitatea socio-economică sunt esențiale – și sunt motivul pentru care s-a născut Uniunea Europeană. Din păcate, cred că noi, europenii, uităm cam ușor aceste lucruri. Cădem prea ușor în păcatul xenofobiei, al autoizolării culturale – iată exemplul Brexit!

Trăim într-una dintre cele mai frumoase zone geografice ale Uniunii Europene, într-o oază de natură sălbatică, de autenticitate și de omenie, într-un context socio-economic global marcat de aglomerări urbane, de stres cronic, chiar de fenomenul „burnout”.

Sunt convins că România poate profita de acest context, dacă reușim să gândim strategic, pe termen lung – nu doar la profitul pe termen scurt, dacă reușim să reclădim o infrastructură sănătoasă pentru turism și dacă ne străduim să îmbunătățim serviciile.

Sunt convins că ne putem poziționa sociocultural ca un liant între Est și Vest, mai ales în acest nou context de instabilitate la nivelul Uniunii Europene. Mai mult decât atât, cred că este o datorie a noastră, de cetățeni europeni, să punem umărul la reconsolidarea Uniunii.

Cultural și sociopolitic, România reprezintă antiteza la Brexit. Am un sentiment ciudat în ceea ce vă privește: pe măsură ce mi se apropie plecarea, simt nevoia să-i îndemn tot mai mult pe actualii mei concetățeni, pe voi, românii, să rămâneți aici.

România este o insulă de oameni calzi, în mijlocul Balcanilor. Țineți foarte mult la valorile familiei și vă văd ca pe niște oameni puternici, care se pot mobiliza pentru a reuși. Sunteți flexibili, creativi, descurcăreți. Dar trebuie să vă acordați mai multă încredere.

În România, am învățat că „acasă” nu este unde te-ai născut, ci acolo unde ești înconjurat de oameni care te inspiră și care te fac să te simți de-al lor. Așa m-am simțit eu la voi în țară. Și datorez asta, în primul rând, colegilor mei, dar și românilor pe care am avut plăcerea să îi cunosc.

Mă simt cetățean european, cu inima în România.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Așa stau acum producătorii mondiali de petrol: cu un preț/baril care pare blocat pe la 40 dolari, cu speranța unei reveniri peste cota de 50. Cât de repede se va produce revenirea, dacă se va produce? Piața mondială a petrolului se redresează într-un ritm lent, ar putea dura peste șase luni ca să dispară supra-producția și alte șase până la 12 luni să se consume excesul din inventar, arată un recent raport al McKinsey Energy Insight (MEI). În plus, capacitatea OPEC de a crește și mai mult producția de țiței poate păstra prețurile joase pentru mult mai mult timp.

Pe marea tablă de șah a lumii se pare că nu s-au epuizat toți pionii și se fac mutări în mod constant, din care rezultă noi jocuri geostrategice, unele mai inovatoare ca altele.

De la momentul aderării României la Uniunea Europeană s-a tot vorbit despre adoptarea euro. S-a avansat mai întâi anul 2015. După criza economică și financiară din 2007-2008 termenul s-a îndepărtat către 2018, pe urmă 2019. Iar recent președintele Klaus Iohannis a anunțat că, obiectivul adoptării euro a rămas, pentru moment nu se are în vedere o dată anume. În sfârșit o poziție cât de cât realistă. Dacă din punct de vedere al criteriilor România este într-o situație bună există un argument care nu stă în picioare la o analiză atentă: competitivitatea.

ManuFuture România, asociație membră a Manufuture Europe și a Confederației Patronale a Industriei, Serviciilor și Comerțului din România (CPISC), a organizat conferința „Innovation time as a prerequisite for the Knowledge Age – Inovarea, cerință prealabilă pentru Era Cunoașterii”. Evenimentul a fost ocazionat de prezența la București a coordonatorului proiectului “ManuFuture Vision 2030”, José Carlos Caldeira, membru al Manufuture High Level Group, președinte al Agenției Naționale de Inovare a Portugaliei (ANI). „ManuFuture Vision 2030” constituie o proiecție a industriei europene în orizontul următorului deceniu și jumătate, a cărei structurare este concepută pe îmbinarea cercetării și inovării cu necesitățile practice ale economiei. Oaspetele portughez a oferit o expunere în acest sens, generând o dezbare la care au participat specialiști din mediul universitar, institute de cercetare, întreprinderi mici și mijlocii.

La nivel macroeconomic un element esențial care separă România de economiile avansate din UE este productivitatea muncii. Productivitatea muncii redusă, printre ultimele în UE, nu permite ridicarea generală a veniturilor, a nivelului de trai al oamenilor. Aproape jumătate din populație, îndeosebi cea care se află în mediul rural, nu contribuie relevant la venitul național, ducând de multe ori o viață de subzistență în gospodăria proprie.

Rolul infrastructurilor, al rețelelor (de transport rutier, feroviar, fluvial, energetice, de comunicații), în dezvoltare, este binecunoscut. Infrastructurile de calitate vascularizează țesutul economic, atrag investiții, generează creștere, creează locuri de muncă și contribuie la securitatea națională și la creșterea relevanței strategice a unei țări.

Într-un recent interviu pe care l-am acordat agenției News.ro, am trecut în revistă câteva dintre problemele cu care se confruntă industria românească de explorare și exploatare a petrolului și gazelor. Sunt probleme care au un impact negativ asupra investițiilor, care generează pierderi în economie și care produc o îngrijorătoare și nefericită reducere a numărului de locuri de muncă.  Sunt, de altfel, probleme pe care Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) le reclamă de multă vreme și le notifică constant către autorități. Reiau acum prezentarea câtorva astfel de probleme, așa cum sunt ele semnalate deja de către Asociația ROPEPCA la nivelul Guvernului României, acolo unde am atras atenția că provocările întâmpinate în prezent de industria de țiței și gaze din România generează un impact negativ semnificativ în materie de investiții care urmăresc descoperirea de noi resurse energetice, atât de necesare în perspectiva contracarării declinului actual înregistrat de producția internă.

Operatorul român de transport al gazelor naturale SNTGN Transgaz SA a parafat, în luna septembrie, acordul privind accesarea grantului în valoare de 179 milioane euro, parte a Mecanismului Conectarea Europei, prin care se vor derula lucrările de pe teritoriul României la gazoductul Bulgaria - România - Ungaria - Austria (BRUA). Evenimentul a avut loc în cadrul reuniunii Grupului pentru conectarea rețelelor de gaze naturale din Europa Centrală și de Sud-Est (CESEC), organizat la Budapesta, iar semnarea Contractului de finanțare CEF (Connecting Europe Facility) de către Dirk Beckers, director executiv INEA (The Innovation and Networks Executive Agency), Ion Sterian, președinte al Consiliului de Administrație al SNTGN Transgaz SA și Petru Ion Văduva, director general al SNTGN Transgaz SA, s-a efectuat în prezența vice-președintelui Comisiei Europene împuternicit cu Uniunea Energetică Maroš Šefčovič, a comisarului pentru Energie și Schimbări Climatice Miguel Arias Cañete și Victor Grigorescu, ministrul Energiei din România. Datorită susținerii financiare din partea UE, Transgaz  va avea posibilitatea să consolideze până în anul 2020 o parte importantă a sistemului de transport gaze naturale din România, în beneficiul securității în aprovizionarea cu gaze a României și a regiunii.

PIB-ul Federației Ruse reprezintă 3% din economia mondială. Maximul a fost înregistrat în 2013: 2.079 miliarde dolari, potrivit Băncii Mondiale. Exporturile au scăzut cu 36,4% în ianuarie 2016. Economia Rusiei este dependentă de exporturile cu petrol, produse petroliere și gaz natural. Acestea reprezintă 68% din numărul total de expedieri. Un exemplu concludent care să susțină importanța acestor produse pentru Rusia este anul 2013 când 50% din veniturile țării proveneau din taxele aplicate extracțiilor de minereuri și din taxele vamale pentru petrol și gaz natural. Alte produse exportate de Federația Rusă sunt nichel, paladiu, fier, automobile, cherestea și armament militar. Principalele state importatoare sunt: Olanda (15%), Italia (8,6%), Germania (8,1%) și China (7,8%).

 „Legenda urbană” spune că în Canada oamenii au, dacă nu cel mai înalt nivel de trai din lume, măcar unul din „top 3”. Cât este adevăr și cât este mit în această aserțiune rămâne să vedem în rândurile ce urmează. Cert este că prăbușirea prețului petrolului a împins destul de brusc de pe roze șezutul guvernanților de la Ottawa.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I