Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Necesitatea reglementării dreptului medical în România

Diana Deleanu, avocat, lector univ. drd.
Economistul nr. 12, 19 iulie 2016


Necesitatea reglementării dreptului medical în România

Motto:
„Cetățenii sănătoși sunt cel mai valoros bun pe care îl poate avea o țară.”
Winston Churchill

Frecvent apare întrebarea: de ce emigrează medicii? Și cum de tot mai mulți pacienți se tratează în afara granițelor? Faptele reprobabile percepute ca insuficient sancționate generează lipsă de încredere în rândul pacienților care aleg apoi să își încredințeze valorile supreme –sănătatea și viața – clinicilor din străinătate.

Dreptul este menit să apere valorile; acest material este menit a apăra reputația profesională a medicilor devotați, onești, cărora asocierea cu cei cu o conduită îndoielnică le aduce atingere prestigiului. Articolul își propune o succintă expunere de motive pentru o reglementare legală interdisciplinară care alătură știința dreptului, celei medicale.

Se constată un deficit crescând de personal medical în contextul unei tendințe migraționiste accentuate. Sigur că unul dintre factorii motivaționali este cel financiar, însă o astfel de explicație nu este nicidecum unică, având în vedere faptul că există constrângeri similare și în cazul altor categorii profesionale (e.g.: profesori etc.) la care emigrația nu survine atât de frecvent.

Incidentele grave, uneori cu consecințe tragice pentru pacienți, ale căror autori – există percepția că – nu au fost trași la răspundere suficient, au indus o diminuare a încrederii în întregul sistem medical, victima colaterală fiind – în acest caz – reputația profesioniștilor valoroși ai medicinei.

Din perspectivă economică, această tendință sociologică a fost sesizată și exploatată rapid de industria asigurărilor internaționale de sănătate și de turismul medical (unidirecțional).

Deși România face parte din piața unică europeană a serviciilor, clinicile românești nu oferă servicii de turism medical (cu rarele excepții din sfera stomatologică), cu toate că aceasta este o activitate economică cu un potențial major de creștere.

O reglementare precisă a răspunderii în actul medical ar fi de natură a reinstaura încrederea pacienților și, pe cale de consecință, motivația personalului medical.

Răspunderea juridică în sfera medicală beneficiază actualmente de o legiferare dispersată în varii ramuri de drept și acte normative, evoluția socială actuală impunând o reglementare proprie și chiar o codificare a materiei.

Numeroase state au consacrat ramuri de drept medical, al sănătății și sportului, alături de controversata bioetică.

Cesare Beccaria scria în urmă cu aproximativ două secole: „Vreți să preveniți infracțiunile? Faceți ca legile să fie clare, simple”1. De aceea reglementările punctuale, neunificate, nu mai sunt suficiente pentru a acoperi întreaga sferă a fenomenului actual, facilitând neaplicarea lor, sancționarea necorespunzătoare a autorilor și neîndeplinirea rolului preventiv, vital atât în drept, cât și în medicină.

Astfel, răspunderea juridică pentru actul medical impropriu este împărțită în răspundere civilă delictuală pentru fapta proprie cauzatoare de prejudicii, răspunderea civilă a comitentului pentru prepus (a clinicii medicale pentru fapta medicului), răspundere contractuală, răspundere administrativ-patrimonială, administrativ-contravențională și penală.

Una dintre distincțiile necesar a fi subliniate în domeniu este și aceea între malpraxis și culpa medicală, o confuzie frecvent apărută în practică.

Noțiuni ca eroarea de diagnostic, riscul medical sau refuzul trimiterii la un eșalon superior (privarea de șansă) necesită – alături de etica în utilizarea analizei genetice și a noilor biotehnologii – o reglementare legală precisă.

Mai presus de orice, medicina este o profesiune de încredere, iar rolul preventiv-educativ al normei juridice este acela de a apăra încrederea publică în faptul că actul medical va proteja și promova corespunzător valorile sociale supreme: sănătatea și viața.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Într-un domeniu precum cel al pregătirii profesionale, interferența ideilor teoretice cu practica ar trebui să treacă de la sine dincolo de banalitatea formulărilor. Și totuși, la noi necesara legătură se menține de ani buni la nivelul dezideratului. De data aceasta, includerea educației între domeniile strategice de acțiune, cu prioritatea acordată învățământului profesional-dual, poate constitui o bază de materializare efectivă a unor idei benefice pentru societate în ansamblu. Premisele s-au întrevăzut ceva mai devreme. Una dintre ele este creșterea de câțiva ani a numărului de absolvenți ai gimnaziului care merg mai departe la școala profesională: de la 12.000 înscriși în 2012-2013, la 47.600 în 2013-2014 și la 68.682 în 2015-2016. Peste 5.500 de întreprinderi (de la IMM-uri, la firme mari) susțin activitatea practică a elevilor.

Fără date certe asupra efectivelor (registrul național al experților în domeniu se menține în faza de obiectiv), cercetarea-dezvoltarea-inovarea din România se preconizează să atingă, în sectorul public, 15.000 de angajați în 2017 și 17.000 în 2020; în ultimii ani, totalul cercetătorilor din unități de stat oscilează în jurul a 12.500. În sectorul privat, numărul cercetătorilor era, în momentul lansării strategiei în domeniu pentru perioada 2014-2020, de aproximativ 3.500, cu obiectivul ajungerii la 7.000 anul viitor și la 14.500 în 2020. Cheltuielile publice pentru cercetare-dezvoltare-inovare ar urma să crească de la (abia) o apropiere de 0,3% din PIB în ultimii ani la 0,63% în 2017 și la 1,0% în 2020. Cheltuielile sectorului de afaceri au ca ținte 0,6% din PIB anul viitor și 1,0% în 2020, de la 0,17 procente în perioada din urmă. Ponderea întreprinderilor mici și mijlocii care introduc în rezultatele activității lor produse și servicii inovative este prevăzut să ajungă, în 2020, la 20% din totalul IMM-urilor, de la 16% în 2017.

Interviu cu prof. univ. dr. Gheorghe Zaman, membru corespondent  al Academiei Române, director al Institutului de Economie Națională, președinte AGER

După BREXIT, dacă ieșirea va fi definitivă (?!), România va deveni din a șaptea, a șasea țară în UE ca număr de locuitori. Trebuie să fie clar însă că nu numai poziția României ca număr de locuitori se va schimba, ci însăși întreaga politică de acum încolo se va desfășura într-o Uniune Europeană care va cunoaște obligatoriu o schimbare radicală.

În calitatea sa de Operator al Pieței de Echilibrare, CNTEE Transelectrica SA derulează cu deplină responsabilitate toate activitățile prevăzute de reglementările în vigoare privind funcționarea Pieței de Echilibrare.Respingem categoric afirmațiile domnului Herscu Cutișteanu, care denaturează principiile de bază ale Pieței de Echilibrare, respectiv elementele care stau la baza calculului dezechilibrelor, afectând atât imaginea CNTEE Transelectrica SA, cât și Reglementările pieței emise de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), inducând astfel opiniei publice o percepție falsă asupra realității.

ASPES și „Economistul” au organizat o masă rotundă pe tema funcționării pieței de echilibrare și a rolului Transelectrica în PE (Piața de Echilibrare), o temă de actualitate, a cărei aprofundare suscită interes. O dovadă în acest sens este participarea la dezbatere, din partea furnizorilor de energie, a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, a Protecției Consumatorilor, a unor companii, precum Transelectrica, Hidroelectrica, Case de avocatură etc. În context, a fost analizat impactul financiar al serviciilor de echilibrare asupra veniturilor totale ale companiei Transelectrica.

România 2015. Starea economică” este a optsprezecea apariție editorială anuală, în seria publicată de Editura Economică începând cu anul 1998. Lucrarea analizează evoluția situației economice a României, în termeni generali și preciși, până în iunie 2015, care s-a depreciat pe fondul efectelor crizei economico-financiare pe plan mondial, cu efecte devastatoare și în țara noastră. Am sugerat foarte clar, încă din 2006, iminenta atingere violentă a economiei României de efectele crizei mondiale, neexistând nicio posibilitate de evitare și nici măcar de diminuare. Din nefericire pentru starea economiei românești, criza s-a suprapus pe o situație internă particulară de instabilitate politică și morală, care a bulversat întreaga evoluție social-economică. 

Interviu cu Anca Sucală (Managing Partner Roedl & Partner), Marius Meleșteu (Strauss România), Nina Brătfălean (BMW), Ioana Bulat (Xerox), Dragoș Atanasiu (Eurolines), Alexandru Bâldea (Artmark).

Interviu cu Alexandre Constantinescu, Executive Partner, Satriun Group

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I