Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Ne trebuie un rege tehnocrat

Ionuț Bălan, jurnalist independent
Economistul nr. 10, 01 iunie 2016


Ne trebuie un rege tehnocrat

Pe 10 mai s-au împlinit 150 de ani de când Carol I a fost proclamat domnitorul României. Dar cu această ocazie aș vrea să readuc în discuție momentul „delicat” când președintele Băsescu, cu revista Historia în mână, i-a spus Regelui Mihai la tv că a fost „slugă la ruși”. Spre deosebire de el, care se zbătea să nu lase țara pe mâna comuniștilor și se lupta cu rușii.

E clar că Băsescu ancora păgubos anticipațiile românilor. Regele a abdicat ca să evite o baie de sânge. Fiindcă și-a dat seama că nu are șanse de izbândă. Deși i-a fost extrem de greu să lase ceea ce a clădit familia sa, care a realizat mai multe reforme structurale decât toți conducătorii dinainte și după regalitate.

În vreme ce Băsescu, din postura de președinte-jucător, s-a rezumat să vorbească de restructurare. S-a lăudat cu inițiativele neinspirate ale Cabinetului Boc, care, ca un bun guvern de dreapta, a majorat CAS, TVA, taxele pe proprietate și a tăiat salariile bugetarilor, măsură ce s-a propagat și în mediul privat, pentru ca România să aibă unul dintre cele mai mari procentaje ale creditelor neperformante din UE.

Reiterez, Traian Băsescu – un președinte potrivit pentru o republică precum cea de la Ploiești, născută din, prin și pentru popor după cum scria Caragiale în nuvela Boborul – a acuzat de lașitate un monarh înțelept, care prin plecarea sa a evitat un carnagiu. Ca dovadă, monarhiile n-au rezistat în niciuna dintre țările pe unde a trecut Armata Roșie. Ba „virusul” s-a răspândit până în Grecia și Italia.

Dar să ne întoarcem la însemnătatea momentului. În România capitalistă pe 10 mai se celebra ziua națională: la 10 Mai 1866, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea jurământul în fața Parlamentului, la 10 Mai 1877 principele Carol proclama Independența României, iar la 10 mai 1881 Carol I devenea primul rege al țării. Comuniștii au mutat însă sărbătorirea independenței pe 9 mai și au șters regalitatea din cărțile de istorie. Chiar dacă „monarhia e cam toată cartea de istorie a României”, după cum spunea istoricul și liderul politic Crin Antonescu.

Din păcate, din ianuarie 2012, de când s-a scandat la Universitate „Monarhia salvează România”, nu prea s-a mai auzit nimic de regalitate ca soluție. Și dacă ne amintim cum s-au derulat atunci evenimentele, după „Jos Băsescu” s-a ajuns la „PDL și USL, aceeași mizerie” și apoi la „Regele e singurul care poate scoate țara din criză”. După care, Boc și-a dat demisia, Ungureanu a fost demis, Ponta a devenit premier și au urmat alegerile.

Haideți să detaliez însă mai bine care sunt avantajele „opțiunii monarhiste”. Pentru ca politicienii să nu mai fure cât nu putem produce – după cum reclama strada în ianuarie 2012 – e bine să nu mai aibă nicio legătură cu banii publici. Bineînțeles că banii trebuie administrați, dar pentru asta e suficientă angajarea unor guvernanți cu contract. Din nefericire, un guvern de tehnocrați nu poate deveni funcțional dacă politicienii îi refuză un cadru legal adecvat pe motiv că le lezează interesele. Și atunci singura autoritate morală ce poate permite unui cabinet de tehnicieni să-și respecte contractul, indiferent dacă deranjează partidele, e regele.

Încă un motiv pentru care România are nevoie de instituția monarhică e traseismul politic. Aleșii se regrupează sub o anumită „umbrelă” imediat după scrutin, ceea ce distorsionează dorința electoratului și invalidează, practic, actul democratic. La vot uninominal s-a ajuns ca urmare a creșterii puterii baronilor locali care au oferit sume din ce în ce mai mari pentru obținerea unui scaun de parlamentar, dar, în același timp, s-a alterat grav calitatea Legislativului. Într-un asemenea context, regele vine și dizolvă Parlamentul ori de câte ori e necesar. Poate cineva să-și mai cumpere postul?! Principala deosebire dintre un rege și un președinte ales e că cel de-al doilea nu poate să reziste dacă nu împarte privilegii unor „sponsori” care l-au adus la putere, pe când monarhii n-au cum să-și păstreze credibilitatea dacă își pierd echidistanța.

Arhimede spunea – fără să precizeze dacă e definit logic sau fizic – „dați-mi un punct de sprijin și răstorn Pământul”, dar în România e atât de multă imoralitate, încât schimbarea nu se poate produce decât cu ajutorul unui element de susținere din exterior: monarhia. E singura autoritate ce poate face Parlamentul să funcționeze pe bază de luptă de idei și nu de interese de grup. 

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

România, țara contrastelor, este imaginea care se desprinde din studiul INS intitulat „Condițiile de viață ale populației în anul 2015”. La nivel național, aproape jumătate dintre gospodării suportă cu dificultate sau cu mari eforturi cheltuielile curente, în timp ce doar una din șapte gospodării nu are probleme pentru plata facturilor curente. Astfel, peste 50% dintre restanțieri, au avut probleme cu plata facturilor la curent electric și la întreținere. În privința vacanțelor, România se situează pe ultimul loc în Europa, un sejur de o săptămână pe an fiind un lux pe care nu și-l pot permite aproximativ 70% dintre familii. În aceste condiții, dezvoltarea turismului intern este aproape imposibilă, creșterea bazându-se pe atragerea turiștilor străini.

Strategia „România competitivă” lansată pe data de 5 iulie în dezbatere publică se dorește a fi un proiect de țară care să transforme economia și societatea românească până la începutul viitorului deceniu. În principal, acest program prevede susținerea cu prioritate a factorilor care măresc PIB-ul potențial și încurajarea producției industriale și agricole în detrimentul consumului. În document se precizează că o creștere sănătoasă nu se mai poate face prin politici monetare, fiscale sau salariale care încurajează consumul, ci doar prin stimularea producției oriunde în România. Impactul bugetar estimat pentru atingerea tuturor obiectivelor fiind de 16,9 miliarde euro în următorii cinci ani (circa 10,5% din PIB pentru o perioadă de cinci ani).

Revista „Economistul” i-a provocat la un dialog „cu cărțile pe masă” pe doi dintre reprezentanții mediului bancar și al antreprenorilor. Sergiu Oprescu, președintele Consiliului Director al Asociației Române a Băncilor (ARB) și Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) discută tranșant despre relația bănci-companii antreprenoriale, despre cât de mult finanțează băncile economia reală, despre mediul economic, dar și despre soluții de viitor prin care economia românească poate crește.

Globalizarea economiei mondiale nu este o problemă nouă. Dezvoltarea business-ului la nivel internațional a generat de-a lungul timpului o integrare din ce în ce mai puternică a economiilor naționale în economia globală. Așa cum se menționează în introducerea la Planul de Acțiune BEPS elaborat de OECD (Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare), Liga Națiunilor a atras atenția încă din 1920 asupra faptului că în momentul în care diverse sisteme de impozitare interacționează se creează premisele unei duble taxări internaționale, fapt ce poate avea drept urmări încetiniri ale ritmului de dezvoltare a economiei globale și diminuări ale nivelului de prosperitate atins de diverse țări. Plecând de la aceste observații, majoritatea statelor lumii au înțeles necesitatea de a lua măsuri concertate în ceea ce privește eliminarea dublei impuneri, pe baza unor reguli recunoscute internațional și reunite în tratate bilaterale încheiate cu scopul de a reglementa eliminarea dublei taxări.

O  soluție pentru rezolvarea inechităților din sistemul asigurărilor sociale ar fi introducerea unui așa-numit pilon patru al sistemului de pensii. Astfel, cine îndeplinește condițiile de vârstă și vechime pentru ieșirea din activitate ar putea beneficia de o contribuție venită direct din impozitele plătite de cei pe care i-a crescut, aflați „în câmpul muncii” și care își achită corect dările către statul român.

PressOne scrie că 113 senatori și deputați, din totalul de 541 de membri ai Parlamentului, au absolvit Colegiul Național de Apărare, din subordinea ministerului de resort. Șapte dintre ei sunt foști sau actuali șefi de partide. Aceeași instituție a fost absolvită și de 7 dintre membrii guvernului tehnocrat Cioloș. Publicația mai enumeră pe această listă foști și actuali șefi ai SRI și SIE, consilieri prezidențiali, șefi din ANAF, precum și pe președintele Federației Române de Fotbal. Lista nu este exhaustivă.

Raportul de analiză „Percepțiile mediului de afaceri asupra economiei”, elaborat de agenția pentru cercetări de piață TNS - Transaction Network Services în beneficiul Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), a angrenat, ca respondenți, 500 de decidenți la nivelul unor societăți comerciale din România (proprietari, asociați, persoane cu funcții de conducere de nivel superior), aleși pe regiuni istorice și domenii de activitate.

Consecință firească a obiectivelor sale și a funcțiilor pe care le îndeplinește, este în obiceiul Fondului Monetar Internațional să publice periodic analize ale conjuncturii economiei mondiale și ale stabilității sistemului financiar internațional. Cele mai recente rapoarte pe aceste subiecte demonstrează o aplicare sensibilă a experților instituției asupra modificărilor pe termen scurt în economia globală, de natură să influențeze eventuala consolidare a unor tendințe pe termen mediu și lung. În același timp, dincolo de „business as usual”, FMI se preocupă și de aprofundarea cercetărilor care atacă accentuarea disparităților din economia globală, restructurarea puterilor economice în plan global din ultimele două decenii având loc pe fondul unor inegalități majore în dispersia veniturilor și a averilor. Cifrele sunt cunoscute (1% din populația globului deținând 90% din averea globală), dar magnitudinea raporturilor care reflectă respectivele inegalități aduc în discuție paradigma capitalismului actual ca model economic și necesitatea unei noi ordini financiare globale, actuala fiind mult erodată de o etică și moralitate discutabilă. Este de observat că randamentul capitalului a depășit cu mult randamentul forței de muncă umane, singura creatoare de valoare, după cum banii, ca urmare a escaladării speculațiilor financiare sprijinite de inginerii financiare, au ajuns să se „reproducă” singuri. Condiția umană la nivel global pare să nu mai progreseze, în condițiile în care chiar societăți dezvoltate stabilizate se plâng de scăderea relativă a standardului de viață, iar clasa de mijloc, acolo unde a fost lider al pacificării sociale, este în pericol de diminuare.

Reglementarea internațională a procedurii insolvenței se extinde actualmente nu doar asupra entităților cu scop comercial și asupra unităților administrativ-teritoriale, dar și asupra persoanelor fizice.

Dezbaterile parlamentare pentru reexaminarea Legii privind darea în plată au deschis pentru promotorii parlamentari ai populismului exacerbat un motiv de atac asupra independenței Băncii Naționale a României (BNR) prin propunerea senatoarei Cristiana Anghel de a demite Consiliul de Administrație al BNR dacă se respinge raportul anual. Este adevărat că, poate acum, mânați în luptă de dorința de a schimba conducerea BNR, parlamentarii își vor îndeplini atribuțiile de monitorizare a activității băncii centrale prin dezbaterea rapoartelor anuale ale acesteia, inclusiv analiza situațiilor financiare, ce nu au mai fost puse în discuție de peste patru ani (ultimul raport dezbătut este cel pe anul 2011).

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I