Reuniunea președinților și a premierilor celor mai dezvoltate 20 de economii ale lumii, cunoscută și sub denumirea de G20, este un simbol al globalizării. De fapt, toate temele de discuție din cadrul acestor sumituri sunt legate de probleme de securitate globală, liberalizarea comerțului mondial, protecția mediului, și mai ales, la ultima întâlnire, cap de afiș a fost migrația a milioane de musulmani spre statele europene.
Summitul G20 desfășurat la Hangzhou, a fost un succes de imagine pentru China, dar marile probleme globale nu și-au găsit rezolvarea. Au fost evitate subiectele sensibile, iar consensul participanților privind necesitatea unor politici coordonate pentru redresarea economiei globale a fost unul mai degrabă formal, remarcă jurnaliștii de la Reuters. Pe fond, analiștii au remarcat slăbiciunea de care au dat dovadă SUA, în regiunea Asiei de Sud-Est, fiind puternic contrată de China.
În ciuda festivismului oficial, în culisele întâlnirii celor mai puternici lideri din lume, discuțiile s-au purtat pe un ton mult mai rece. În special când a venit vorba despre protecționism, divergențele între marile puteri economice au fost evidente. În media chineză, care a remarcat omiterea intenționată a unor subiecte foarte delicate, precum disputele din Marea Chinei de Sud, s-a observat frustrarea Beijingului care a acuzat voalat Occidentul că se opune neloial ambițiilor sale economice de expansiune.
„Principalele economii dezvoltate ar trebui să reducă protecționismul și să renunțe la barierele din calea comerțului liber, care nu sunt soluții pentru dinamizarea creșterii economice”, se arată într-un comentariu al agenției Xinhua.
Însă nu tocmai impunerea unor măsuri care să pună accent tot pe globalizare (un concept îndrăgit de neoliberali) nu ar face ca populația să fie și mai nemulțumită? Creșterea accelerată a inegalităților în societățile occidentale este unul dintre efectele nedorite a globalizării. Iar din ce în mai puțini oameni vor deține tot mai mult din averea globală. Aceștia, cei bogați și puternici, au devenit plutocrați, deținând puterea economică și pe cea de decizie politică. În aceste condiții, reacțiile antisistem nu puteau să întârzie prea mult.
[...]
Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.
Articole recomandate | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|