Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Marile avantaje competitive ale „economiei mici și mijlocii”

Alexandra Rizea, jurnalist pe teme de politică și business
Economistul nr. 19, 20 mai 2013

Marile avantaje competitive ale „economiei mici şi mijlocii”

Convorbire cu Maria Grapini, Ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism

„IMM-urile trebuie să fie o prioritate pentru România, mai ales că nu stăm bine deloc, comparativ cu alte țări din UE, la indicatorul număr de IMM-uri la 1.000 de locuitori (avem jumătate din media UE).”

Alexandra Rizea: La aproape o jumătate de an de când ați preluat funcția actuală în Guvernul României, se impune, înainte de toate, un scurt bilanț. Ce ați realizat din programul guvernamental în domeniul dvs. de responsabilitate?
Maria Grapini: La aproape cinci luni de la preluarea mandatului, pot să spun că problemele cele mai complicate sunt cele preluate din trecut. A trebuit să consum multe ore cu reorganizarea activității în urma preluării activității de turism, dar și a Agenției pentru IMM-uri în vederea implementării de proiecte. În primul rând, am reușit să deblocăm programul de finanțare POSCCE, pentru IMM-uri, pe care l-am preluat blocat din cauza suspiciunii de fraudă constatate la organismul de implementare. În fiecare lună se plătesc proiectele care erau blocate. Apoi, am descentralizat OIIMM (organismul de implementare) și l-am dus în structura ADR (agențiile de dezvoltare regională). Aceasta reprezenta o solicitare expresă a mediului de afaceri; întreprinzătorii erau nevoiți să vină de mai multe ori, din toată țara, la București, pentru orice clarificare.
După aprobarea bugetului național, am reușit să demarăm programele pentru IMM-uri destinate tinerilor: din 15 aprilie se derulează programul de acordare a creditului de până la 400.000 lei cu dobândă 100% subvenționată, iar din 22 aprilie se desfășoară și programul pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către tineri. În luna aprilie, am început aplicarea proiectului privind identificarea/simplificarea barierelor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri. Am realizat un studiu privind o nouă metodă de impozitare în funcție de codul CAEN și de indicatorii relevanți ai fiecărui domeniu. Studiul este destinat domeniului hotelier, restaurantelor, cafenelelor, barurilor și domeniului service și reparații auto. Studiul a fost predat la Ministerul Finanțelor cu scopul de a fi aplicată, din semestrul doi, noua metodă de impozitare, în sumă fixă, în funcție de indicatorii relevanți ai domeniului de activitate.
Această metodă urmărește diminuarea evaziunii fiscale, promovarea eticii în afaceri și reducerea costurilor administrative de la întreprinzător și la instituțiile de control. Am coordonat direct activitatea Autorității Naționale de Turism, până la numirea recentă a președintelui. În acest sens, am participat la mai multe târguri internaționale de turism, unde am avut întâlniri cu omologii mei. Am organizat întâlniri săptămânale cu asociații și reprezentanți ai mediului de afaceri în vederea consultării lor privind viitoarele măsuri în domeniul economic. Am avut și întâlniri oficiale cu ambasadorii mai multor țări și am efectuat vizite oficiale la omologii mei, în Franța, Germania și, recent, în India. Am contribuit și la modificarea mai multor HG pentru domeniul pe care îl am în responsabilitate.
Am demarat mai multe proiecte interministeriale, așa cum ar fi cel legat de turismul de sănătate, prin care, împreună cu Ministerul Sănătății, dezvoltăm turismul balnear, urmând a fi acreditate, în acest scop, încă 15 stațiuni. Am realizat, în colaborare cu președinții Consiliilor Județene și numeroși primari, un inventar al obiectivelor turistice cele mai importante din România. Am semnat un contract de promovare a României cu Travel Channel, două episoade, ce vor fi difuzate în mai multe țări. Am demarat, de asemenea, mai multe proiecte de promovare a obiectivelor turistice și a României, în colaborare cu Radioul național, Televiziunea națională, dar și cu asociații, așa cum este Asociația „Cele mai frumoase sate din România”. Am pus pe agenda Parlamentului câteva proiecte de legi importante, solicitate de mediul de afaceri: Legea Cooperației, Legea IMM-urilor, Legea Turismului, Legea Insolvenței.

AR: Deși perioada de când exercitați actuala funcție este scurtă, suntem convinși că cititorii sunt interesați să afle care este raportul dintre ceea ce v-ați propus și ceea ce ați realizat în acest interval.
MG: Totdeauna am răspuns sincer, chiar dacă de multe ori am fost înțeleasă greșit. Voi fi sinceră și de această dată: am realizat mult mai puțin din cât mi-am dorit și am întâmpinat mult mai multe obstacole în punerea în aplicare a ideilor decât mi-am imaginat.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Convorbire cu prof. univ. dr. Marin Dinu
În cazul României, recursul la soluția geostrategică este imposibil. În același timp, apelul la soluția națională este moderat de constrângerile cadrului de acțiune economică postnațională. Consecințele specifice de țară integrată în UE ar putea fi concretizate în trei elemente: refacerea echilibrelor prin temperarea consumului, reducerea investițiilor, scăderea intrărilor de capital.

Interviu cu Radu Merica, președintele Camerei de Comerț Româno-Germane
Germania este, momentan, locomotiva economică a Europei, fără îndoială. La scara istoriei, au fost diverse alte țări care au avut același rol, și este o mare responsabilitate. De aceea, nu se pune problema locomotivei care trage vagoanele prin propria forță, ci mai ales cum ajuți vagoanele să devină și ele mici locomotive, pentru ca întreaga garnitură de tren „Economia Europei” să se miște în direcția dorită.

Convorbire cu Valer Blidar, președintele Astra Vagoane Călători Arad
Octavian-Dragomir Jora: Domnule Președinte, în România postdecembristă, ceea ce avea să fie anunțat drept „democrație originală” a devenit „democrație originală”. Iar aceasta avea să se distingă, între altele, adeseori prin inhibarea singurei forțe care putea să completeze și consolideze democrația autentică: capitalismul antreprenorial, de piață. Cum vi se pare capitalismul românesc actual, fără prea mulți capitaliști, dar cu prea mulți politicieni?

Interviu cu Manuel Donescu, secretar de stat în Ministerul Economiei
Florin Antonescu: Vă invit, pentru început, să schițați o definiție a diplomației economice, din perspectiva relației dintre așteptările, preocupările și interesele actuale, la nivelul Ministerului Economiei.

Convorbire cu ing. Octavian Udriște, președintele de onoare al Clubului Feroviar „Alianța Pro-Calea Ferată”
Teodor Brateș: În convorbirea pe care am avut-o cu președintele AGIR, ales recent și președinte al Academiei de Științe Tehnice din România, Mihai Mihăiță, au fost conturate expresiv stările de fapt din căile ferate române și câteva direcții de îmbunătățire radicală a unei situații de-a dreptul alarmante, de neacceptat.

Convorbire cu dr. ing. EurIng Mihai Mihăiță, președintele Asociației Generale a Inginerilor din România (AGIR)
Teodor Brateș: Mai multe evenimente recente, mai ales modul în care s-a desfășurat procesul de privatizare a companiei CFR Marfă, au readus în atenție situația din sistemul feroviar. Este evident că domină îngrijorarea.

Convorbire cu prof. univ. dr. Andrei Marga, președintele Institutului Cultural Român
Teodor Brateș: Cu sau fără voia dvs., v-ați aflat și vă aflați în centrul unor controverse, ca să nu le spunem altfel. Avem, însă, convingerea că cititorii noștri sunt interesați de altceva, și anume de ceea ce ați adus nou, consistent și perfect demonstrabil în activitatea ICR. Ne referim, în special, la declarația dvs. cu prilejul preluării președinției Institutului, la 19 septembrie 2012. Apreciem că este textul de referință al convorbirii de față. De aici, prima întrebare: în ce constă redefinirea rolului ICR?

Convorbire cu prof. dr. ing. Cezar Mereuță, membru de onoare al Consiliului științific al Institutului de Prognoză Economică al Academiei Române
Teodor Brateș: Înainte de toate, remarcăm implicarea dumneavoastră tot mai profundă în conturarea direcțiilor de acțiune îndreptate spre consolidarea capitalului românesc. De data aceasta, avem în vedere expunerea pe care o veți face pe tema competitivității externe sectoriale a companiilor românești din industria prelucrătoare. Poate că acest enunț sună prea tehnic și nu oferă – cum se spune, dintr-o privire – elemente pentru surprinderea esenței procesului la care vă referiți.

Convorbire cu Cristian Mihai Paul, director general Romcontrol
Controlul este un cuvânt care impune rigoare, precizie. El astăzi se identifică, în spațiul privat al performanței, cu o realitate economică necesară și o întreprindere românească de succes. Controlul calității mărfurilor și firma ROMCONTROL – realități românești de 60 de ani. În lumea schismelor și a crizelor, tradiția dă stabilitate și creează mereu încredere și valoare.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I