Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

MAREA BRITANIE: TO BE OR NOT TO BE... IN EU

Economistul nr. 11, 14 iunie 2016


MAREA BRITANIE: TO BE OR NOT TO BE... IN EU

Dezbaterile privind viitorul Marii Britanii, în interiorul sau în afara Uniunii Europene au intrat în linie dreaptă, cele două tabere acuzându-se reciproc de faptul că prezintă deformat realitatea și că manipulează opinia publică. Fostul primar al Londrei, Boris Jonhnson – conservator și liderul taberei care militează pentru ieșirea din UE - afirmă că în cazul eșecului Brexit, Regatul Unit nu va putea să țină sub control imigrația care crește în ritm rapid.

Cei care de abia acum se conectează la dezbaterile privind referendumul UE și ar vrea să încerce să fie atenți ca să aleagă da sau nu în cunoștință de cauză își vor pierde rapid interesul din cauza nivelului scăzut al discuțiilor, spun analiștii vieții politice din Marea Britanie. Ceea ce se poate vedea este o tabără care o acuză pe cealaltă că nu este decât o adunătură de mincinoși, iar replica acestora din urmă este că adversarii lor nu reprezintă decât niște politicieni anchilozați, care pretind că doar ei știu ce e mai bine pentru britanici. 

Pro și contra Brexit: «mincinosu' roade osu'» 

Observatorii scenei politice din Albion spun că dezbaterea politică, în unele momente, nu este mai sofisticată decât cea a unui grup de copii care-și strigă unul altuia, ca pe maidan, «mincinosu' roade osu'». O asemenea alegere, care este una dintre cele mai importante care poate fi făcută de o țară și ale cărei efecte vor fi pentru generații de acum înainte, are parte de o campanie superficială, care nu poate conduce la un rezultat corect.

Creșterea numărului de locuitori este, în opinia fostului primar conservator londonez, cea mai mare provocare pentru economia din Marea Britanie în ultimul deceniu. Partenerul său în cadrul campaniei de susținere a Brexit-ului, Michael Gove, consideră că UE „subminează securitatea populației britanice”.

De cealaltă parte, premierul David Cameron, tot conservator, acuză campania dusă de cei care doresc ieșirea din UE că încearcă „să vândă politici fanteziste”. De asemenea, proeuropenii consideră afirmația lui Johnson, conform căreia Marea Britanie nu va rezista plăților suplimentare solicitate de Bruxelles, că este un nonsens din moment ce liderii europeni au acceptat ca britanicii să fie exceptați de la contribuțiile pentru viitoarele programe de ajutor financiar destinate statelor membre. Ei adaugă că Marea Britanie și-a impus deja un veto pentru orice majorare viitoare de buget. 

Sistemul de sănătate poate fi finanțat din contribuțiile UE 

Argumentele celor care militează pentru părăsirea UE se bazează în mare măsură pe faptul că Marea Britanie contribuie mai mult la bugetul european decât primește de la Bruxelles. Cu alte cuvinte, costurile sunt mai mari în cadrul UE decât dacă ar ieși din această organizație. Sumele care ar putea fi economisite în acest mod ar putea fi îndreptate spre domeniile prioritare ca Sistemul Național de Sănătate sau pentru construirea de locuințe sociale. Iar beneficiile pe care le aduce piața unică pentru economia britanică sunt supraevaluate de către politicienii proeuropeni.

Un sondaj publicat de cotidianul francez „Le Figaro” în ediția din 6 iunie arată o situație paradoxală la nivelul UE. În timp ce în Marea Britanie ponderea adepților Brexit-ului este într-o ușoară creștere, restul cetățenilor din statele membre sunt din ce în ce mai favorabili menținerii Regatului Unit în interiorul UE. Procentajul celor care se pronunță pentru rămânerea britanicilor în marea familie europeană a crescut la cote maxime în Germania (79%), Franța (65%) și Polonia (64%). 

Proeuropenii pierd tot mai multe voturi 

În Marea Britanie, situația se prezintă complet diferit: „tabăra celor în favoarea Brexit are un ușor avantaj” se arată în „Le Figaro”. Astfel, în proporție de 43% (34% în aprilie) britanicii ar vota pentru părăsirea UE, în timp ce 41% (38% în aprilie) doresc rămânerea în UE. Paradoxal este că majoritatea britanicilor sunt sceptici în privința ieșirii efective din UE, 43% considerând că la referendum rezultatul va fi menținerea țării în UE, în timp ce numai 26% anticipează că va exista un divorț între Europa și Regatul Unit.

David Cameron a comparat ieșirea Marii Britanii din UE cu bombardarea economiei țării. Declarația a fost făcută cu ocazia întețirii dezbaterilor privind referendumul din 23 iunie. Premierul britanic, care este și președintele Partidului Conservator, a creat tensiuni și mai mari după ce s-a aliat cu laburista Harriet Harman și alți oponenți ai ieșirii Marii Britanii din UE. Sondajele recente arată că numărul britanicilor care ar dori părăsirea UE este puțin mai mare decât cei care se împotrivesc Brexit.

„Toată lumea este de acord acum, de la guvernatorul Băncii Angliei până la șeful trezoreriei, la fel cum nouă din zece economiști sunt de părere că dacă părăsim UE vom suferi un șoc economic. Să clarificăm ce va însemna acest lucru: lira se va prăbuși, inflația va crește, prețurile caselor se vor prăbuși, ratele vor crește, afacerile vor intra în faliment, șomajul va crește. Pe scurt, recesiune. Gândiți-vă la impact: mai puține afaceri, mai puține locuri de muncă, o economie slăbită și mai puțini bani pentru școli și spitale. Toate aceste lucruri împreună vor fi un șoc pentru comerț, ca și cum ai pune o bombă sub economia țării. Cel mai rău lucru va fi că noi vom fi cei care au aprins fitilul. La asta trebuie să ne gândim când peste 17 zile vom face alegerea”, a spus David Cameron.

Cei care susțin Brexit acuză tabăra adversă, proeuropeană, că exagerează tot timpul costurile părăsirii UE, neuitând să sublinieze de fiecare dată prognozele incorecte, care indicau pierderi economice dacă britanicii nu ar fi intrat în zona euro, la începutul acestui secol. În ciuda previziunilor sumbre care prevesteau zile negre pentru centrul financiar al Marii Britanii, City of London, din cauza imenselor pierderi dacă nu vor adera la euro, acesta a prosperat, depășind cele mai optimiste așteptări.

Iar din punct de vedere al schimburilor comerciale, datorită importanței Marii Britanii ca destinație a bunurilor și serviciilor made in EU, se va negocia cu ușurință un tratat de liber-schimb. De obicei, asemenea acorduri se referă doar la comerțul cu bunuri, însă numai 10% din aceste schimburi reprezintă serviciile.

Concesiile obținute de David Cameron la Bruxelles, pentru ca Marea Britanie să rămână în UE

1. Alocația pentru copii: muncitorii imigranți vor putea în continuare să transfere banii în țara lor de origine.
2. Asigurările sociale pentru imigranți: noii veniți nu vor mai primi ajutoare sociale și asigurări de sănătate imediat după înregistrare – dar, gradual, vor avea dreptul la beneficii mai mari, proporționale cu durata de ședere.
3. Moneda națională va rămâne lira sterlină.
4. Protecție pentru City of London față de ingerințe ale reglementatorilor europeni.
5. Păstrarea suveranității: asigurări ferme că Marea Britanie nu face parte din mișcarea către „Europa federală” laolaltă cu celelalte state membre.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Cardinalul austriac Christoph Schönborn, la slujba comemorativă de la Stephansdom (catedrala Sfântul Ștefan), dedicată celor 333 de ani de la cea de-a doua eliberare a Vienei, a rostit cuvinte profetice: „Islamul va cuceri Europa? Mulți musulmani și-o doresc și afirmă că s-a încheiat cu Europa. (…) Dumnezeu, fie-ți milă de Europa!”

Reuniunea președinților și a premierilor celor mai dezvoltate 20 de economii ale lumii, cunoscută și sub denumirea de G20, este un simbol al globalizării. De fapt, toate temele de discuție din cadrul acestor sumituri sunt legate de probleme de securitate globală, liberalizarea comerțului mondial, protecția mediului, și mai ales, la ultima întâlnire, cap de afiș a fost migrația a milioane de musulmani spre statele europene.

Legătura dintre economie și olimpism e câtuși de puțin speculație. Atât jocurile olimpice (evenimentul ca atare, cu competițiile lui, care se desfășoară din patru în patru ani), cât și olimpiada (intervalul de patru ani dintre jocurile olimpice) înseamnă efort economic; dar și beneficiu? E o întrebare tot mai des însoțită de circumspecție. 

Starea necorespunzătoare a drumurilor și șoselelor Federației Ruse dă mult de furcă transportatorilor și posesorilor de autoturisme din această țară. În anii din urmă, autoritățile au ajuns să nu mai prididească cu reparațiile necesare în fiecare an, ceea ce provoacă nemulțumire și proteste din partea utilizatorilor. Cauzele impasului sunt controversate. Autoritățile preferă să dea vina pe condițiile de climă vitrege (ploi, viscole, ger) care provoacă erodări accelerate ale carosabilului, pe când diverșii comentatori sunt de părere că la mijloc este vorba despre slaba calitate a lucrărilor executate, despre neglijență, nepăsare sau furt de materiale.

Tom Harford este un economist și columnist respectat și respectabil pentru cărți cum ar fi „The Undercover Economist” sau pentru articole și editoriale publicate în Financial Times. Într-un astfel de text publicat cu ceva vreme în urmă (The Financial Times, ediția din 8/9 Noiembrie 2014), Tom Harford aborda problema inegalității economice, de altfel îndelung dezbătută în ultima vreme, dintr-un punct de vedere diferit de acela al altor economiști: a deține un pașaport emis de o țară dezvoltată... reprezintă un privilegiu și un avantaj pe care cetățenii unor astfel de țări îl dețin asupra locuitorilor statelor subdezvoltate sau în curs de dezvoltare. În vremurile noastre, inegalitatea nu mai este generată în primul rând de apartenența la clase sociale diferite, ci de apartenența la state cu un nivel de dezvoltare diferit. Statisticile arată că un cetățean britanic sau american beneficiază de un sistem de asigurări sociale și de sănătate și de un nivel de salarizare și educație superioare celor la care poate aspira un locuitor al, să spunem, Republicii Democratice Congo. Chiar dacă inegalitatea între cetățenii unei țări există și chiar s-ar părea că a crescut în ultimii ani, raportul între veniturile unei familii bogate și cele ale unei familii sărace s-a micșorat semnificativ în favoarea celor săraci; și s-a micșorat cu atât mai mult cu cât țara respectivă se află mai departe decât celelalte pe drumul dezvoltării și creșterii economice.

Din tigrul Balcanilor, cu o economie în plin avânt alimentată din belșug cu investițiii străine potențate de afluxul de credite ieftine, Turcia a devenit copilul-problemă care dă bătăi de cap Uniunii Europene și nu numai. În ultimii ani creșterea medie a PIB-ului a fost de 5,5% anual. Cu un PIB de peste 800 de miliarde de dolari, țara este între primele 20 de economii ale lumii. Investițiile directe au crescut de la 20 miliarde dolari în 2001 la peste 200 miliarde în 2013. Prețul caselor a crescut cu peste 50% începând cu finalul anului 2009 iar PIB-ul pe cap de locuitor s-a triplat față de anul 2003.

Nu este vorba, în cazul cetățenilor Federației Ruse, de săraci cu duhul, de care nu duce lipsă nici o țară, ci de săraci în adevăratul înțeles al cuvântului, adică de oameni care nu-și pot asigura hrana necesară, locuința, îmbrăcămintea, accesul la asistență medicală, educație și cultură. Într-o țară cu imense bogății naturale (zăcăminte de țiței, gaze, cărbuni, metale, inclusiv prețioase, uraniu, păduri, ape și întinse terenuri agricole), ar fi normal ca toți locuitorii să aibă un trai decent, ca ponderea persoanelor defavorizate în totalul populației să fie nesemnificativă. În realitate, lucrurile nu stau așa, numărul săracilor din Rusia fiind mai mare decât s-ar cuveni. A contribuit, din plin, la aceasta prelungita criză economică din ultimul timp.

Nivelul ridicat și structura datoriei globale (DG) a Chinei prezintă riscuri semnificative pentru politica monetară a țării și complică implementarea acesteia.

Sfârșitul tranzacțiilor cash ar putea fi mai apropiat decât credem, iar trecerea la plățile exclusiv electronice nu mai este considerată o ficțiune sau o teorie a conspirației ocultei mondiale. Bănci centrale sau private și economiști de marcă propun eliminarea bancnotelor și a monedelor din portofelele noastre.

Preocuparea guvernanților Federației Ruse pentru protejarea mediului înconjurător nu se limitează doar la măsuri de reducere a poluării solului, aerului și apei, pe întinsul cuprins al țării (17 milioane kmp), tinzând să cuprindă și alte arii ale ecologiei, printre care prezervarea florei și faunei, asigurarea purității produselor agricole (vegetale și animale) sau alimentația sănătoasă a populației. Proiectul de lege privind interzicerea cultivării unor plante modificate genetic, aflat în dezbaterea Dumei de Stat, este de natură să ilustreze anvergura proiectelor ecologice concepute la Moscova.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I