Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

MADR a anunțat noul calendar pentru depunerea de proiecte prin PNDR 2014-2020

Economistul nr. 10, 01 iunie 2016


MADR a anunțat noul calendar pentru depunerea de proiecte prin PNDR 2014-2020

Prin PNDR 2014-2020 România are la dispoziție 8 miliarde de euro pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală, cu 1 miliard de euro mai puțin față de mandatul anterior. Așteptat cu interes de cei care vor să investească în agricultură și dezvoltare rurală, programul a pornit greoi, iar calendarul anunțat la începutul anului 2016, care prevedea lansarea mai multor submăsuri începând cu luna februarie, a fost amânat. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a justificat această modificare prin faptul că a lucrat la simplificarea procedurilor, precizând că amânarea nu atrage pierderi financiare.

La sfârșitul lunii aprilie Ministerul Agriculturii a început să lanseze noi submăsuri, iar în luna mai a anunțat și calendarul de lansare submăsuri pentru anul 2016. Potrivit acestuia, în perioada 16 mai-27 mai urmează să fie lansate șase submăsuri, în perioada 30 mai-24 iunie – șapte submăsuri, iar în cursul lunii iulie – cinci submăsuri.

În săptămâna 16-20 mai 2016, AFIR a lansat sesiunea anuală continuă de primire a proiectelor pentru submăsurile 4.1a – „Sprijin pentru investiții în exploatații pomicole”, 4.2a – „Sprijin pentru investiții în procesarea /marketingul produselor din sectorul pomicol” și 4.2 – „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul agricol” din PNDR 2014-2020.

Pentru toate aceste submăsuri, sesiunea anuală continuă este deschisă în intervalul 20 mai 2016, ora 9.00 - 31 octombrie 2016, ora 16.00. Solicitanții de fonduri europene pentru agricultură și dezvoltare rurală au, în 2016, la dispoziție peste 172 milioane de euro prin finanțările lansate în data de 20 mai. Modalitatea de depunere a proiectelor este cea on-line pe pagina oficială a Agenției www.afir.info pentru toate cele trei submăsuri.

„Deschiderea acestor sesiuni vine să completeze fondurile disponibile pentru investițiile în agricultură și dezvoltare rurală din 2016. În sesiunea din 2015, solicitarea de fonduri pentru cele trei Submăsuri a depășit 95 milioane euro. Având în vedere simplificările procedurale implementate de AFIR care facilitează semnificativ implementarea Programului, sunt convins că pe parcursul acestui an vom epuiza toate sumele alocate”, a declarat Eugen Popescu, directorul general AFIR.

Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții au la dispoziție Ghidul Solicitantului care poate fi consultat pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR”, în pagina dedicată fiecărei submăsuri în parte. 

Valoarea maximă a proiectului este de peste 1 milion euro 

Cei 70,5 milioane euro disponibili în 2016 pentru accesarea Submăsurii 4.1a – Sprijin pentru investiții în exploatații pomicole” vor contribui la creșterea competitivității și diversificarea producției. Un obiectiv este creșterea calității produselor obținute și îmbunătățirea performanței exploatațiilor pomicole, dar și creșterea valorii adăugate a produselor prin sprijinirea procesării fructelor la nivel de fermă și a comercializării directe a produselor obținute. Sunt de asemenea sprijinite proiectele care duc la dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare.

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Submăsura 4.1a sunt atât persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și familiale, dar și Societățile comerciale sau institutele de cercetare-dezvoltare.

În funcție de dimensiunea exploatației și de obiectivele propuse prin proiect, intensitatea sprijinului este de 50% din valoarea cheltuielilor eligibile și se poate majora în unele situații cu 20 puncte procentuale suplimentare, dar rata maximă a sprijinului combinat nu poate depăși 90%.

Astfel, sprijinul acordat pentru proiectele de investiții finanțate prin sM 4.1a poate varia între 100 mii euro și 1,05 milioane euro fonduri europene nerambursabile. 

Investiții eligibile în exploatații pomicole 

Reconversia plantațiilor existente, inclusiv costurile pentru defrișare, materiale de plantare, sisteme de susținere, pregătirea solului, lucrări de plantare, sisteme de protecție pentru grindină inclusiv generatoare terestre antigrindină, îngheț, caniculă și ploaie, echipamente de irigații la nivelul exploatațiilor; înființarea de plantații pomicole, inclusiv costurile pentru materiale de plantare, sisteme de susținere, pregătirea solului, lucrări de plantare, sisteme de protecție pentru grindină, îngheț, caniculă și ploaie;

În cazul proiectelor care propun achiziția de generatoare terestre antigrindină, solicitantul va prezenta la depunerea Cererii de Finanțare Acordul de principiu privind includerea generatoarelor terestre antigrindină în Sistemul Național de Antigrindină și Creștere a Precipitațiilor (SNACP), emis de Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național de Antigrindină și Creștere a Precipitațiilor, iar la ultima Cerere de Plată, Avizul de includere în SNACP; 

Subprogramul pomicol sprijină unitățile care procesează fructe 

Parte din Subprogramul Pomicol este și submăsura 4.2a – Procesarea produselor Pomicole, cu o alocare de 8,6 milioane euro pentru sesiunea anuală continuă din 2016. Submăsura sprijină financiar investițiile în unitățile care procesează materie primă provenită din sectorul pomicol, rețelele locale de colectare, recepție, depozitare, condiționare, sortare și ambalare, producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile în unitatea proprie și pentru eficiență energetică precum și pentru acțiuni de marketing.

De asemenea, beneficiari eligibili sunt întreprinderi individuale și familiale, persoanele fizice autorizate și persoanele juridice (societăți comerciale), inclusiv grupurile de producători.

Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și forme asociative și 40% pentru întreprinderi mari. Intensitatea sprijinului se poate majora cu 20 de puncte procentuale, în cazul operațiunilor sprijinite în cadrul PEI (Programul European pentru Inovare).

În funcție de tipul beneficiarului și de activitatea de procesare propusă, sprijinul european nerambursabil poate varia între 200 mii euro și 1,5 milioane euro. De exemplu, pentru producerea de băuturi sprijinul este de 200 mii de euro pentru microîntreprinderi și de 300 mii de euro pentru formele asociative (grupuri de producători și cooperative).

Dacă o microîntreprindere poate obține 900.000 euro pentru proiecte care acoperă tot lanțul alimentar, o întreprindere mare poate obține pentru aceeași activitate 1,5 milioane euro.

Tot la această Submăsură se încadrează înființarea, extinderea și modernizarea unităților ce colectează, condiționează și procesează materie primă provenită din sectorul pomicol menționată în Anexa I, inclusiv pentru producerea băuturilor alcoolice; achiziționarea (inclusiv prin leasing) de utilaje noi, instalații și echipamente și mijloace de transport specializate în scopul colectării materiei prime; cheltuieli generate de organizarea și implementarea sistemelor de management a calității și de siguranță alimentară, dacă sunt în legătură cu investițiile corporale ale proiectului; cheltuieli cu achiziționarea de tehnologii (know-how), patente și licențe pentru pregătirea implementării proiectului; achiziționarea de software, identificat ca necesar în documentația tehnico-economică a proiectului.

93,4 milioane euro sunt alocați pentru acest an submăsurii 4.2 – „Sprijin pentru investiții în procesarea /marketingul produselor din sectorul agricol”. Aceste fonduri sunt destinate investițiilor care au ca scop înființarea și/sau modernizarea unităților de procesare și comercializare, introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse și procese, aplicarea măsurilor de protecția mediului, creșterea numărului de locuri de muncă sau promovarea investițiilor pentru producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile.

Beneficiarii Submăsurii – persoane fizice autorizate, societăți comerciale, cooperative agricole – pot obține o rată a sprijinului public nerambursabil de maxim 50% din totalul cheltuielilor eligibile. Astfel, pentru un proiect se pot obține până la 2,5 miloane euro euro/proiect, în funcție de tipul beneficiarului și investiția propusă. Intensitatea sprijinului nerambursabil se va putea majora cu 20 de puncte procentuale, în cazul operațiunilor sprijinite în cadrul PEI (Parteneriatul European de Inovare). 

Cheltuielile finanțate prin Submăsura 4.2 

Construcția, extinderea, modernizarea și dotarea clădirilor unităților de procesare; achiziționarea (inclusiv prin leasing) de utilaje noi, instalații, echipamente și mijloace de transport specializate în scopul colectării materiei prime și/ sau comercializării produselor agro-alimentare în cadrul lanțurilor alimentare integrate; cheltuieli generate de îmbunătățirea controlului intern al calității și conformarea cu noile standarde impuse de legislația europeană pentru procesarea și comercializarea produselor agro-alimentare. 

Cea mai mare alocare financiară, sectorul vegetal 

În prezent, fermierii pot depune online proiecte de finanțare cu fonduri europene nerambursabile, prin PNDR, și pentru următoarele submăsuri: investiții în exploatații agricole (Submăsura 4.1 – sM4.1), pentru instalarea tinerilor fermieri (Submăsura 6.1 – sM6.1) și pentru dezvoltarea fermelor mici (Submăsura 6.3 – sM6.3).

Sesiunea anuală continuă de primire a proiectelor este deschisă în intervalul 28 aprilie 2016, ora 12.00 - 31 octombrie 2016, ora 16.00 pentru sM 4.1, sM 6.1 și sM 6.3.

De asemenea, fermierii pot depune proiecte și pentru Submăsura 16.4 – „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul agricol” și Submăsura 16.4a – „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul pomicol”. Pentru aceste două submăsuri, sesiunea de depunere se desfășoară între 28 aprilie 2016, ora 12.00 și 31 iulie 2016, ora 16.00, potrivit AFIR.

Pentru Submăsura 4.1 – „Investiții în exploatații agricole”, cea mai mare alocare financiară o are sectorul vegetal, cu 140 de milioane de euro. O alocare importantă o are și sectorul zootehnic, cu 80 de milioane de euro. Pentru zona montană sunt disponibile 40 de milioane de euro, iar pentru fermele de familie, 10 milioane de euro.

O altă măsură din PNDR, deschisă și foarte populară, este și 6.1 – „Instalare tineri fermieri”. În cadrul acesteia, zona normală are o alocare de 128 de milioane de euro, iar zona montană 33 de milioane de euro.

În ceea ce privește Submăsura 6.3 – „Dezvoltare ferme mici”, aceasta are o alocare financiară pentru zona normală de 79 de milioane de euro și de 21 de milioane de euro pentru zona montană.

Pentru Submăsurile 16.4 și 16.4a – „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol”, alocările financiare sunt de 7 milioane de euro (16.4) și de 3,5 mil de euro (16.4a). 

Plăți de doar 46 milioane euro pentru proiectele din 2015 

Potrivit datelor furnizate de AFIR, în perioada 25 martie 2015 (când a fost deschisă prima sesiune de primire a proiectelor prin PNDR 2014-2020) și până la 18 decembrie 2015, AFIR a primit 7.697 de cereri de finanțare. Valoarea totală a fondurilor europene nerambursabile solicitate prin aceste proiecte a fost de peste 1,55 miliarde de euro, potrivit AFIR. Până în prezent, AFIR a plătit fermierilor 46 de milioane de euro. La sfârșitul lunii ianuarie 2016 au fost făcute primele plăți către beneficiarii PNDR.

Principalele schimbări aduse PNDR 2014-2020 sunt eliminarea cofinanțării pentru anumite măsuri, eliminarea dublei impozitări pentru producătorii agricoli care se asociază, precum și modificarea condițiilor de eligibilitate care poate crește numărul de potențiali beneficiari.

AFIR le atrage atenția celor care vor să depună proiecte ca, înainte de a depune în format electronic pe portalul AFIR sau la oficiile județene ale Agenției orice fel de documente sau anexe la proiectul lor, să verifice dacă acestea sunt completate utilizând cele mai recente versiuni electronice disponibile pe site-ul AFIR.

Acest lucru este foarte important în vederea evitării disfuncționalităților apărute ca urmare a depunerii unor versiuni mai vechi sau eventual neactualizate ale documentelor menționate, fapt care generează erori în sistemul electronic automat. Aceasta duce la blocarea evaluării proiectului depus în diverse etape, precizează AFIR.

Prin PNDR 2007-2013, România a avut la dispoziție peste 9 miliarde de euro pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală, din care a reușit să acceseze în jur de 85%, adică în jur de 7,6 miliarde de euro, cât reprezintă plățile efectuate de Agenția Națională de Investiții Rurale (AFIR) către beneficiari, conform reprezentanților MADR. 

O măsură populară – instalarea tinerilor fermieri 

Cele mai multe proiecte depuse în exercițiul financiar 2007-2013 au fost pentru măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri“, pentru care s-au depus peste 12.000 de proiecte de către tinerii interesați să își deschidă o afacere în agricultură. Pentru această măsură s-au efectuat plăți de peste 305 milioane de euro. Ca valoare, cei mai mulți bani din fondurile europene destinate agriculturii prin PNDR 2007-2013 au ajuns în modernizarea exploatațiilor agricole, măsură pentru care au fost efectuate plăți totale de peste 660 milioane de euro. În ședința Guvernului din 11 mai 2016 a fost aprobat cadrul general pentru implementarea proiectelor cu cofinanțare europeană în domeniul pescuitului și afacerilor maritime pentru perioada 2014-2020. Suma totală alocată României din FEPAM pentru 2014-2020 este de 168.421.371 euro. 

168 mil. euro pentru pescuit și afaceri maritime 

În ședința Guvernului din 11 mai 2016 a fost aprobat cadrul general pentru implementarea proiectelor cu cofinanțare europeană în domeniul pescuitului și afacerilor maritime pentru perioada 2014-2020. Suma totală alocată României din FEPAM pentru 2014-2020 este de 168.421.371 euro.

Guvernul a stabilit cadrul general de implementare a operațiunilor finanțate prin Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014-2020 (POPAM 2014-2020). Prevederile aprobate sunt aplicabile atât cheltuielilor realizate din asistența Uniunii Europene, cât și din cofinanțarea națională, din bugetul de stat, bugetul local, alte surse publice și private.

Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM) 2014-2020 este finanțat prin Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM), unul dintre cele cinci fonduri structurale și de investiții europene (fondurile ESI). Fondul sprijină operatorii în tranziția către un pescuit durabil, ajută comunitățile din zonele de coastă să își diversifice activitățile economice, finanțează proiecte care creează noi locuri de muncă și îmbunătățesc calitatea vieții în regiunile de coastă ale Europei și facilitează accesul la finanțare.

Categoriile de beneficiari ai operațiunilor finanțate prin acest program operațional vor fi stabilite în Ghidurile solicitantului aferente fiecărei măsuri, aprobate prin Ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Tot prin ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale se stabilește și lista detaliată cu cheltuielile specifice fiecărei operațiuni finanțate, inclusiv cheltuielile de personal ale Autorității de Management pentru POPAM. Lista se publică în Monitorul Oficial, în termen de 45 de zile de la publicarea cadrului general de implementare a operațiunilor finanțate prin acest program. 

Condiții de eligibilitate în cazul programului pentru pescuit 

Hotărârea de Guvern aprobată în data de 11 mai stabilește regulile privind proiectele care pot fi cofinanțate din Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM), precum și condițiile cu caracter general pe care o cheltuială trebuie să le îndeplinească cumulativ pentru a fi eligibilă.

O primă condiție pentru ca o cheltuială să fie eligibilă este ca ea să fi fost angajată de către beneficiar și plătită efectiv de acesta între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2023, cu condiția ca operațiunea cofinanțată să nu fi fost încheiată în mod fizic sau implementată integral înainte de depunerea de către beneficiar a cererii de finanțare în cadrul POPAM 2014-2020 la Autoritatea de Management, indiferent dacă toate plățile aferente au fost efectuate de către beneficiar.

De asemenea, cheltuielile trebuie să fie însoțite de facturi și documente contabile emise în conformitate cu prevederile legislației naționale sau a statului în care au fost emise. Alte condiții care trebuie îndeplinite cumulat sunt legate de durata de execuție/implementare a operațiunii cofinanțate din FEPAM (stabilită la 24 de luni de la data semnării contractului), precum și de cuantumul cheltuielilor aferente subcontractării/subantreprizei sau al subcontractării de servicii, al costului achizițiilor de teren sau construcții sau al leasingului financiar din valoarea totală eligibilă a contractului.

În cazul operațiunilor de investiții, cheltuielile pentru proiectare și asistență tehnică sunt eligibile în limita a 10% din valoarea totală eligibilă a operațiunii, dacă operațiunea prevede construcții-montaj, sau 5% din valoarea totală eligibilă a operațiunii, dacă operațiunea nu prevede construcții-montaj.

Respectarea acestor condiții și reguli este verificată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în calitate de Autoritate de Management pentru POPAM, în cursul procesului de verificare a cererilor de rambursare și în vederea semnării contractului de finanțare. În cazul neîndeplinirii obligațiilor prevăzute în contract, Autoritatea de Management este cea care va recupera sprijinul financiar public în mod proporțional cu gradul de neîndeplinire a fiecărui indicator asumat prin cererea de finanțare.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat, în august 2016, pe pagina oficială a Agenției, varianta finală a Ghidului Solicitantului pentru accesarea Schemei de ajutor de stat GBER „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiții pentru procesarea și marketingul produselor din sectorul pomicol în vederea obținerii de produse neagricole”, aferentă submăsurii 4.2a „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol”.

Slaba absorbție a fondurilor europene reprezintă unul dintre marile eșecuri ale României. Indiferent de culoarea politică a guvernelor de la Palatul Victoria, a organizării birocratice în ministere, agenții, sau alte forme organizatorice care să accelereze absorbția fondurilor europene, rezultatul a fost același: pierderea constantă de resurse ce ne erau puse la dispoziție pentru dezvoltare economică.

Interviu cu Gheorghe Boeru, președintele și fondatorul companiei „Romair Consulting”.

România a trecut glonț pe lângă Planul Juncker, adăugând astfel încă o „performanță” negativă pe lunga listă a nerealizărilor cu care cei ce ne conduc ne obișnuiesc să trăim de 25 de ani încoace. Motivul este simplu și arată încă o dată un adevăr românesc trist și dureros: prostia, incompetența și neprofesionalismul puse dimpreună la treabă plasează România întotdeauna pe ultimul loc, și acum încă o dată.

Cu proiectele europene 2014-2020 suntem mai întârziați la această oră decât eram după același timp trecut din etapa 2007-2013. O spun autoritățile în domeniu, totuși fără îngrijorare, sigure că fazele ulterioare vor fi mai scurte decât echivalentele din exercițiul financiar precedent, pentru că documentația se va simplifica, va apărea o lege nouă pentru achiziții publice, se va micșora perioada de evaluare a proiectelor, contractarea va merge mai repede și, în general, vor acționa învățătura de minte și cea de meserie.

Dintre cei 1.830 de oameni care au beneficiat de proiectul de consiliere financiară și formare profesională derulat până de curând de Asociația de Dezvoltare în Afaceri (ADA), în mai multe sate din toată țara, marea majoritate erau în căutarea unui loc de muncă (43%) sau erau deja șomeri. Proiectul „Microcreditarea, componentă fundamentală a antreprenoriatului în mediu rural” a reușit să plaseze doar germenii de cristalizare a unui mod nou de a aborda conducerea fermelor mici din România, dar chiar și așa este un progres.

Crescând calitatea vieții, oamenii se schimbă și ei, trebuie să se raporteze la alt nivel de relaționare”, spune primarul orașului Chitila, Emilian Oprea. Concomitent, subliniază, și investitorii se simt mai atrași de un mediu civilizat, cu dotările edilitare pe care ei le caută – drumuri, canalizare, siguranță etc. În acest fel, orașul prosperă din punct de vedere economic, dovezi regăsindu-se în felul cum s-au integrat firme precum Autoklas, Farmexpert, Spicul și altele, toate oferind locuri de muncă pentru localnici, aproape de casă.

Cu obiectivul general „facilitarea tranziției la viața activă pentru cel puțin 500 de studenți înmatriculați la programele de studii din domeniul economie și afaceri internaționale, prin furnizarea unui pachet integrat de servicii de orientare, consiliere profesională, mentorat în carieră și stagii de practică la potențiali angajatori, contribuind astfel la îmbunătățirea șanselor de inserție pe piața muncii a absolvenților ciclului de licență și masterat din domeniul economie și afaceri internaționale (EAI)”, proiectul „Stagii de practică pentru studenții în domeniul economie - afaceri internaționale – PRACT-EAI”, este derulat de Academia de Studii Economice din București (prin Facultatea de Relații Economice Internaționale) – beneficiar și Asociația Națională a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR) – partener.

Între numeroasele și îndeosebi foarte necesarele proiecte derulate de Academia de Studii Economice din București cofinanțate din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, proiectul „PRACT-EAI – Stagii de practică pentru studenții în domeniul economie - afaceri internaționale” (Contract POSDRU/161/2.1/G/140619, Domeniul major de intervenție 2.1 „Tranziția de la școală la viața activă”, manager de proiect prof. univ. dr. Dumitru Miron) se distinge prin complexitatea adresabilității ca arie de cuprindere vizând categoria beneficiarilor direcți, ca și prin profunzimea conexiunilor aplicative pe care le poate genera în timp.

Plaja – pe care de la an la an o vedeam tot mai îngustată, încât ne gândeam cu strângere de inimă că în câțiva ani n-o să mai găsim nisip nici cât să facem o „poză cu căluțu de la mare” –, în sfârșit, se lărgește. A început ultima etapă a proiectului de reabilitare a litoralului românesc al Mării Negre: „se toarnă” nisip la Eforie Nord. Proiectul se cheamă „Protecția și reabilitarea părții sudice a litoralului românesc al Mării Negre (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud, Eforie Nord)”.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I