Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Macro climat financiar
Dezvoltarea pieței financiare nebancare din România – perspectiva ASF

Mișu Negrițoiu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară
Economistul nr. 39, 13 octombrie 2014


Macro climat financiar Dezvoltarea pieței financiare nebancare din România – perspectiva ASF

Dezvoltarea pieței financiare nebancare din România este direct legată de contextul economic general. Economia națională, deși va încheia anul 2014 în creștere, nu este imună la factorii economici care afectează economia mondială, în ansamblu, și economia europeană, în particular. De aceea, provocările pieței interne se suprapun peste cele ale pieței externe, dar ASF a demarat un proces ferm de transformare a pieței financiare non-bancare, odată cu propria transformare instituțională.

România a avut în 2013 a doua cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană (3,5%), după care și-a moderat ritmul anual al creșterii PIB la 2,4% în prima jumătate a acestui an (fiind în recesiune tehnică la finele semestrului I). Evoluțiile urmează unei perioade de criză în care economia românească a cunoscut ajustări semnificative care o poziționează pentru reluarea sustenabilă a creșterii. Astfel, la finele anului 2013, deficitul de cont curent a scăzut la 1,1% din PIB, inflația anuală s-a diminuat la 1,55%, deficitul fiscal (ESA95) a coborât la 2,3% din PIB, iar datoria publică s-a menținut sub 40% din PIB.

Contextul macroeconomic european a fost neutru pe parcursul primei părți a anului 2014, fiind consemnată o creștere modestă în primul trimestru, urmată de stagnare în cursul trimestrului doi. O parte din economiile emergente, printre care și România, au înregistrat o creștere a fluxurilor investiționale nete, iar volatilitatea piețelor a fost în general redusă, cu accelerări conjuncturale determinate de evenimentele geopolitice și de divergențele între ciclurile de politică monetară ale principalelor bănci centrale.

Dimensiunile piețelor financiare nebancare supravegheate de ASF au avut evoluții incongruente în anul 2014, punând în evidență faptul că unele sectoare sunt mai mult influențate de evenimentele și de tendințele piețelor financiare externe, altele au o dependență mai mare de nivelul de trai, de cultura financiară a consumatorilor și de încrederea acestora față de funcționarea corectă a mecanismelor de piață, precum și de faptul că unele produse financiare reglementate și supravegheate de ASF au caracter obligatoriu, în timp ce altele sunt facultative.

Capitalizarea bursieră și lichiditatea medie zilnică a tranzacțiilor au avut o tendință pozitivă, parțial datorată noilor listări. Activele nete ale fondurilor deschise de investiții au cunoscut creșteri continue și semnificative, în special ca urmare a ascensiunii fondurilor de instrumente cu venit fix. Sectorul fondurilor private de pensii a arătat în ultimii 5-6 ani o evoluție pozitivă consistentă, stabilă și sustenabilă atât ca urmare a acumulării graduale de noi contribuții și creșterii cotei acestora la 4,5% din veniturile participanților, cât și ca efect al plasamentelor prudente efectuate de administratori, preponderent în instrumente cu venit fix care au condus la acumulări nete de capital în fiecare an.

La polul opus se situează piața asigurărilor și reasigurărilor, a cărei dimensiune (măsurată prin valoarea primelor brute subscrise) s-a redus atât în termeni nominali, cât și în termeni reali.

În acest context, prioritățile ASF sunt stabilite astfel încât să determine dezvoltarea continuă a piețelor financiare nebancare și consolidarea rolului acestora în finanțarea economiei românești, ca alternativă la creditarea bancară. Pentru a ne atinge obiectivele primordiale, am demarat proiecte strategice în cadrul fiecăruia dintre sectoarele implicate.

Pentru piața de capital, ne-am propus optimizarea cadrului legislativ aplicabil. Totodată, urmărim conectarea pieței românești la piața globală. Pentru a atinge acest scop, derulăm măsurile necesare astfel încât, potrivit calendarului stabilit, până în anul 2015 să asigurăm îmbunătățirea infrastructurii locale, posibilitatea listării duale pentru emitenții cotați pe piața reglementată din România, dezvoltarea pieței locale de obligațiuni și, nu în ultimul rând, creșterea vizibilității și accesibilității pieței de capital din România.

Deși pașii necesari au fost stabiliți în luna august 2014, până în prezent ne bucurăm că am materializat deja mai multe măsuri: traducerea întregului cadru legislativ în limba engleză și publicarea secțiunii în engleză a site-ului ASF; segregarea conturilor de tranzacționare de conturile custode și de decontare, pentru o mai bună protecție a intereselor investitorilor; simplificarea procedurilor de deschidere de cont pentru investitorii străini; introducerea unui sistem centralizat de plată a dividendelor, pentru a simplifica procedura de încasare a acestora și a scurta perioada de plată; reducerea tarifelor și comisioanelor percepute de ASF; aplicarea standardelor contabile IFRS de către toate entitățile pieței de capital, începând cu luna ianuarie 2015.

Măsurile continuă, conform calendarului stabilit, și suntem încrezători că, în urma aplicării lor, România va primi calificativul de Emerging Market, potrivit clasificației MSCI, până în 2016, obiectiv al proiectului STEAM lansat de către ASF.

Pe plan local, susținem dezvoltarea pieței interne de retail, prin promovarea și încurajarea educației financiare. Până la sfârșitul lunii noiembrie 2014, ASF va lansa un site dedicat educației financiare a investitorilor retail. De asemenea, am susținut crearea cadrului legislativ primar, astfel încât să se clarifice situația pieței RASDAQ. Estimăm că un număr de 100 de companii se vor transfera pe piața reglementată în urma acestui proces.

Pe piața de asigurări și reasigurări, suntem în curs de pregătire a tranziției la Solvabilitate II și la supravegherea pe bază de riscuri. În septembrie 2014, ASF a avizat proiectul de lege care transpune Directiva 2009/138/CE privind desfășurarea activității de asigurare și reasigurare (Solvabilitate II). Proiectul este supus consultării publice; termenul limită de transpunere în legislația națională este 31 martie 2015, în timp ce punerea în aplicare a noilor prevederi se va face începând cu data de 1 ianuarie 2016.

Pentru aceasta, am demarat împreună cu EIOPA și cu Comisia Europeană un exercițiu de evaluare a sectorului românesc de asigurări de către terțe părți independente (auditori), inclusiv evaluarea activelor și pasivelor bilanțiere și un test de stres individual. Evaluarea va asigura reprezentativitatea a cel puțin 80% din piața de asigurări românească și va fi încheiată în 30 iunie 2015.

În sistemul de pensii private, continuăm să încurajăm sustenabilitatea și ireversibilitatea acestuia. Rolul principal al ASF este de a proteja interesele participanților și ale beneficiarilor, prin asigurarea funcționării eficiente a sistemului de pensii private, în contextul unui principiu fundamental: echilibrul dintre rolul economic și cel social al fondurilor de pensii private. Pentru a facilita contribuția fondurilor de pensii private la dezvoltarea economiei naționale, ASF este în curs de revizuire a cadrului normativ privind politica de investiții, astfel încât un procent cât mai important din portofoliu să fie direcționat către investiții directe în economie (acțiuni listate și obligațiuni corporative). Totodată, ASF susține completarea arhitecturii pensiilor private prin reglementarea și implementarea mecanismului de plată a pensiilor (Proiectul de lege privind plata pensiilor private este supus dezbaterii publice) și prin introducerea planurilor de pensii ocupaționale.

Prin aceste demersuri contribuim la îmbunătățirea ofertei de produse financiare pe cele trei piețe, la o mai bună protecție și informare a consumatorilor, la întărirea și dezvoltarea instituțiilor financiare nebancare. În final, contribuim la o creștere echilibrată a piețelor și la sporirea contribuției acestora la finanțarea economiei.

Articolul face parte din dosarul Macro Climat Financiar
comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Legislația fiscală românească nu trebuie schimbată din temelii, căci avem un Cod fiscal rezonabil ca funcționalitate și norme de aplicare detaliate. Însă e nevoie de o rescriere a Codului fiscal pentru că realitatea economică a depășit legislația în unele privințe, iar lipsa de prevederi specifice face de multe ori greoaie aplicarea unor prevederi prea generale.

Am învățat, atât acasă, cât și mai târziu, la școală, să fiu serios și smerit. Să îmi găsesc un loc de muncă. Ăsta este modelul ante-capitalist. Era mai bine să fie așa. Mai sigur. La finalul facultății, băncile (indiferent că acționar era statul sau privat) păreau locul unde să fii ca absolvent de ASE. Confirmai absolvirea unui ciclu de 4 sau 5 ani. Din fericire, m-am împotrivit, iar anul 2009 mi-a confirmat că un monolit este primul care se crapă când se apropie o criză financiară.

Avem nevoie de legi clare pentru a ști ce obligații fiscale avem, pentru a nu crea riscuri legislative pentru business. Statul, prin statut, este responsabil de calitatea reglementărilor. Atunci când reglementarea este neclară, ea trebuie interpretată în favoarea contribuabilului. De altfel, există și o decizie a CEDO în acest sens.

Academia este obișnuită să nu se implice în niciun fel în lupta politică, pentru că – de ce să nu o spunem? – asta este rațiunea de a exista a Academiei. Tema discutată – vă spun ca un cercetător în domeniul economic – se află la miezul științei economice.

Proiectul Pactul pentru Fiscalitate este o inițiativă lăudabilă și mă simt onorat că particip la ea. Sper să aibă un rol important în procesul general de perfecționare și modernizare a gândirii și politicii economice românești. Pactul pentru Fiscalitate enumeră și dorește să urmeze patru principii suverane pentru o societate prosperă: stimularea investițiilor directe; simplificarea, eficientizarea și predictibilitatea legislației fiscale; depolitizarea, profesionalizarea și informatizarea ANAF și toleranța zero la evaziune.

Ce ne propunem prin Pactul pentru Fiscalitate este ca inițiativa să contribuie la crearea unei fiscalități eficiente, responsabile, credibile, transparente și deschise în relația cu beneficiarii serviciilor sale – cetățenii și mediul de afaceri. Avem nevoie de un sistem fiscal predictibil și stabil, capabil să favorizeze și să susțină dezvoltarea socio-economică echilibrată la nivel național și local.

La începutul acestui an am avut o curiozitate: cum a evoluat fiscalitatea românească în ultimii 10 ani? Am făcut, așadar, un inventar al măsurilor de politică fiscală în această perioadă, perioadă care coincide și cu cea în care avem un Cod Fiscal și unul de Procedură Fiscală care reglementează principalele impozite și taxe din România, precum și modul în care este guvernată relația între contribuabil și ANAF.

Am participat la conferința de lansare în dezbatere publică a sus-menționatului „Pact pentru Fiscalitate”, Romanian Business Leaders fiind și ea – alături de alte entități – parte a acestei inițiative. Lăudabile, în măsura în care nu va rămâne o formă fără fond și în măsura în care se înțeleg bine termenii.

Încep prin a mulțumi pentru invitația de a mă adresa, prin intermediul revistei dvs., economiștilor din România sau cel puțin celor care sunt membri ai AGER și deci cititori firești ai acestei reviste. Mi se pare normal să mă autodivulg din capul locului prin a vă informa că sunt la rândul meu economist (și o spun cu mândrie), licențiat al Facultății de Relații Economice Internaționale din cadrul ASE București.

Ziua Profesiilor Liberale din România – 5 noiembrie – a fost marcată printr-o conferință ajunsă anul acesta la a șaptea ediție, fără să însemne nici pe departe rutina simplei marcări a unei date atribuite la nivel organizațional, ci reunind sub forma unei dezbateri de substanță exponenți dintr-o diversitate de domenii economico-sociale, precum și din spațiul conex al partenerilor, beneficiarilor, autorităților. Organizată de UPLR – Uniunea Profesiilor Liberale din România, conferința a avut ca temă „Consolidarea profesiilor liberale – mijloc de dezvoltare a societății românești”.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I