Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Macro climat financiar
Cum se prezintă sistemul bancar românesc la 6 ani de la momentul Lehman Brothers

Bogdan Căpraru, conf. univ. dr. la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Universitatea „Al. I. Cuza” Iași, redactor șef al revistei EconomicaOnline.ro
Economistul nr. 37-38, 6 octombrie 2014


Macro climat financiar Cum se prezintă sistemul bancar românesc la 6 ani de la momentul Lehman Brothers

Criza financiară internațională a lăsat urme adânci asupra peisajului bancar românesc. Simțită după un ciclu de creștere exponențială, aceasta a avut impact atât asupra aspectelor structurale, dar în special în ceea ce privește performanța acestuia. Competiția în planul pieței bancare și-a schimbat regulile, punându-se accentul nu doar pe latura cantitativă.

Dacă ar fi să ne uităm la evoluțiile structurale, putem constata o diminuare a rețelelor și a numărului de angajați. Dacă la finalul lui 2008 erau 6.552 unități bancare cu 71.622 angajați, conform datelor BNR în iunie 2014 aceste cifre ajunseseră la 5.353 unități bancare cu 58.000 angajați. Astfel, prețul restructurării a costat 1.199 de sedii de bănci și 13.613 locuri de muncă în instituții bancare, o factură destul de usturătoare. Dacă comparăm și numărul de instituții de credit din cadrul sistemului, de asemenea, putem vedea o scădere de la 43 de instituții la finalul anului 2008 la 40 de instituții în 2013. În tot acest răstimp, au avut loc diverse mișcări în sensul ieșirilor și intrărilor pe piața a unor sucursale ale băncilor străine, fuziuni sau preluări de portofolii de clienți.

Prețul restructurării sistemului bancar românesc s-a văzut și în ceea ce privește principalii indicatori de performanță. Astfel, creditele neperformante au înregistrat un vârf la începutul anului curent de 22,3%, în iulie coborând la 17,7%, în contextul în care la finalul anului 2009 era de doar 7,9%. Ameliorarea din ultimele luni este pusă în special pe seama vânzărilor de portofolii de credite neperformante. În iunie, băncile au scos în afara bilanțurilor credite de 45,1 milioane lei, iar în iulie, de 46,7 milioane. Comparativ cu alte țări din regiune, în anul 2013 băncile românești aveau printre cele mai mari nivele ale creditelor neperformante (după Grecia și Lituania). În acest context, creditarea a scăzut mult din intensitate, valoarea gradului de intermediere fiind la sfârșitul anului trecut sub cea a anului 2007 (34,8% în 2013 față de 35,6% în 2007).

Cu toate că unii indicatori relevă o situație mai puțin roză a sistemului bancar românesc, există și o jumătate plină a paharului. Astfel, raportul credite/depozite s-a ameliorat, scăzând de la 130,8% în decembrie 2008 la 100,6% la începutul verii. Această îmbunătățire nu a fost datorată doar de decelerarea creditării, dar și de creșterea interesului pentru economisire. Băncile au atras tot mai multe resurse de pe piața internă, forțate și de retragerile de finanțări de la băncile mamă. În perioada decembrie 2008 - iunie 2014, au ieșit 9,1 miliarde euro către acestea.

Începând cu jumătatea anului trecut, profitabilitatea a reintrat pe valori pozitive după mai bine de trei ani de valori negative. Cu toate acestea, valorile sunt mult sub ce reprezentau în anul 2008 (ROE – 17% și ROA – 1,56%, față de 1,1%, respectiv 0,2%). Creșterea profitabilității a apărut în special ca urmare a scăderii costurilor cu provizioanele odată cu eliberarea acestora în urma curățării bilanțurilor de credite neperformante.

Chiar dacă nivelul creditelor neperformante a atins valori alarmante în perioada 2008-2013, raportul de solvabilitate a băncilor s-a situat mult peste valorile minime, crescând chiar de la 13,8% la 17%, iar rata fondurilor proprii de nivel 1, de la 11,8% la 14,9%, pe fondul susținerii de către acționari prin aporturi noi de capital sau împrumuturi subordonate. De asemenea, gradul de acoperire al creditelor neperformante prin provizioane a avut niveluri confortabile de peste 50% pe întreaga perioadă, în iunie 2014 fiind de 68,4%.

Ținând cont de proveniența capitalurilor, capitalul străin a fost, în continuare, preponderent, ajungând la finalul anului trecut la 90% din active și 85,6% din totalul capitalurilor proprii. Austria este liderul detașat în ceea ce privește deținerile în sistemul bancar românesc, cu 36,5% cotă de piață din total active și 28% din capitalurile proprii (iunie 2014). Următoarele poziții sunt ocupate de Franța (13,5%, respectiv 11,5%) și Grecia (12,4%, respectiv 16,9%).

În ceea ce privește competiția pe piața bancară românească, indicatorii structurali relevă o îmbunătățire continuă, deși variația cotei de piață a primelor cinci bănci din sistem nu s-a modificat foarte mult. Primele cele mai mari cinci bănci din sistem dețineau la 31 decembrie 2013 ponderi de 54,4% în volumul agregat al activelor, 52,9% în stocul creditelor, 54,3% în cel al depozitelor și 54,8% în totalul capitalurilor proprii. Totodată, indicele Herfindhal- Hirschman sugerează o îmbunătățire a mediului concurențial din sistemul bancar românesc, scăzând de la 926 la final de 2008 la 834 în 2013.

Top 10 bănci românești funcție de active bancare

 Decembrie 2008Iunie 2014
BancăCota de piață (%)BancăCota de piață (%)
 1BCR-ERSTE20,33BCR-ERSTE17,03
 2BRD-GSG15,66BRD-GSG12,8
 3Volksbank România6,79Banca Transilvania9,62
 4Raiffeisen Bank România6,00CEC Bank7,41
 5Alpha Bank România5,55Raiffeisen Bank România7,39
 6UniCredit Țiriac Bank5,53UniCredit Țiriac Bank7,13
 7Banca Transilvania5,41ING Bank N.V.5,08
 8Bancpost4,77Alpha Bank România4,65
 9CEC Bank4,30Volksbank România3,70
 10ING Bank N.V.3,47Bancpost3,30

Clasamentul băncilor funcție de active s-a modificat în toată această perioadă, deși primele două poziții au rămas neschimbate. Astfel, BCR-Erste Bank și BRD-GSG, deși au mai pierdut cote de piață, au rămas liderii incontestabili. Mișcările din clasamentul bancar din România s-au datorat în special achizițiilor de portofolii sau vânzărilor de credite neperformante. Astfel, putem observa o creștere a cotelor de piață a Raiffeisen Bank și UniCredit Țiriac Bank, ca urmare a achizițiilor de portofolii de retail de la Citibank, respectiv RBS. Banca Transivania și CEC Bank au avut cele mai spectaculoase urcări în clasament, iar Volksbank, cea mai dramatică scădere datorată curățării bilanțurilor în urma unei vânzări masive de credite neperformante. Deși rămâne o bancă de retail, Volksbank și-a propus o dezvoltare a activităților pe segmentul corporate, deschizând 10 centre de afaceri la nivel național.

Competiția între bănci s-a simțit nu doar în ceea ce privește modificările de clasament, ci și în privința portofoliilor de produse și servicii oferite. Astfel, băncile au devenit mai inventive, dezvoltând pachete de produse care să atragă și să fidelizeze clientela. Din cauza reducerii finanțărilor de la băncile mamă, competiția s-a orientat în special în atragerea de resurse de pe piața internă.

Una dintre marile provocări ale băncilor din prezent rămâne reluarea creditării și diminuarea ratei creditelor neperformante. Deși, per ansamblul sistemului bancar, există suficiente resurse în a putea credita economia, apare o anumită reticență indusă atât de cauzele interne – portofoliile de credite neperformante–, dar și de unele ce țin de mediul de afaceri – capacitatea slabă a firmelor din România în a-și dezvolta afacerile. Dacă pentru creditele restante s-au găsit soluții, prin vânzarea de portofolii și recuperarea sumelor în urma executării garanțiilor, îmbunătățirea guvernanței corporative și a competitivității firmelor e o chestiune care nu ține direct de bănci. În acest context, una din soluții ar fi implicarea acestora din urmă în educarea și consilierea oamenilor de afaceri, în special a celor din IMM-uri sau a celor care doresc înființarea de start-up-uri. Constituirea de incubatoare de afaceri sau implicarea proactivă în managementul firmelor prin consultanță ar aduce îmbunătățiri vizibile mediului de afaceri. Astfel, s-ar pune accentul pe conceptul de „bancă a casei” pentru firmele românești, care ar beneficia de servicii complexe din partea băncilor. Acest lucru poate fi posibil în contextul încrederii reciproce între bancă și client și în dezvoltarea unei relații de colaborare pe termen mai lung.

În concluzie, principalul rol al băncilor românești în economie va fi în viitorul apropiat cel cu privire la o creștere durabilă a economiei autohtone în scopul intensificării convergenței reale în contextul aderării la moneda euro. Îndeplinirea doar a criteriilor nominale de convergență nu va fi suficientă în drumul către moneda unică europeană.

Articolul face parte din dosarul Macro Climat Financiar
comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Legislația fiscală românească nu trebuie schimbată din temelii, căci avem un Cod fiscal rezonabil ca funcționalitate și norme de aplicare detaliate. Însă e nevoie de o rescriere a Codului fiscal pentru că realitatea economică a depășit legislația în unele privințe, iar lipsa de prevederi specifice face de multe ori greoaie aplicarea unor prevederi prea generale.

Am învățat, atât acasă, cât și mai târziu, la școală, să fiu serios și smerit. Să îmi găsesc un loc de muncă. Ăsta este modelul ante-capitalist. Era mai bine să fie așa. Mai sigur. La finalul facultății, băncile (indiferent că acționar era statul sau privat) păreau locul unde să fii ca absolvent de ASE. Confirmai absolvirea unui ciclu de 4 sau 5 ani. Din fericire, m-am împotrivit, iar anul 2009 mi-a confirmat că un monolit este primul care se crapă când se apropie o criză financiară.

Avem nevoie de legi clare pentru a ști ce obligații fiscale avem, pentru a nu crea riscuri legislative pentru business. Statul, prin statut, este responsabil de calitatea reglementărilor. Atunci când reglementarea este neclară, ea trebuie interpretată în favoarea contribuabilului. De altfel, există și o decizie a CEDO în acest sens.

Academia este obișnuită să nu se implice în niciun fel în lupta politică, pentru că – de ce să nu o spunem? – asta este rațiunea de a exista a Academiei. Tema discutată – vă spun ca un cercetător în domeniul economic – se află la miezul științei economice.

Proiectul Pactul pentru Fiscalitate este o inițiativă lăudabilă și mă simt onorat că particip la ea. Sper să aibă un rol important în procesul general de perfecționare și modernizare a gândirii și politicii economice românești. Pactul pentru Fiscalitate enumeră și dorește să urmeze patru principii suverane pentru o societate prosperă: stimularea investițiilor directe; simplificarea, eficientizarea și predictibilitatea legislației fiscale; depolitizarea, profesionalizarea și informatizarea ANAF și toleranța zero la evaziune.

Ce ne propunem prin Pactul pentru Fiscalitate este ca inițiativa să contribuie la crearea unei fiscalități eficiente, responsabile, credibile, transparente și deschise în relația cu beneficiarii serviciilor sale – cetățenii și mediul de afaceri. Avem nevoie de un sistem fiscal predictibil și stabil, capabil să favorizeze și să susțină dezvoltarea socio-economică echilibrată la nivel național și local.

La începutul acestui an am avut o curiozitate: cum a evoluat fiscalitatea românească în ultimii 10 ani? Am făcut, așadar, un inventar al măsurilor de politică fiscală în această perioadă, perioadă care coincide și cu cea în care avem un Cod Fiscal și unul de Procedură Fiscală care reglementează principalele impozite și taxe din România, precum și modul în care este guvernată relația între contribuabil și ANAF.

Am participat la conferința de lansare în dezbatere publică a sus-menționatului „Pact pentru Fiscalitate”, Romanian Business Leaders fiind și ea – alături de alte entități – parte a acestei inițiative. Lăudabile, în măsura în care nu va rămâne o formă fără fond și în măsura în care se înțeleg bine termenii.

Încep prin a mulțumi pentru invitația de a mă adresa, prin intermediul revistei dvs., economiștilor din România sau cel puțin celor care sunt membri ai AGER și deci cititori firești ai acestei reviste. Mi se pare normal să mă autodivulg din capul locului prin a vă informa că sunt la rândul meu economist (și o spun cu mândrie), licențiat al Facultății de Relații Economice Internaționale din cadrul ASE București.

Ziua Profesiilor Liberale din România – 5 noiembrie – a fost marcată printr-o conferință ajunsă anul acesta la a șaptea ediție, fără să însemne nici pe departe rutina simplei marcări a unei date atribuite la nivel organizațional, ci reunind sub forma unei dezbateri de substanță exponenți dintr-o diversitate de domenii economico-sociale, precum și din spațiul conex al partenerilor, beneficiarilor, autorităților. Organizată de UPLR – Uniunea Profesiilor Liberale din România, conferința a avut ca temă „Consolidarea profesiilor liberale – mijloc de dezvoltare a societății românești”.

editorial Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 16-17, 2016
Economistul 16-17, 14 octombrie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I